Exclusiv
Seful BDNE, inspector Tudosie Valentin i-a trimis la psiholog pe polițiștii sancționați ilegal și evaluați necorespunzător
Situațiile de management deficitar existente la nivelul IPJ Caraș-Severin continuă sub cele mai „originale” forme față colegii noștri din cadrul Biroului Drumuri Naționale și Europene, persecutați de șeful biroului pentru că nu sunt „maleabili”, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. În trecut am mai arătat cum adjunctul șefului de inspectorat hărțuiește polițiștii care își fac datoria și unde se emit dispoziții cu caracter intern, pe care noi le apreciem cu „dedicație” pentru baronii locali. Practic, prin acest mod de lucru am putea concluziona că șeful BDNE adoptă elemente comportamentale specifice „grupărilor”, sub deviza că orice polițist incomod trebuie redus la tăcere.
Față de mai mulți polițiști din cadrul Biroului Drumuri Naționale și Europene care și-au făcut datoria și au aplicat legea față de diverși oameni politici și afaceriști apropiați de conducerea IPJ Caraș-Severin, a fost declanșată cercetarea disciplinară ca urmare a sesizărilor întocmite de către șeful lor. Noi apreciem că scopul pentru care au fost acuzați de nenumărate abateri disciplinare închipuite, a fost acela de a-i marginaliza în rândul colectivului și de a-i descuraja în ceea ce privește aplicarea legii față de orice persoană, indiferent de statutul social.
Urmare a zecilor de sancțiuni aplicate colegilor noștri, reprezentanții Sindicatului EUROPOL au asigurat consultanța juridică și i-au reprezentat pe aceștia, fiind contestate toate sancțiunile aplicate de șeful inspectoratului. Confirmarea hărțuirii a venit de la IGPR unde sancțiunile au fost anulate pe bandă rulantă, ca urmare a modului nelegal în care au fost dispuse.
Același șef al BDNE, un ofițer care nu a lucrat vreodată în structurile poliției rutiere și care a ajuns să ocupe o asemenea funcție în urma unui concurs despre a cărui dificultate avem mari semne de întrebare prin prisma modului în care dovedește că poate gestiona resursa umană existentă la nivelul biroului, după ce a văzut că sesizările închipuite nu au succes, s-a reorientat spre modul de evaluare a activităților profesionale. Astfel, polițiștilor care au contestat sancțiunile, le-a acordat calificative profesionale anuale inferioare comparativ cu rezultatele obținute în activitate, cu scopul evident de a le pune în pericol posibilitatea de a evolua în carieră, mai precizeaza sursa citata.
Colegii noștri au contestat calificativele anuale, mai ales pentru faptul că acestea au suferit corecții în sens negativ, prin acordarea calificativului „satisfăcător” de către adjunctul șefului IPJ Caraș-Severin, comisar șef Coman Aurel, același care i-a amenințat pe polițiștii care aplicau sancțiuni transportatorilor de material lemnos.
Cu ocazia contestațiilor depuse au solicitat să le fie puse la dispoziție copii ale formularelor de evaluare, aspect reglementat în concret de prevederile art. 8 alin. 5 din Anexa nr. 8 la OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, tocmai cu scopul de a-și fundamenta în mod corespunzător argumentele din cuprinsul contestațiilor, așa cum se poate observa mai jos.
Bineînțeles că răspunsul la solicitarea colegilor noștri nu a întârziat să apară demonstrând încă o dată gradul de analfabetism funcțional existent la nivelul funcțiilor de conducere din cadrul IPJ Caraș-Severin, pe care îl puteți consulta mai jos pentru a constata că nu exagerăm în vreo măsură, precizeaza cei de la Europol.
În pofida tuturor acestor reacții ale instituției față de proprii polițiști pe care le-ți putea considera cel puțin umilitoare dacă nu chiar de ordin mafiot, ca urmare a contestațiilor depuse polițiștii din cadrul BDNE au reușit să obțină modificarea calificativelor profesionale în unele de nivel superior, aspect care a generat și de această dată nemulțumirea șefului BDNE și cel mai probabil a adjunctului de inspectorat, comisar șef Coman Aurel.
