Connect with us

Exclusiv

Dupa un corupt implantat la anticoruptie Prahova asistam la un nou scandal la DGA/Situație incredibilă la nivelul conducerii centrale a Direcției Generale Anticorupție

Publicat

pe

Un tânăr ofițer, angajat al Serviciului Județean Anticorupție a fost chemat la București pentru ca directorul general al acestei structuri să îl rușineze pentru că l-ar fi supărat pe un supraveghetor implicat în examenul de licență la care polițistul participa, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.

Dacă ați avut impresia că DGA-ul este o instituție unde “integritatea” este crez, ne demonstrează Liviu Vasilescu contrariul. Practicile securiste de intimidare și hărțuire sunt instrumente frecvent folosite de acest personaj care și-a demonstrat de-a lungul timpului impotența profesională.

Totuși, trebuie să ai mare tupeu ca la nici 1 lună de la reportajul Recorder referitor la cazul ofițerului hăituit de la Bihor, să-i ordoni unui subaltern să vină de la Olt la București, din timpul programului în care acesta avea de cercetat fapte de corupție, pentru a-l intimida, pentru a-l pedepsi cu “pshihologul” dar și pentru a-l obliga să își ceară scuze supraveghetorului de la examen, care este și “puțin” judecător la Înaltă Curte de Casație și Justiție.

La fel de ciudat este că de data aceasta Liviu Vasilescu nu a mai ales vreo biserică unde să se întâlnească cu subalternul său, la fel cum a făcut cu familia interlopului defunct Emi Pian, ci “chemarea la centru” s-a realizat cu scopul evident de a-i produce colegului o stare de temere și de demoralizare.

Așteptăm cu foarte mare interes să vedem dacă noul ministru de interne, Cătălin Predoiu, va tolera la rândul său aceste metehne securiste și care nu au nicio legătură cu principiile de drept și integritate. Liviu Vasilescu face parte din gașca secretarului de stat Despescu și i s-au tolerat toate derapajele din ultimii ani.

Ne oferim voluntar să îi scriem demisia domnului Vasilescu pentru că am înțeles că nu prea le are cu scrisul, mai dezvaluie sursa citata la care noi achiesem.

In curând dezvaluiri din interiorul acestei grupari de crima organizata

Mai mult, noi solicitam, OFICIAL, si demisia lui Eduard Miritescu si a acolitilor implantati pe functii in IPJ-uri pentru interese obscure si absconse!

Demisiile domnilor!

