Featured
Casa Albă presează Riadul să-și vândă în continuare petrolul în dolari și să renunțe definitiv la tranzacțiile în yuanul chinezesc. În caz contrar…
Nici bine nu s-au stins ecourile summit-ului BRICS, de la Johannesburg, și la care s-a decis lărgirea organizației prin primirea mai multor membri, printre care și Arabia Saudită, că America a și mutat.
(Preluare National – Nicholas Cezar):
La Washington este mare îngrijorare din cauza faptului că Mohammed bin Salman a decis să-și prețuiască țițeiul în alte valute, în special renminbi (moneda Chinei), lovind puternic în interesele SUA.
Ce rol joacă Israelul
Arabia Saudită este unul dintre primii trei producători de petrol din lume. Din anii ’70 încoace, regele Saud a fost de acord să-și vândă țițeiul în dolari, ajutând la menținerea statutului hegemonic al dolarului ca monedă de rezervă globală.
Potrivit publicației Wall Street Journal, Administrația Biden lucrează la un acord diplomatic în care Arabia Saudită ar fi de acord cu normalizarea relațiilor cu Israelul. În schimb, se pare că Riadul a cerut ca Washingtonul să ofere garanții de securitate pe întreaga durată a acestui acord, precum și să ajute țara să dezvolte un program nuclear.
Deși negocierile sunt aparent despre Israel și Palestina, WSJ remarcă faptul că SUA folosesc acest acord pentru a face presiuni asupra „Arabiei Saudite, căreia i se impun limite în ceea ce privește relația sa cu China, una tot mai puternică. Administrația Biden solicită asigurări din partea Arabiei Saudite că se va distanța economic și militar de Beijing”. Informațiile jurnaliștilor WSJ sunt confirmate de înalți oficiali americani, care au vorbit sub protecția anonimatului.
Legat de acest subiect, al relațiilor sino-saudite, care „arde” cel mai tare la Washington, se pare că SUA au trei cerințe principale:
- Asigurări că Arabia Saudită va folosi dolari americani, nu moneda Chinei, în vânzările viitoare de țiței;
- Asigurări că Arabia Saudită nu va permite Chinei să construiască baze militare în regat;
- Asigurări că Arabia Saudită nu va folosi tehnologia dezvoltată de Huawei în proiectele sale viitoare.
Dacă mulți analiști au speculat că armata americană va părăsi treptat Asia de Vest pentru a acorda prioritate noului Război Rece, iată că informațiile dintr-un raport secrett arată exact opusul – „Concentrarea președintelui Joe Biden asupra încheierii unui acord cu Arabia Saudită este o reflecție a viziunii sale că America trebuie să rămână un jucător central în Orientul Mijlociu pentru a controla Iranul, pentru a izola Rusia prin prelungirea războiului din Ucraina și pentru a contracara eforturile Chinei de a înlocui Washingtonul în regiune”, după cum punctează sursele WSJ.
Petrodolarul ajută la menținerea hegemoniei SUA
Petrodolarul este un pilon-cheie care susține hegemonia monedei americane pe piața financiară. E atât de ușor să înțelegi cum funcționează sistemul dezvoltat de americani: faptul că țările care achiziționează țiței au nevoie de dolari pentru a-l plăti asigură o cerere constantă pentru moneda Washingtonului în întreaga lume!
Acest lucru stabilizează dolarul, ajutând la finanțarea deficitului masiv de cont curent pe care Statele Unite l-au menținut de zeci de ani.
Când cele mai multe state de pe glob au un deficit comercial constant, moneda lor națională se depreciază față de moneda pe care o folosesc pentru a plăti importurile. Pe măsură ce moneda locală slăbește, acest lucru face importurile mai scumpe și exporturile mai ieftine, încurajând țara să-și echilibreze comerțul.
Cu toate acestea, Statele Unite au reușit mult timp să mențină un deficit comercial uriaș cu restul lumii deoarece în lume există foarte multă cerere pentru moneda sa, dolarul.
Iar când Arabia Saudită are o „supraabundență” de dolari, urmare a tranzacțiilor de țiței în creștere, Riadul depune banii în sistemul bancar american (obligatoriu, conform unei înțelegeri cu SUA!), care la rândul său folosește moneda în exces pentru a finanța mai multe împrumuturi.
De asemenea, Banca Centrală a Arabiei Saudite investește excesul de dolari pe care îl primește din vânzările de țiței în achiziționarea de titluri de trezorerie. Cu alte cuvinte, Riadul finanțează cheltuielile Guvernului SUA.
Totul a fost gândit încă din anii ’74.
În 1974, președintele de atunci, Richard Nixon, l-a trimis pe Secretarul Trezoreriei, William Simon, în Arabia Saudită. Scopul călătoriei a fost de a „neutraliza petrolul brut ca armă economică și de a găsi o modalitate de a convinge Arabia Saudită să finanțeze deficitul tot mai mare al Americii.
Astfel, Washingtonul a semnat un acord istoric cu Riadul, angajându-se să protejeze monarhia din Golf în schimbul vânzării țițeiului exclusiv în dolari, iar banii obținuți – „petrodolarii” – să fie depozitați în băncile comerciale americane și/sau investiți în obligațiuni de trezorerie.
De atunci încoace, tot petrolul Arabiei Saudite se tranzacționează în dolari, Riadul finanțând, astfel, cu mii de miliarde cheltuielile Americii.
Discuții pe axa Riad – Beijing despre vânzarea petrolului în yuani
China a devenit în ultimii ani cel mai mare partener comercial al Arabiei Saudite, iar cele două națiuni au dezvoltat relații tot mai strânse.
De un deceniu, Beijingul a cumpărat mai mult petrol din Golful Persic decât Statele Unite, astfel că regiunea a devenit foarte importantă pentru securitatea energetică a Chinei. Practic, de aici își extrage colosul din Asia o treime din nevoile sale energetice.
Președintele Xi Jinping a vizitat Arabia Saudită în decembrie 2022, unde a semnat acorduri cu Consiliul de cooperare al Golfului (CCG) și Liga Arabă. Cu acest prilej, Xi a anunțat că „China va continua să importe cantități mari de țiței din țările CCG, să extindă importurile de gaze naturale lichefiate și să utilizeze pe deplin Bursa de petrol și gaze naturale din Shanghai ca platformă pentru a efectua decontarea în yuan a comerțului cu petrol și gaze”.
Mai mult, în luna martie, China a intermediat o apropiere istorică între Arabia Saudită și Iran, gest diplomatic ce a stârnit furia Americii. Imediat, Washingtonul a intervenit cerând Riadului să revină la politica SUA de a impune o izolare agresivă a Teheranului.
De curând, ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite a confirmat public pentru prima dată că Riadul are în vedere, într-adevăr, vânzarea de țiței în alte valute decât dolarul american. Dar MBS, moștenitorul tronului, încă nu a vorbit pe marginea acestui subiect.
Americanii tremură pentru că văd cum apropierea Arabiei Saudite de China și Rusia devine tot mai puternică. Riadul este deja membru al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), un organim care promovează integrarea eurasiatică, din care fac parte, printre alții, China, Rusia, India și Pakistan.
Exclusiv
Primaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
Exclusiv
Fabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
Featured
Decizie controversată: România deschide porțile pentru sute de imigranți africani, ignorând opțiuni financiare
Guvernul României a luat o decizie surprinzătoare și, pentru unii, îngrijorătoare, angajându-se să primească un număr semnificativ de imigranți relocați din Africa, în cadrul unui mecanism de solidaritate al Uniunii Europene. Anunțul, dezvăluit într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu pentru Cotidianul Național, plasează România pe o poziție neașteptată, a treia în topul statelor membre care și-au asumat cele mai multe relocări, după Germania și Franța. Criticii vorbesc deja despre „proasta satului” european.
Solidaritate europeană: Un jargon cu implicații directe
Conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/2642 a Consiliului Uniunii Europene, care stabilește rezerva anuală de solidaritate pentru 2026, România și-a asumat preluarea a nu mai puțin de 660 de imigranți. Acest angajament vine într-un context în care Comisia Europeană a identificat Grecia, Spania, Italia și Cipru ca fiind state sub presiune migratorie, având un număr mare de debarcări. În total, nevoile de solidaritate pentru 2026 au fost estimate la 21.000 de relocări și 420 de milioane de euro în contribuții financiare. Primul ciclu anual de gestionare a migrației și angajamentele aferente vor începe să fie implementate începând cu 12 iunie 2026.
România, o surpriză pe podiumul relocărilor
În timp ce alte state membre au optat pentru contribuții financiare substanțiale, au acceptat un număr simbolic de imigranți sau pur și simplu au refuzat să participe la schema de relocare, România s-a poziționat ca un actor major în preluarea directă. Conform datelor citate de Claudia Marcu, Germania conduce detașat, cu 4.555 de relocări, urmată de Franța, cu 3.361. Surprinzător, România ocupă locul trei, înaintea Bulgariei, care și-a asumat 214 imigranți.
Această decizie ridică semne de întrebare, mai ales că implicațiile sunt semnificative: „Aceasta înseamnă să le găsească locuințe, probabil din cele pierdute de românii care nu își vor putea plăti birurile, să-i hrănească, să-i școlarizeze, eventual, și să le asigure servicii medicale gratuite”, se arată în articolul din Ziarul National.
Opțiuni multiple, decizii divergente: De ce relocare?
Statele membre ale Uniunii Europene au avut la dispoziție trei tipuri de măsuri de solidaritate considerate echivalente: relocările, contribuțiile financiare și măsurile de solidaritate alternative. Comisia Europeană a precizat că decizia aparținea fiecărui stat, putând opta pentru o combinație a acestora.
În contrast cu abordarea României, numeroase țări au ales să contribuie financiar. Spania a anunțat 42 de milioane de euro, Olanda 21,9 milioane de euro, Belgia 12,9 milioane de euro și Suedia 11,6 milioane de euro. Italia va contribui cu 54 de milioane de euro prin măsuri de solidaritate alternative. La polul opus, Malta și Estonia au alocat sume sub 300.000 de euro pentru aceste măsuri.
Cazul cel mai elocvent al unei poziții ferme îl reprezintă Ungaria și Slovacia, care au refuzat categoric atât preluarea de imigranți, cât și contribuțiile financiare, trimițând un mesaj clar către Bruxelles.
Costurile ascunse ale „generozității”: Un viitor incert?
Decizia Guvernului României de a accepta relocările, în detrimentul unor contribuții financiare, generează dezbateri aprinse. Criticii sugerează că această alegere ar putea reprezenta o povară economică și socială semnificativă pentru o țară care se confruntă deja cu propriile provocări economice și demografice. Întrebările legate de integrarea acestor persoane, de impactul asupra serviciilor publice și de costurile pe termen lung rămân, pentru moment, fără un răspuns concret din partea autorităților.
-
Exclusivacum 3 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 2 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 19 orePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 2 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 19 oreFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!