Astfel că, s-au regrupat și încearcă o nouă tactică de denigrare a polițiștilor incomozi care nu doresc să se compromită pentru posibile interese ascunse ale celor doi ofițeri, sens în care sub pretextul unor presupuse comportamente dezadaptative, șeful BDNE, inspector Tudosie Valentin i-a trimis la psiholog pe polițiștii sancționați ilegal și evaluați necorespunzător. Inspectorului Tudosie Valentin i s-a părut că acești polițiști prezintă stări de nervozitate, anxietate, insubordonare și astfel, după cunoștințele sale inexistente de psihologie, a procedat la completarea formularului de „semnalare” prevăzut în Dispoziția Comună nr. 8.042 /13.02.2018 referitoare la stabilirea unor măsuri privind identificarea și gestionarea potențialelor comportamente dezadaptative în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, în speranța că aceștia vor pica evaluarea psihologică și că le va fi restricționat dreptul de a deține armamentul din dotare și că vor fi puși la dispoziția unității.
Însă din cauza faptului că cel mai probabil nu a înțeles prevederile dispoziției sus-menționate, conform cărora ”Completarea formularului se face în condițiile în care comportamentele observate se manifestă recurent într-o anumită perioadă de timp”, a avut nevoie de o traducere din partea psihologului unității astfel încât să știe sub ce formă să își pună din nou în aplicare planul de discreditare și marginalizare colectivă a colegilor noștri, care deși erau conștienți că este vorba despre un nou act de răzbunare, s-au prezentat la Compartimentul Psihologic fiind evaluați fără a se confirma vreo inepție dintre cele enumerate de inspectorul Tudosie.
De ce se ajunge la astfel de situații? Simplu, în mod specific MAI-ului Ordinul 23/2015 privind activitatea de psihosociologie în Ministerul Afacerilor Interne și Dispoziția Comună nr. 8.042 /13.02.2018 emisă în acest sens acordă niște atribuții exclusiv în sarcina șefilor, care în cele mai multe cazuri sunt folosite împotriva polițiștilor cu funcții de execuție fără ca aceștia la rândul lor să poată solicita evaluarea sau monitorizarea psihologică a șefilor lor care, așa cum este cazul șefului BDNE care recurge la gesturi nedeontologice cum ar fi ascunderea unor registre pentru ca subordonații săi să nu își poată consemna rezultatele activitităților desfășurate în termenul legal fiind create astfel premisele unor abuzuri și ale unor dezechilibre în calitatea managementului structurilor de poliție.
Deși actualul inspector șef a primit nenumărate semnale cu privire la acest mod distructiv de management al celor doi ofițeri cu funcții de conducere, până la acest moment ni s-a comunicat faptul că doar față de inspectorul Tudosie Valentin ”au fost dispuse măsurile legale în conformitate cu prevederile are. 59 alin. 1 și 2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului”.
Ne punem speranța că actualul șef de inspectorat nu va proceda asemenea succesorului său și că nu va clasa dosarul de cercetare prealabilă prin invocarea unor contexte și împrejurări de natură a eluda abaterea disciplinară săvârșită de către șeful BDNE, cu atât mai mult cu cât o ”gașcă” de ofițeri din subordinea sa au generat o petiție anonimă împotriva polițiștilor incomozi în care, contrar prevederilor legale, se fac verificări de mai bine de 6 luni deși aceasta trebuia să fie clasată din momentul înregistrării, conform prevederilor OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Însă cu privire la aceste aspecte vom reveni cu alte materiale astfel încât opinia publică și factorii decidenți din cadrul IGPR să aibă o viziune cât mai limpede asupra managementului practicat la nivelul IPJ Caraș-Severin, mai dezvaluie cei de la Europol. (Cerasela N.).
Exclusiv
Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe
Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) trimite un bilețel oficial care sună a scuțare: „informațiile solicitate nu vor putea fi expediate în termenul de 10 zile… solicităm prelungirea termenului legal… la cel mult 30 de zile” (vezi Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026, pagina 1). Traducere liberă: «nu avem date, nu le căutăm, dar cerem voie să nu răspundem». E o admisie de incapacitate mascată în limbaj birocratic — și o promisiune verbală, nu o dovadă.