„Mă numesc Ciorîia Gheorghe Giorgian, sunt absolvent al Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București promoția 2022, iar în prezent sunt subinspector de poliție în cadrul Direcției Generale Anticorupție, Serviciul Județean Anticorupție Olt. După finalizarea studiilor, m-am înscris la facultatea de drept european și internațional din cadrul Universității Nicolae Titulescu din București pentru completarea studiilor. În data de 04.07.2023 a trebuit să susțin examenul de licență la facultatea anterior menționata, sens în care am fost chemați să ne prezentăm la ora 08:00 pentru a ne fi verificate cărțile de identitate și a ne băga in sălile în care vom susține efectiv examenul de licență. Unul dintre supraveghetori, al cărui nume îl voi aminti puțin mai târziu, a început să strige numele studenților în jurul orei 8:20, iar în momentul în care mi-a fost strigat numele, nereușind să ajung foarte rapid la dumnealui, pentru a-i putea prezenta cartea de identitate, acesta fiind nevoit să strige numele meu de 2 ori, a procedat într-o maniera malițioasă, folosind următoarele cuvinte „hai bă ce faci, stau după tine”, zicându-mi să scot mai repede cartea de identitate ca să i-o prezint, însă în momentul în care am scos portofelul pentru a putea prezenta cartea de identitate, acesta s-a deschis la compartimentul unde am legitimația de serviciu, fiind exact lângă compartimentul în care am buletinul, dumnealui putând observa faptul ca sunt polițist, lucru important în ceea ce vă voi povesti mai târziu. După cele întâmplate eu i-am răspuns că noi, studenții, stăm după dumnealui, având în vedere că intrarea în săli ar fi trebuit să se facă începând cu ora 08:00. Ulterior, în timpul examenului de licență, colegii din sala solicitau să meargă la toaletă, iar asistentul/profesorul universitar sus amintit a avut o reacție malițioasă din nou, adresându-ne, nouă, tuturor o întrebare ironică, întrebându-ne dacă procedam în același fel în cazul în care eram la susținerea examenului la INM, moment în care eu l-am întrebat pe dumnealui daca cele doua instituții se pot compara, respectiv Universitatea Nicolae Titulescu și Institutul National al Magistraturii, moment în care acesta s-a enervat foarte tare, spunându-mi că sunt obraznic, și solicitându-mi să îi înmânez cartea de identitate ca să îi facă o poza. Imediat după ce a primit cartea de identitate de la mine, acesta a scos telefonul, ținând cartea de identitate într-o poziție care să îi permită să o fotografieze, moment în care eu i-am spus faptul că nu este legal să faci poze după cartea de identitate a altei persoane, acestea fiind date cu caracter personal, totodată zicându-i ca dacă vrea să aibă datele mele, să ia o foaie și să le noteze(deși datele cu caracter personal pot fi notate doar într-o agendă înregistrată). În acel moment mi-a înmânat cartea de identitate și m-a mutat într-o altă bancă, undeva în spatele clasei. În momentul in care m-am așezat în bancă, acesta s-a asigurat de faptul ca nu îl aude nimeni, și m-a întrebat ironic „Bă ești prost?” după care mi-a luat cartea de identitate și a dus-o la catedră pentru a îmi nota datele de pe aceasta(cel mai probabil într-o agendă personală sau pe o foaie, nicidecum într-o agendă înregistrată), sau poate chiar a pozat-o, nu am certitudine ce a făcut cu cartea mea de identitate. După aproximativ 3 minute, acesta s-a întors la mine, mi-a dat înapoi cartea de identitate și m-a întrebat în repetate rânduri unde lucrez ca să vorbească el cu șefii mei( lucru destul de important în cele pe care le voi relata). Moment în care i-am spus faptul că lucrez în cadrul Direcției Generale Anticorupție și că poate vorbi cu domnul Liviu Vasilescu care este Director General, dar totodată l-am întrebat și pe dumnealui cine este, moment în care acesta mi-a spus că este Nicolescu Alin Sorin, judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție și m-a asigurat de faptul că va vorbi cu domnul Vasilescu ca să îi povestească cele întâmplate. De reținut este faptul că acesta și-a declinat calitatea de judecător pentru a mă amenința și intimida spunându-mi că atitudinea mea nu este una demna de un polițist, moment în care i-am zis că atitudinea lui nu este una demnă de un judecător, eu fiind un simplu student care dorea doar să-și susțină examenul de licență. Aceasta întâmplare fiind o speță aproape identica cu aceea a procurorului Daniel Horodniceanu, doar că aici, amenințările făcute de domnul judecător de la Înalta Curte de Casație si Justiție nu au fost deșarte, pentru că, în aceeași dată în care am susținut examenul de licență, adică 04.07.2023, la ora 22:14 primesc mesaj pe WhatsApp de la șeful Serviciului Județean Anticorupție Olt( seful meu nemijlocit) , mesaj care spunea că trebuie să mă prezint la direcție în ziua imediat următoare, adică 05.07.2023 la ora 10:00 pentru a mă vedea cu domnul Director General Liviu Vasilescu, fără a îmi fi comunicat vreun motiv. De asemenea, în momentul în care am întrebat dacă mă pot deplasa cu autoturismul de serviciu, mi s-a comunicat că a fost data dispoziție să nu mi se permită să folosesc autoturismul de serviciu. În data de 05.07.2023, ora 06:00, am procedat la deplasarea spre Direcția Generală Anticorupție din municipiul București, cu autoturismul personal, pentru a mă prezenta la biroul domnului Director General. În jur de ora 09:25 am intrat în sediul Direcției Generale Anticorupție, unde în momentul în care jandarmul m-a salutat, m-am prezentat, am spus cine sunt și de ce am venit, sens în care acesta a apelat-o pe doamna secretar a domnului Director General Liviu Vasilescu, care i-a comunicat jandarmului să îmi zică să merg către biroul domnului Vasilescu. Lucru care s-a și întâmplat, am ajuns la biroul domnului Director General la ora 09:30, așteptându-l pe acesta până undeva în jur de ora 10:00. La ora menționată anterior, și-au făcut apariția domnul Director General, chestor șef de politie, Liviu Vasilescu și doamna Director General Adjunct, comisar-șef de politie, Manuela Popescu, aceștia invitându-mă in biroul domnului Director General pentru a putea discuta. Aceștia m-au întrebat daca știu de ce sunt aici, răspunsul din partea mea fiind unul negativ. Apoi aceștia mi-au spus că mă aflu acolo din cauza discuției purtate cu domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar domnul Vasilescu chiar spunându-mi că daca nu îmi place la Direcția Generală Anticorupție, să plec la poliție, fiind oarecum o amenințare voalată din partea lui. Atât domnul Director General cât și doamna Director General Adjunct au început să îmi zică că atitudinea mea a fost una greșită și că am făcut de ras Direcția Generala Anticorupție prin atitudinea pe care am avut-o ( aparent, să nu fii lăsat calcat in picioare, să fii demn și să nu accepți abuzurile înseamnă să pătezi imaginea și să faci de ras instituția), aceștia spunându-mi totodată că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, și-a sunat unii prieteni din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, prieteni care l-au sunat pe domnul Director General Liviu Vasilescu ca să îl întrebe de mine și să îi povestească speța întâmplata. Totodată mi-au fost adresate anumite întrebări legate de viața personală care nu aveau nicio legătura cu cele întâmplate, am fost întrebat cu ce se ocupă părinții mei, probabil pentru a vedea daca sunt și eu „cineva” și dacă am anumite „relații” la oameni influenți, de genul celor pe care le are domnul judecător Nicolescu Alin, de răspunsul meu depinzând probabil modul în care ei mă vor trata in continuare. De menționat este faptul că în momentul în care am încercat să îmi spun punctul de vedere, nu am fost lăsat, pentru că atât Directorul General cât și doamna Director General Adjunct mă întrerupeau, spunându-mi în repetate rânduri că eu am greșit, că sunt mai mic, fiindu-mi adus ca argument și faptul că poate pe viitor, voi comite vreo infracțiune si voi fi judecat chiar de domnul judecător Nicolescu Alin Sorin și că nu este bine să îl supăr. Mi-a fost reproșat și faptul că nu apreciez faptul că lucrez în cadrul Direcției Generale Anticorupție, fiindu-mi zis că daca eram la rutieră, nici măcar pe hol nu stăteam (lucru și comparație care nu-și aveau sensul acolo). De menționat este faptul că pe tot parcursul conversației purtate între mine și domnul Director General și doamna Director General Adjunct, domnul Liviu Vasilescu comunica cu cineva prin intermediul mesajelor pe telefon, probabil folosind aplicația WhastApp, bănuiala mea este că persoana cu care acesta comunica fiind chiar domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar la un moment dat, în timp ce comunicam cu doamna Manuela Popescu, domnul Liviu Vasilescu m-a fotografiat, lucru pe care l-am putut constata pentru că am observat că avea telefonul îndreptat spre mine și nu îl avea pe modul silențios, fiind surprins de acel sunet specific din momentul în care faci o poză cu telefonul, poză pe care probabil a făcut-o că sa i-o trimită domnului judecător Nicolescu Alin Sorin care aparent gestionează politica de cadre din cadrul Direcției Generale Anticorupție și care are destinele ofițerilor de poliție din cadrul acestei structuri în mâinile lui, lucru care a putut fi demonstrat prin faptul că am fost chemat de urgență, în ziua imediat următoare așa zisului conflict dintre mine și el, la domnul Director General. Menționez faptul că pe tot parcursul discuțiilor purtate dintre mine și domnul Director General si doamna Director General Adjunct, cei doi au încercat în repetate rânduri să folosească tactici de manipulare și să mă convingă că eu am greșit si să-mi zică „să o las așa” (lucru pe care încercau să îl facă, deoarece undeva în timpul conversației eu am zis că mă gândesc să îi fac plângere domnului judecător la Inspecția Judiciară). Un alt lucru destul de important este că pe tot parcursul conversației, domnul Director General, Liviu Vasilescu, îmi zicea „Lucică” (probabil făcând confuzie de la Giorgian la Lucian), lucru care relevă cam cât de mult înseamnă, pentru instituția pe care el o conduce, un tânăr ofițer de poliție. Totodată, cei doi mi-au zis să mă duc la Înalta Curte de Casație și Justiție și să îmi cer scuze personal domnului judecător fiindu-mi argumentat și faptul că daca domnul judecător depunea plângere( acesta neavând vreun motiv să depună plângere pentru că ceea ce am făcut eu a fost complet legal, eu fiind în acel moment un simplu student care doar și-a susținut punctul de vedere și a cerut să îi fie respectate drepturile) eu urma să fiu mustrat, iar în momentul în care eu le-am zis că nu vreau să mă duc să îmi cer scuze, aceștia au insistat, lucru care nu mi-a lăsat altă variantă decât să mă conformez, sens în care mi-a fost înmânat numărul domnului judecător pe un bilețel, pentru a îi da un mesaj când ajung la Înalta Curte de Casație si Justiție.

Aceștia mi-au zis să mă duc la doamna psiholog și după aceea să mă deplasez către domnul judecător pentru a îmi cere scuze( lucru pe care eram gata să îl fac pentru că îmi era frică de influența pe care acesta o are asupra instituției din care fac parte, instituție care ar fi trebuit să nu fie influențată de presiunile politice și de presiunile magistraților, lucru care m-a șocat și m-a lăsat cu un dezgust total). După discuțiile purtate cu doamna psiholog, de altfel, singura care a fost dispusă să asculte și punctul meu de vedere( de reținut că si aceasta a fost probabil o forma de intimidare a mea, pentru a îmi arăta ca aceasta este o metoda pe care domnul Director General si doamna Director General Adjunct o pot folosi pentru a îmi face rău), m-am deplasat către Înalta Curte de Casație si Justiție, sens în care i-am dat mesaj domnului judecător în momentul în care am plecat de la Direcția Generală Anticorupție, spunându-i că ajung în 30 minute, și încă un mesaj în momentul în care am ajuns. Am așteptat în fața Înaltei Curți de Casație si Justiție aproximativ o oră, fără să primesc vreun mesaj de la domnul judecător ( aceasta fiind dispoziția dată de domnul Director General Liviu Vasilescu, să aștept acolo oricât ar fi necesar), iar la un moment dat primesc un apel telefonic de la doamna Director General Adjunct, Manuela Popescu care îmi comunică că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin este la sediul Direcției Generale Anticorupție si că pot pleca spre casă, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, la ora 15:08, respectiv 15:09 primesc două mesaje pe WhatsApp din partea domnului judecător Nicolescu Alin Sorin, mesaje care spun următoarele lucruri ” Sper să înțelegi ceva din ecuația asta pt ca ti a trecut un glont pe la ureche…” respectiv „..si atentie la steroizi ca o aa ti prajeasca creierul”.