Cum se fabrică tăcerea: între lege și obrăznicie
Legea 544/2001 prevede termene clare pentru accesul la informații publice. AASNACP a invocat „complexitatea” și „volumul” pentru a-și mări propriul termen — o practică cât se poate de convenabilă pentru cei fără răspunsuri. Dar conveniența nu anulează legalitatea: extinderea pe hârtie devine ridicolă dacă, pe 06.05.2026, instituția încă tace. În limbaj curat: au cerut 30 de zile și n-au respectat nici acel termen — adică au mințit prin omisiune.
Minciuna procedurală, realitatea ecologică
Când instituția spune „vom transmite”, iar apoi nu transmite nimic, nu e vorba doar de un gest urât la adresa presei. E o procedură care acoperă absența studiilor, lipsa monitorizării și, posibil, golurile din arhive. Documentul (pagina 1) nu înseamnă «vom lucra» — înseamnă «nu avem ce arăta». Întrebarea nu mai e retorică: ce ascunde tăcerea? Dacă Arhiva AASNACP ar fi fost plină de date, nu ar fi cerut extindere. Dacă rapoartele ar fi existat, ar fi fost trimise. Tăcerea, în acest context, sună a certificare a absenței.
Legea încă arde sub limbajul lor dulceag
Să fie limpede: cererea de prelungire menționată în adresa AASNACP e un procedeu prevăzut de lege pentru cazuri reale de complexitate. Dar absența răspunsului la 30 de zile transformă prelungirea într-un paravan legal. Pe 06.05.2026, termenul invocat s-a scurs — iar instituția rămâne fără un cuvânt. Și pentru că vorbim de drepturi ale publicului, tăcerea este o încălcare administrativă: nu ți se permite să ceri timp pentru un lucru pe care, oricum, nu-l poți produce.
Dincolo de hârtii: ce înseamnă pentru oameni
Nu e vorba doar de orgolii jurnalistice. Lipsa documentelor despre AgI (iodura de argint) înseamnă lipsa măsurilor de protejare a apei, solului, alimentelor și sănătății. Tăcerea AASNACP, confirmată de adresa lor (pagina 1), echivalează cu un «nu există date» care se transformă, pentru fermieri și consumatori, în «nu avem certitudini» — iar incertitudinea costă: culturile, apele și sănătatea publică plătesc prima tranșă.
Negru pe alb: instituția a recunoscut că n-are ce răspunde
Cităm esența din adresa oficială (vezi pagina 1): „informațiile solicitate nu vor putea fi expediate în termenul de 10 zile… solicităm prelungirea termenului legal…”. Tradus: n-au respectat 10 zile; au cerut 30; la 06.05.2026 nu ne-au informat. Asta nu mai e o ezitare — e un afront procedural. Și ca orice afront, cere un răspuns mai dur decât o simplă rugăminte.
Cine răspunde pentru minciună?
Nu hârtia, ci funcționarii AASNACP poate ascunde lipsa datelor sub timbrul ministerial. Dar hârțiile nu produc fapte, oamenii le produc. Când instituțiile cer prelungiri și apoi se scuză cu «complexitate», cetățeanul trebuie să întrebe: cine a decis să nu țină evidență? cine a omis monitorizarea? cine a considerat opacitatea drept politică de stat? Adresa din 03.04.2026 (pagina 1) confirmă cel puțin un lucru: responsabilitatea administrativă nu a fost tratată cu seriozitate.
Ultimatum pe față: lege, transparență și presiune publică Incisiv de Prahova nu cere favoruri: cere respectarea legii. Documentul AASNACP nu absolvă nimic, ci agravează suspiciunea. Dacă în termenul legal extins nu apar studiile, atunci următorul pas e limpede: sesizarea instituțiilor abilitate, cereri repetate, presiune publică și, dacă e cazul, demersuri legale. Tăcerea nu poate rămâne o strategie.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Unde se duc rachetele care nu pornesc? Cine le neutralizează pe cele expirate? Fermierii cer evidența clară a stocurilor și a distrugerilor.
Argintul în aer, minciuna pe hârtie
AASNACP a scris pe 03.04.2026 că are nevoie de timp. Pe 06.05.2026, paradoxul se confirmă: a cerut timp pentru ceva ce, aparent, nu există. E o minciună blândă: nu una de propagandă, ci de administrare defectuoasă. Iar când administrația minte prin inacțiune, cetățeanul trebuie să strige. Căci nu e vorba numai despre cifre sau rapoarte — e vorba despre cine are curajul să răspundă pentru argintul pe care l-a împrăștiat în aer și pentru tăcerea pe care a pus-o peste lege. (Cristina T.).
(Sursa: Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026 către Ziarul Incisiv de Prahova, vezi document — care solicită prelungirea termenului legal pentru soluționarea petițiilor; constatarea nerespectării termenului de 30 de zile până la data de 06.05.2026 rezultă din lipsa unui răspuns în registrul legal.)
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister al Afacerilor Interne (MAI) care arată ca un vapor eșuat, unde echipajul muncește pe gratis în timp ce căpitanii se asigura că nu le pică tresele. Pentru cei în uniformă, plecarea „reformatorului” de la Oradea e doar o altă filă dintr-un calendar al dezunitarizării, o poveste în care singurul lucru care nu se schimbă este umilința.
Marea Bâlbâială a Pensiilor: Vechimea Virtuală și Foamea Reală
Agenda mandatului care tocmai s-a stins ca o lumânare în vânt a fost marcată de obsesia „reformei” pensiilor de serviciu. Conform unei analize acide publicate de Sindicatul Diamantul, polițiștii și militarii au fost priviți din nou ca niște cifre nefericite pe o tablă de calcul. S-a tăiat în carne vie prin modificarea Legii 223/2015, vânând „vechimea virtuală” ca și cum aceasta ar fi fost marea gaură neagră a bugetului național, nu incompetența managerială.
În timp ce se discuta doct despre creșterea vârstei de pensionare, polițiștii din activitate își făceau calculele pentru supraviețuire. Justificările tehnice au curs gârlă, însă realitatea din teren a rămas aceeași: un haos legislativ în care doi colegi cu cariere identice primesc pensii diferite doar pentru că au avut ghinionul să iasă din sistem sub „zodii” legislative diferite. Inechitatea a fost documentată, ștampilată și apoi uitată strategic într-un sertar plin de praf.
Luxul de a fi Polițist: Chiria de pe vremea bunicii și subvenția pentru Stat
Dacă vrei să vezi unde s-a oprit timpul în România, nu te uita la ceasurile de turn, ci la compensația pentru chirie a polițiștilor. Aceasta a înghețat glorios în anul de grație 2009. De 17 ani, prețurile au explodat, dar statul român consideră că un polițist tânăr poate locui într-o garsonieră invizibilă cu banii de pe vremea când încă se mai foloseau telefoane cu clape.
Astăzi, polițistul a ajuns să fie un fel de mecena al Ministerului. Din salariul său și așa ciuntit, el acoperă două treimi din chiria reală, subvenționând practic deciziile de repartizare ale șefilor. E un paradox demn de o comedie neagră: statul te trimite să aplici legea într-un oraș străin, dar te lasă să dormi, metaforic, sub pod, în timp ce restul bugetarilor se bucură de actualizări de care „uniformele” nu au parte.
Sclavia cu „Garda la Domiciliu” și binecuvântarea Contabilului Șef
Deficitul de personal nu mai este o problemă, este o catastrofă structurală lăsată să putrezească. Iar soluția „genială” a sistemului? Permanența la domiciliu, neplătită și obligatorie. Ești de serviciu când ești la muncă, ești de serviciu și când ești acasă, gata să sari în bocanci la orice oră, de Paște sau de Crăciun.
Această formă modernă de sclavie, unde timpul de așteptare nu este recunoscut ca timp de muncă, pare să fie pe placul „marelui prieten” al polițiștilor – contabilul director general al DGF. Deși jurisprudența Curții de Justiție a UE spune clar că dacă nu te poți duce la bere pentru că aștepți telefonul de la unitate, ești la muncă, în România legea europeană se oprește la poarta MAI. Aici, „nu vrea contabilul” bate orice tratat internațional.
Dinozaurii Nemuritori: Arhitecții imobilismului din inima MAI
Dar să nu ne amăgim: problema nu a început și nici nu s-a terminat cu Bolojan. Guvernul a căzut, premierii fac rocada, dar „nucleul dur” din minister rămâne neclintit. Aripa Despescu-Dorobanțu și apropiații lor par să aibă gene de nemuritori, supraviețuind oricărui cataclism politic. Ministerul a fost într-un imobilism cronic sub o serie lungă de miniștri care au variat între „incapabili” și „inexistenți”, de la celebrul Igaș până la mutul Predoiu.
Sindicatul Diamantul punctează chirurgical: nu guvernul e buba cea mare, ci rezistența la reformă a structurilor interne care s-au hrănit din blocaje administrative timp de un deceniu. Niciun guvern nu a avut „bilele” politice necesare să facă curățenie în acest mușuroi.
Austeritatea sub supravegherea DGPI
E drept, Bolojan a încercat să țină linia austerității ca să bifeze jaloanele PNRR, o mișcare privită cu un amestec de interes și groază de către sistem. Dar totul s-a făcut sub atenta supraveghere a „sifonarilor” de la DGPI, care au grijă să raporteze „la stăpânire” orice mișcare în front.
Ce urmează? O altă listă de revendicări, un alt program de guvernare și, probabil, aceleași promisiuni deșarte. Polițiștii nu cer privilegii, cer doar să nu mai fie bătaia de joc a unui sistem care îi vrea proști, supuși și, dacă se poate, pe gratis. Restul e tăcere… și, eventual, o nouă moțiune de cenzură. (Cerasela N.).
Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă
În Băicoi, nu mai domină mirosul de gunoi, ci mirosul de scandal. O singură persoană, foarte vocală în online, reușește să țină în șah primari, parlamentari, firme private și instituții ale statului – totul transmis live, cu hashtag-uri, din „Parlamentul European”… de pe TikTok.
Numele personajului apare negru pe alb în documente oficiale: CRISTINA MIHAELA ILIE. Conform plângerilor formulate de VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA SRL, dar și propriei sale prezentări publice, este asociată politic (fie prin trecut, fie prin susțineri actuale) cu partide gen AUR și ACT – Acțiunea Conservatoare, pe care le folosește ca decor moral în toate ieșirile ei „civice”.
De la cetățean „indignat” la acuzatorul-șef al orașului
Potrivit plângerilor depuse de VITALIA la TikTok Dublin și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, Cristina Mihaela Ilie nu se rezumă la critici de politică publică sau la întrebări legitime.
Modelul e simplu și repetitiv:
- alege o țintă: primar, parlamentar, firmă, persoană fizică
- o lipește de o poveste cu „mafii”, „rețele”, „gropi de gunoi”, „combinații”
- o prezintă ca și cum ar fi deja condamnată în instanță
- semnează totul cu o siglă de partid sau cu sloganul „eu doar spun adevărul”.
În plângerea penală, societatea VITALIA arată explicit că doamna Ilie:
- îl leagă pe un deputat de Prahova de presupusa „deținere reală” a societății
- implică primarul din Băicoi ca fiind complice la „umplerea județului cu gropi de gunoi”
- își alege sistematic noi ținte – persoane fizice sau juridice – pe care le prezintă publicului drept „corupte”, „vândute”, „periculoase”, fără a livra probe, ci doar fraze rostite apăsat în fața camerei.
Nu e vorba de satiră sau opinie politică generală, ci de acuzații factuale punctuale, rostite cu nume și prenume, care, dacă nu sunt adevărate, poartă un singur nume juridic: defăimare.
TikTok, noul „tribunal popular”: aici se judecă tot, fără probe
În sesizarea către TikTok Technology Limited (Dublin), VITALIA susține că, prin contul „@cristinamihaelailie”, se diseminează:
- informații false despre structura și proprietatea societății
- insinuări că ar exista „avantaje injuste” și „sprijin politic” pentru a „umple județul cu gropi de gunoi”
- atacuri directe la adresa deputaților, primarilor și administratorilor societății, prezentați ca părți ale unei „rețele”.
Clipul filmat „din Parlamentul European, unde toate se fac și se desfac” este exemplul perfect de decor fals folosit pentru a da greutate unui discurs agresiv. Din imaginile atașate plângerii, susține societatea, nu rezultă că ar fi vorba de sediul real al Parlamentului European, ci de un fundal folosit pentru a sugera autoritate și acces la „marile secrete”.
În loc de probe, avem scenografie. În loc de documente, avem „oameni buni, luați atitudine”.
Defăimarea ca strategie politică: „întâi murdărim, pe urmă mai vedem”
Important de subliniat: în însuși textul trimis de tine, rezultă clar că această persoană nu se oprește la companie. Țintele sunt multiple:
- parlamentari locali, acuzați că ar controla din umbră firme
- primari, prezentați drept complici sau finanțatori ai „luptătoarei cu sistemul”
- persoane fizice cu nume și prenume, puse la zid cu povestiri despre trecutul lor, interpretate unilateral și turnate în limbaj de „demascare”
- persoane juridice – în special VITALIA – zugrăvite ca fiind simbolul corupției de mediu.
Conform plângerilor societății, nu avem de-a face cu investigații jurnalistice, cu verificări în registrul comerțului sau acces la dosare oficiale, ci cu acuzații aruncate direct pe rețea, construite din:
- zvonuri
- „am auzit”
- asocieri forțate cu diverși actori politici sau de afaceri
- interpretări personale prezentate ca adevăr absolut.
Într-un astfel de tablou, apartenența (sau apropierea, declarată chiar de ea) de un partid precum AUR sau de structuri gen ACT – Acțiunea Conservatoare, contează. De ce? Pentru că transformă tot acest discurs în capital politic: fiecare video devine o mică tribună electorală, clădită pe reputația sfâșiată a altora.
Când clipul devine plângere penală
VITALIA nu s-a oprit. A mers direct la:
- TikTok, invocând Regulile Comunității, Digital Services Act și obligația platformei de a elimina conținutul defăimător și instigator
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, unde a formulat plângere penală pentru instigare publică (art. 368 Cod penal), arătând că mesajele de genul „luați atitudine” riscă să degenereze în acțiuni concrete împotriva societății și a conducerii ei.
În plângere, societatea arată și efectele concrete:
- a fost sesizată Administrația Națională „Apele Române”
- a urmat un control al Administrației Bazinale Buzău–Ialomița
- în urma verificărilor, nu s-au constatat abateri și nu s-au dispus măsuri.
Cu alte cuvinte, instituțiile au fost puse în mișcare de un val de indignare produs de un clip viral, iar după ce au controlat, au plecat cum au venit. Rămâne însă în spațiul public doar imaginea: „acolo e ceva în neregulă, altfel nu veneau controalele”.
Episodul anterior: live-ul de la depozit și avertismentul Parchetului
Nu e prima dată când „justițiara de serviciu” a orașului își îndreaptă camera spre VITALIA.
În noiembrie 2023:
- merge la depozitul din Băicoi, împreună cu alți „colegi de partid” (conform propriilor declarații, legați de AUR)
- se filmează live pe Facebook, pe pagina unei persoane din anturaj
- vorbește despre „pericolul grav” pe care l-ar reprezenta activitatea societății pentru sănătatea comunității.
A urmat un dosar penal (nr. 1942/285/P/2023) la Parchetul Câmpina, în care:
- cauza a fost clasată
- dar, potrivit societății, persoanele implicate au fost audiate și li s-a pus în vedere să șteargă înregistrarea de pe social media.
Cu alte cuvinte, organul de urmărire penală nu a ajuns să tragă la răspundere penală, dar a transmis un mesaj clar: filmările nu sunt „fără consecințe”, iar distribuirea în spațiul public a unor acuzații grave la adresa unor entități identificate nu e joacă de copii.
Faptul că, după această experiență, aceeași persoană continuă în forță pe TikTok întărește ideea de „strategie”, nu de derapaj izolat.
Libertatea de exprimare nu înseamnă dreptul de a murdări pe oricine
În plângerile sale, VITALIA se sprijină masiv pe Convenția Europeană a Drepturilor Omului:
- art. 10 – libertatea de exprimare
- art. 8 – dreptul la viață privată și reputație.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus-o de nenumărate ori (Delfi AS c. Estonia, Pihl c. Suedia, Sanchez c. Franța): platformele online pot fi trase la răspundere, iar statul are obligația de a proteja persoanele – fizice sau juridice – împotriva campaniilor de defăimare.
Nu e vorba doar de dreptul companiei la imagine, ci și de:
- dreptul primarului să nu fie prezentat ca „cap de rețea” fără probe
- dreptul unui parlamentar să nu fie declarat „patron din umbră” al unei firme doar pentru că dă bine în storyline
- dreptul unor persoane fizice (medici, foști angajați în companii de stat, membri de familie) să nu fie târâți în noroiul „investigațiilor” făcute la telefon, cu like-ul pregătit.
Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a te urca pe umerii reputației altora doar ca să-ți vezi numele urcând în algoritm.
Partidul ca scut moral: „nu sunt eu, e cauza”
Un element esențial: afilierea politică.
Din materialul transmis de tine și din plângerile oficiale reiese clar că:
- doamna Ilie și-a făcut constant apariția alături de membri ai unor partide populist-conservatoare (AUR în trecut, ACT – Acțiunea Conservatoare în prezent)
- și-a prezentat acțiunile ca „luptă împotriva corupției”, „apărarea cetățenilor”, „demascarea mafiei deșeurilor”.
În această cheie, fiecare clip nu e doar un „opinion piece”, ci o piesă de campanie.
Logica e simplă:
– eu, reprezentant al „poporului curat”,
– versus ei, „primari, parlamentari, firme corupte, persoane compromise”,
– totul filmat, strigat și distribuit în timp real.
Problema este că, atunci când „inamicii” sunt numiți și acuzați concret, nu mai vorbim de retorică politică generală, ci de posibile fapte de defăimare, instigare publică și hărțuire, în raport cu persoane perfect identificabile.
Final provizoriu: între tribunalul TikTok și instanța reală
În Băicoi, justiția se face în paralel:
- pe TikTok, în direct, cu judecătorul de serviciu în persoana Cristinei Mihaela Ilie, învestită cu legitimitate de like-uri și de sigla unui partid „anti-sistem”
- și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, unde aceeași persoană apare din nou ca făptuitor pentru instigare publică și unde compania VITALIA se constituie parte civilă pentru prejudiciile de imagine.
Până când un judecător real va spune cine are dreptate, un lucru e cert din documentele existente:
– există o persoană politizată, extrem de activă în online, care își construiește imaginea de „apărător al poporului” atacând nominal primari, parlamentari, persoane fizice și persoane juridice,
– iar aceste atacuri sunt defăimări grave, ridicate deja la rang de plângeri penale și sesizări internaționale.
Într-un oraș în care groapa de gunoi are aviz de mediu, dar reputațiile nu au niciun fel de protecție, rămâne întrebarea:
Cine va reuși să curețe primul: VITALIA mediul si justiția – spațiul public? Vom reveni. (Cristina T.).
Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...
Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane
S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...
Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)
Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat...
„Troznești la genunchi, eu ard la coaste!” — Spectacolul sindical între Diamantul, Europol și acuzațiile IGPR
Lead Emil Pascut, liderul Sindicatului Diamantul, descrie cu un umor negru o scenă demnă de telenovelă administrativă: atacuri coordonate, acuzații...
Sânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
CUM SE TRANSFORMĂ „FABRICA DE FERICIRE” ÎN „PENSIONUL CUMETRIILOR” SUB BAGHETA BARONULUI NAN În timp ce ecranele televizoarelor ne bombardează...
BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
Epopeea penal-administrativă a fostului director de la Penitenciarul Ploiești, Valentin Matei (aici), a atins noi culmi ale ridicolului în weekend-ul...
Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
În laboratoarele prăfuite ale „surselor judiciare” din Ministerul Afacerilor Interne s-a născut recent un pui de kompromat, livrat cu fundă...
OPERAȚIUNEA „ȘTAMPILA”: CUM SĂ FABRICI UN DOSAR PENAL ȘI SĂ TE ALEGI CU UN FIASCO JURIDIC
În laboratoarele prăfuite ale „Sistemului”, unde aburii epoleților asudați se amestecă adesea cu mirosul greu de dosare cusute cu ață...
GHID DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN JUNGLA MAI: Cum să devii „pion” cu epoleți și acte în regulă
Proaspăt ieșiți de pe băncile școlilor de agenți, viitorii „stâlpi ai ordinii publice” primesc o doză de realism de la...
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...
„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...
-
Exclusivacum 4 zile
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 2 zile
BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 4 zile
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 2 zile
Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 4 zile
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Featuredacum 2 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI
-
Administratieacum 2 zileExecuție politică la vârful digitalizării: Bogdan Ivan denunță înlocuirea șefului ADR pe criterii de „gașcă”
-
Administratieacum 2 zileSecunda dintre disperare și miracol: Cum a fost salvat un copil de 4 ani pierdut în mulțimea de la Târgul Coronini