Un lucru care trebuie avut în considerare este faptul că aceasta nu este o atitudine demnă de un judecător, mai ales de un judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție. Acest om are în mână soarta anumitor persoane, acest om care este încadrat pe o funcție unde nu ar trebui să fie oameni de genul dumnealui, unde ar trebui să fie oameni corecți si imparțiali, oameni care nu fac abuz de funcția pe care o au la ordinea zilei, oameni care nu se joacă cu destinele altor persoane pentru amuzament, oameni care nu folosesc un limbaj de genul pe care domnul judecător Nicolescu Alin Sorin îl folosește, și desigur, oameni care nu fac amenințări atât verbale, dar si prin intermediul mesajelor

Totodată ,această întâmplare mă face să îmi fie frica să mai lucrez în spete in care vor fi cercetați oameni influenți deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcție înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul.

Menționez faptul că mă tem pentru cariera mea deoarece domnul judecător Nicolescu Alin Sorin pare să fie atât de influent încât să poată controla conducerea Direcției Generale Anticorupție ca pe niște simple marionete. Totodată, având în vedere faptul că influența dumnealui pare să fie atât de mare, există posibilitatea ca acesta să aibă influență și la nivelul DGPI, acesta putând să facă presiuni ca să îmi fie retras accesul la informații clasificate.”

(Cerasela N.).

Exclusiv

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

Publicat

pe

De

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor

În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.

Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.

Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.

Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?

Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”

Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.

Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.

Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.

Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE

Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.

Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:

  • companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
  • aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
  • UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
  • în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
  • până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.

În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.

Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare

În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.

Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:

  • Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
  • Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.

Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.

România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă

Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:

  1. Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
  2. Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”

Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:

  • Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
  • Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.

Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot

Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:

  1. Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
  2. Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
  3. Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.

Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația

Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:

  • legile statelor naționale,
  • regulamentele Uniunii Europene,
  • algoritmii platformelor globale,
  • și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.

În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”

Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.

2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation

Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României

Aspect Bruxelles și București – „Democrație defensivă” Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură”
Interpretarea cazului România Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital
Rolul DSA Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global
Rolul TikTok și al platformelor Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal
Algoritmii Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției
Anularea alegerilor Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE
Poziția României Stat „protejat” în războiul informațional Cobai într-un experiment de cenzură transnațională
Mesaj către cetățean „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile”

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Publicat

pe

De

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.

Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.

O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.

Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.

Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă

„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.

Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.

Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.

Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.

„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.

Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?

Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.

Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.

Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.

Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:

polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Publicat

pe

De

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă

Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.

Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.

Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial

Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:

  • suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
  • stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.

Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.

Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare

În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:

  • nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
  • nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
  • nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.

După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:

  • construită transparent;
  • făcută cu respectarea cadrului legal;
  • bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.

Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.

„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer

Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.

Decizia nu este definitivă:

  • hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
  • termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.

Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.

De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice

Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:

  • dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
  • treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
  • se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.

Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.

Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer

Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv5 ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv5 ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv5 ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusivo zi ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusivo zi ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusivo zi ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusivo zi ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv2 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv2 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv3 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv3 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv3 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv