Exclusiv
DIICOT ST Ploiesti si BCCO Ploiesti confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova/Catastrofa ecologica din Prahova
FELICITARI DIICOT ST Ploiesti si BCCO Ploiesti pentru actiunea intreprinsa!
In pofida solutiilor asumate de Guvern pentru inchiderea procedurilor de infringement declanşate de Comisia Europeană impotriva României in domeniul tăierilor ilegale de lemn şi pentru nefinalizarea Programului national de control al poluarii, au fost analizate vineri, la Bruxelles, de catre fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, si comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, catastrofele de mediu in Judetul Prahova continua, sub ochii si cu acordul si sprijinul lui Florin Diaconu de la APM Prahova.
Comisia Europeana ii reproseaza Romaniei nerespectarea obligaliilor nationale, asumate prin directiva privind evaluarea strategică de mediu:
„ In cazul Romaniei, autoritatile nationale nu au fost în masură sa verifice efectiv operatorii si sa aplice sanctiuni corespunzatoare. Inconsecventele din legislatia natională nu permit interventia ferma a autoritatilor romane.”
Prin urmare, Comisia a decis miercuri sa trimita Romaniei o scrisoare de punere în
intarziere, acordandu-i un termen de o luna, pentru a lua masurile necesare în vederea remedierii deficientelor identificate de Comisie. In caz contrar, Comisia poate decide sa trimita autoritatilor romane un aviz motivat.
Comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevičius, a subliniat ca apreciaza deschiderea pe care actuala conducere a Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor o manifesta catre societatea civila şi ca isi doreste sa viziteze cat mai curand România.
Pe fondul catastrofelor ecologice din judetul Prahova, problemele de poluare & deseuri se extind si se amplifica
Cei doi demnitari au abordat si aspecte privind conservarea biodiversitatii, extinderea retelei Natura 2000 în Romania, dezvoltarea sistemului de monitorizare a calitatii aerului, managementul deseurilor si programele de finantare din domeniul mediului.
Iata o mica sinteza la dezvaluiriele noastre privind aceasta mafie care a actionat la nivelul judetului Prahova, dezvaluiri efectuate in zeci de articole…
Asa cum anuntam cu ceva timp in urma, organele de cercetare penala cu atributii in domeniu au monitorizat aceste actiuni pe raza judetului Prahova, cu profesionalism! Iata ca, din nou, Incisiv de Prahova a avut dreptate!
Firma SC ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE cat si SC OIL DEPOL SERVICE SRL nu au efectuat lucrari si servicii in cadrul SC ROMPETROL SA astfel:
1. Lucrari de ecologizare ale batalurilor din Rafinaria Vega: in anul 2010- 2012 au inceput lucrarile la batalul nr 18 pe care nu l au ecologizat carand tot gudronul acid din batal la o groapa de gunoi de langa Comuna Valeni de Munte- in momentul de fata este deschis un Dosar Penal pe numele lui Danut Florescu si Radu Merla iar Statul Roman se va indrepta in cel mai scurt timp asupra SC ROMPETROL SA.
Toate aceste lucruri s au facut cu sprijinul angajatiilor SC ROMPETROL SA cum ar fi: FELICIA ANDREI, CORINA RUGINA, DIANA THEODOR( IN TRECUT A FOST ANGAJATA ROMEPTROL IAR ACUM ESTE DIRECTOAREA GENERALA A SC ECOMASTER SOCIETATE CUMPARATA IN 2014 DE CATRE OIL DEPOL SERVICE SI DANUT FLORESCU CAT SI DE RADU MERLA), ROBERT IANAU, FELIX CRUDU TESLOVEANU, MIRELA BAHAIANU, ADRIANA MINCU DE LA PROCURMENT.
Tot in anul 2012 au falsificat documente inclusiv depunerea lor la autoritati precum ca: Batalul 18 este ecologizat total si fiind inclusiv cu geomembrana in el! A se citi ACORD MEDIU NR 1 din 2015 in care Batalul 18 este gol si ecologizat.
Toti acestia au fraudat ROMPETROL RAFINARE CU SUMA DE 11.MILIOANE USD.
2.In urma mai multor controale de la autoritati cum ar fi Garda de Mediu si Agentia de Mediu, Apele Romane s a constatat ca respectivul batal nu este ecologizat!
3. In anul 2018 in urma unui studiu de mediu realizat de o societate abilitata s a constata ca in Batalul 18 este o cantitate de aproximativ 30.000 tone de gudron acid ingropate sub pamant si poluand inclusiv panza de apa freatica .
4 Tot in anul 2018 ROMPETROL RAFINARE demareaza o licitatie pentru BATALUL 18 DIN RAFINARIA VEGA! Castigatorul licitatiei fiind tot SC ECOMASTER SI OIL DEPOL.
Aceasta licitatie a fost trucata de catre angajatii ROMPETROL RAFINARE CUM AR FI: FELICIA ANDREI,CORINA RUGINA, ROBERT IANAU, FELIX CRUDU CAT SI DE O PARTE DIN CONDUCEREA CAZAHA : ARMAND KULMANOV – SEF PROCURMENT.
In urma licitatiei toti acestia au petrectut in Spania in Grand Canaria- organizatorul excursiei fii FIRMA ENVIROTECH DIN CONSTANTA – PROPRIETAR FIIND DANUT FLORESCU SI RADU MERLA.
4. Nici pana in anul 2020 lucrarea nu s a efectuat deoarece la ordinele lui Armand Kulmanov, si Robert Ianau , Felicia Andrei mai multi angajati Romptrol au semnat lucrari suplimentare cat si fictive multe dintre ele de peste 15 mil dolari firmei Ecomaster .
5.Ecologizarea batalului 18 nu s a facut corespunzator analizele de laborator arata ca lucrarea nu este facuta corespunzator!
A se verifica toate aceste aspecte.
8. Un alt contract fictiv este cel DE LA VADU A ECOLOGIZARILOR CELOR 2 CASETE DE LANGA RAFINARIA MIDIA.
In anul 2011-2016 tot grupul de firme Oil Depol – Ecomaster- Envirotech au ecologizat fictiv doar pe hartie cele 2 casete.
De aici au fraudat Rompetrol cu aproximativ 27 mil usd.
Cele 2 casete care sunt descrise sunt subiect pe toate canalele tv si in atentia tuturor autoritatilor romane
6. Un alt contract de importanta strategica a Rafinariei Midia este cel al unui canal pentru apa impotriva stingerii incendiilor.
Aceasta lucrare nu este executata corespunzator, este neexecutata in totalitate si platita inclusiv cu lucrari suplimentare de peste 2,5 mil usd tot firmelor Ecomaster si Oil Depol Service.
7. In Romania Danut Florescu si Radu Merla sunt actionari la peste 13 societati comerciale. Toate aceste societati lucreaza cu Rompetrol.
8. Un alt contract fictiv facut de angajatii Rometrol catre grupul de firme al lui Danut Florescu este acela al investigarii solului la Vadu in vecinatatea Rafinariei Midia! Contractul este in valoare de 2,5 mil usd cu posibilitatea suplimentarii lui cu 250%. S a incasat un avans de 500.000 usd ei nefacand nici o investigare iar in acest moment sunt facturi de peste 600.000 usd la plata.
Acest contract a fost incheiat in perioada pandemiei! Promotorii lui din partea Rompetrol Rafinare au fost: Felicia Andrei, Corina Rugina, ARMAND KULMANOV SEF PROCURMENT, Adriana Micu- Sef Procurment Rafinaria Midia.
In momentul de fata pe terenul de la VADU NU ESTE EFECTUAT NICI UN FEL DE INVESTIGARE A TERENULUI.
DIN CATE SE PARE ACEASTA FIRMA ARE CONTRACT SI CU OMV PETROM TOT PENTRU TERENUL DE LA VADU.
Acest grup de angajati din ROMPETROL VOR CA IN CEL MAI SCURT TIMP SA INCHEIE SI UN CONTRACT PENTRU ECOLOGIZAREA ZONEI TOT CATRE UNA DIN SOCIETATILE LUI DANUT FLORESCU.
TOT DANUT FLORESCU A PROMIS REPREZENTANTIILOR OMV CA EL SE VA OCUPA CA LA VADU OMV PETROM SA NU PLATEASCA NICI O SUMA DE BANI PENTRU ECOLOGIZARE SI TOTUL VA FI IN SARCINA ROMPETROL.
FIRMA OIL DEPOL ARE NUMEROASE CONTRACTE SI CU OMV PETROM IAR IN SCHIMBUL ACESTUI LUCRU EL SA OBTINA MAI MULTE CONTRACTE LA OMV PETROM.
10. O alta legatura intre Corina Rugina si Grupul de firme al.lui Danut Florescu este ca , sotul ei lucreaza Director in firma.Ecomaster si Envirotech.
Baiatul D-nei Corina Rugina lucreaza in Rompetrol si raspunde fix de receptia contractelor al grupului de firme Ecomaster si Oil Depol.
Sotia D-lui Robert Ianau lucreaza chimist la Sc ECOMASTER SRL !
Sotul D-nei Felicia Andrei lucreaza consultant la OIL DEPOL SERVICE si manager de Proiect.
Rol Pivotal: Lucrarile de la Batalul LB, adjudicate de catre compania ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE.
Firma in speta, alaturi de Oil Depol Service sunt conduse de Danut Florescu si Radu Merla, ambii din Constanta. Ani Merla, sotia lui Radu Merla este, in preaent, director in Primaria Constanta, responsabil cu problematicile de mediu si, inca, executa, prin intermediari, dispozitiile grupului Radu Mazare, Sorin Struitunschi, Decebal Fagadau.
Sorin Strutinschi detine actiuni la purtator,.in cele doua formule de corporate, dirijandu-l si expunandu-l pe Danut Florescu.
Locotenentul acestuia este Marius Puscas, for angajat Petrotrans Constanta.
Strategia dejucata de autoritatile romane:
Ecomaster Servicii Ecologice a denaturant obligatiile contractuale cu Rompetrol, lea ignorant, nu le-a respectat, nu a aplicat si nu a implementat solutiile de compliance stabilite, pentru decontaminari & neutralizarea actiunii nocive de poluare, nu a tratat solurile infestate, poluate, actiunile clandestine fiind ticluite si stabilite cu anumiti reprezentanti ai beneficiarului Rompetrol-TRG Kaz Munai Gaz: Corina Rugina, Robert lanau, Felicia Andrei, Laurentiu Coltanel etc.
Valorile prejudiciilor aduse, atat Statului Roman, cat si Rompetrol, se ridica la peste 60 milioane de EURO, conform documentarii unor entitati europene.
Concret, situatia in speta a fost generata si creaza, in continuare, pe termen nelimitat, efecte catastrofale, intrucat:
” Acordul de mediu din.anul 2015, in zona batalurilor care contin gudroane acide are neconformitati. r’
” Batalul 18 figureazaZERO (0) gudron acid, fiind certificat ECOLOG|ZAf .
” Atestarea aspectului in speta este data de documentele ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE si de OIL DEPOL SERVICE.
‘Cele doua entitati sunt conduse de catre DANU FLORESCU si RADU MERLA, ambii domiciliati in Constanta.
” Sotia lui RADU MERLA, ANI MERLA, este, in prezent, director responsabil cu probematicile de mediu, in Primaria mun. Constanta.
” Cei doi soti au fost foarte apropiati de conducerea grupului clandestin si de crima organizata subordonat lui RADU MAZARE si SORIN STRUTINSCHI.
‘SORIN STRUTINSCHI detine „actiuni la purtator”, expunandu-l doar pe DANUT FLORESCU.
” ln Urma realizarii unor studii de mediu, in anul 201,9, s-a constatat, de catre expertii si specialistii romani si straini, in domeniu si in materie, ca in batalul l-8, mai erau aprox. 25.000 to gudron acid. (PH < 1), atat solul, cat si subsidiarul, fiind acoperite doar de un strat superficial, care sa ascunda catastrofa de mediu:
shallow cover.
” Tot in acel an, Grupul Rompetrol, la nivel de conducere, in urma acestor studii, a initiat o procedura de licitatii, in vederea adjudecarii unei solutii de ecologizare, pentru batalul 18 si care a fost castigata de ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE.
” Conform obiectivelor si rezultatelor consemnate in acte oficiale, tip buetine de analize, efectuate in acord si in conformitate (COMPLIANCE) cu prev si disp legale, metoda utilizata de firma castigatoare, care si-a adjudecat licitatia organizata de beneficiar, NU A FOST CORESPUNZATOARE’ SI Nici MACAR, lN PARTE, NU A FOST APLICATA.
” Ca atare, rezultatul analizelor in speta a confirmat netratarea corespunzatoare, batalul in cauza fiind neconform, in prezent, intrucat nu a fost tratat, curatat si nu corespunde, dupa lucrarile efectuate de castigatorul licitatiei (ESE) si firmele partenere ale acestuia.
„ln concuzie, batalul 18 nu corespunde normelorde mediu, chiar daca grupul Rompetrol a contractat solutia, a desemnat si a platit structura arhitecturala a grupului de firme romane, coordonat de operatorul ESE.
” Totodata, a fost demonstrat si faptul ca ESE a denaturant obligatiile contractuale asumate prin oferta si obiectul contractului, asa cum aceste documente au fost depuse pentru licitatie, nu a respectat, alaturi de subcontractorii si partenerii de proiect/contract ai ESE aceste obligatii si, pe cale de consecinta, cu acordul reprezentantilor beneficiarului TRG-Kaz Munai Gaz Rompetrol, prin implicarea filierei oculte Corina Rugina-Robert lanau-Felicia Andrei-Laurentiu Coltanel, au fraudat, atat Statul Roman, cat si Rompetrol, cu sume evaluate la dimensiunea milioanelor de euro.
” Datele tehnice atesta, in acest moment, un continut de pamant, alaturi de alti compusi chimici, foarte periculosi,30% -200%, in batalul 18.
” ln prezent, exista o cantitate de 80.000 to „lralal” de ESE; in realitate, ESE trebuia sa depuna si sa dispuna un volum de 26.000to, nu 80.000to, asa cum s-a procedat de grupul de fimre Prestatoare.
” ESE si partenerii de proiect au aruncat, pur si simplu pamant adus si nu au tratat corespunzator batalul in cauza’.
Redăm mai jos integral comunicatul DIICOT Ploiești:
“La data de 24.11.2021, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Ploiești împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul BCCO Ploiești efectuează un număr de 3 percheziții domiciliare, pe raza județelor
Constanța și Prahova și a municipiului București, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură şi înşelăciune.
În cauză s-a reținut faptul că, începând cu anul 2018, mai multe persoane, printre care și trei angajați în cadrul S.C Rompetrol Rafinare S.A, au constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a înșela atât Statul Român, reprezentat de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, în calitate de beneficiar al 44.69% din acțiunile Rompetrol
Rafinare, cât și pe ceilalți acționari ai companiei sus amintite.
În urma investigațiilor efectuate s-a reținut faptul că, prin declarații false depuse la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova, membrii grupului infracțional organizat au creat aparența că Batalul nr. 18 din cadrul Rafinăriei Vega Ploiești a fost ecologizat în totalitate, extrăgânduse atât gudron acid cât și sol contaminat, în condițiile în care, în respectivul batal, gudronul acid fusese deja extras, operațiunea respectivă de extragere fiind finalizată în cursul anului 2009.
Gruparea infracțională organizată a funcționat pe două paliere, membrii acesteia având roluri bine definite.
Pe primul palier au activat reprezentanții legali ai beneficiarului Rompetrol Rafinare S.A. care au semnat contractul încheiat cu societatea comercială prestatoare, precum şi anexa la acesta, având ca obiect ecologizarea batalului 18, prin care se atesta în fals necesitatea eliminării gudronului acid existent în batal.
Prin activitatea întreprinsă în cadrul grupării, semnând contractul şi actul adițional la acesta, înscrisuri ce au stat la baza efectuării unor plăţi în valoare cumulată de 10.097.575,35 lei pentru eliminare gudron acid care în realitate nu exista depozitat în batal, pe adâncimea de un metru, au creat aparenţa existenţei respectivului deşeu, care ar fi trebuit eliminat.
Pe al doilea palier, au activat reprezentanții legali ai prestatorului care, de altfel, au şi semnat din partea acestuia contractul încheiat cu Rompetrol Rafinare S.A. şi anexa la acesta, precum și procesul-verbal de predare-primire amplasament în cuprinsul căruia se atesta în fals necesitatea efectuării unor lucrări de tratare, eliminare şi valorificare
gudroane acide, inclusiv din batalul 18, în condiţiile în care această materie nu mai exista în respectivul batal.
Aceștia au întocmit în fals un număr de 4 facturi fiscale emise de prestator către Rompetrol Rafinare S.A. şi anexele la acestea, respectiv a ichetelor false de cântar prin care se atesta aparenta transportare, în vederea ecologizării, a gudronului acid din batalul 18 prin efectuarea a 920 de curse.
La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești, vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 7 persoane.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul BCCO Ploiești.
Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.” (Ec Adrian Radu).
Exclusiv
Consiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
„Breaking news” la TCE: Consiliul de Administrație a descoperit… amânarea
După ce trei articole au radiografiat, pe rând:
- dopajul grotesc de la Hipodromul Ploiești (cazul VIJELIE STI, comisia mărită cu oamenii „Stimatu’”, Decizia ANZ 554/11.08.2026 care desființează combinațiile lui Nae);
- jaful de la Transport Călători Express S.A. Ploiești (Raportul 1729/05.11.2025, cu pierderi de zeci de milioane, datorii fiscale cu iz penal, achiziții aberante și control intern sabotat);
- hărțuirea controlorilor financiari care au îndrăznit să spună că „nu iese la bani”;
vine „noutatea”: Decizia nr. 11/11.08.2026 a Consiliului de Administrație TCE.
Pe scurt: după tot ce a ieșit la iveală, după sesizări, raport de audit, scandaluri, amenințări în birouri, combinații cu motorină și cai dopați, C.A.-ul TCE se adună, își suflecă mânecile și… prorogă.
Nu sancționează. Nu demite. Nu face plângeri penale.
Prorogă. Ia act. Avizează. Solicită. Reanalizează.
Un fel de „Excel al nepăsării instituționalizate”.
Anatomia unei decizii care nu decide nimic
Să vedem „capodopera” birocratică, punct cu punct, ca să înțelegem cum arată un scut oficial pentru Nae Comisionaru’.
Art. 1 – Marii reformatori… amână reforma
„Prorogă analiza privind eficientizarea structurii organizatorice a societății… și dispune elaborarea unei note de fundamentare…”
Traducere în limba română:
- știm că organigrama e umflată, că sunt posturi inventate pentru clientelă, că raportul 1729 striga „pierderi, datorii, jaf”;
- știm că „Nae Comisionaru’” a modelat TCE după chipul și asemănarea combinatorilor din cai și motorină;
- dar, în loc să cureți acum, să tai posturi de paradă, să oprești hemoragia de bani, cere o „notă de fundamentare”.
Când?
Termen: 20.08.2026.
Adică încă o săptămână de buget care sângerează, ca să aibă timp Nae & Co. să-și repoziționeze oamenii în noua organigramă „eficientizată”.
Art. 2 – „Strategia de redresare”: încă un pdf care nu supără pe nimeni
„Prorogă analiza… Strategiei de redresare, eficientizare și creștere a performanței operaționale…”
Se cere:
- completarea cu „observațiile din ședință”;
- transmiterea într-o formă „finală, structurată și verificată”;
- cu toate modificările „marcate distinct”.
Nu se spune:
- ce nu merge,
- cine e responsabil,
- ce măsuri concrete ia conducerea,
- cum se oprește jaful descris în Raportul 1729.
Și, mai ales, nu se spune un cuvânt despre:
- hărțuirea controlorilor financiari care au sesizat neregulile către C.A.;
- amenințările cu linșaj în birouri, atribuite lui Nae și altor șefi.
Nu există un articol despre protecția avertizorilor.
Nu există o măsură de stopare a hărțuirii.
Nu există o solicitare de cercetare disciplinară.
Doar… „strategie”, „structurare”, „verificare”.
Instituțional, victimele sunt invizibile. Neregulile, la fel.
Art. 3–5 – Ritualul „luatului la cunoștință”
„Ia act de Informarea nr. API 10751/14.07.2026…
Avizează Raportul misiunii de audit…
Ia act de Planul de acțiune…”
Cuvinte-cheie: „ia act”, „avizează”.
Responsabil: —
Termen: —
Când vezi așa ceva într-o decizie a unui C.A. după raport de audit și sesizări grave, ai în față certificatul de vaccinare cu Birocraxit împotriva Răspunderii.
Când fiscul bate la ușă, C.A.-ul „solicită actualizarea materialului”
Art. 6 – Contabilitatea creativă, pusă la punct… pe hârtie
„Ia act de Adresa nr. DF 11570/27.07.2026 și solicită actualizarea materialului privind execuția bugetară… în conformitate cu Legea 82/1991, Legea 227/2015, Ordinul 1802/2014.”
Pe românește:
- TCE are probleme grave la înregistrările contabile și fiscale, exact cum spunea și Raportul 1729, cu risc de Legea 241/2005 – evaziune fiscală;
- în loc să vedem o evaluare a răspunderii persoanelor care au semnat actele, un demers către organele penale,
- se cere doar „actualizarea materialului”.
Concluzie:
Nu problema e ilegală, ci prezentarea e neactualizată.
Art. 10 – Se cer „declarații rectificative”. Atât.
„…solicită verificarea înregistrărilor contabile și fiscale semnalate în ședință… precum și întocmirea declarațiilor rectificative aferente trimestrelor I și II.”
Deci:
- au fost făcute înregistrări contabile/fiscale greșite;
- se recunoaște implicit că trebuie corectate retroactiv;
- dar nu apare niciun cuvânt despre cine a greșit, dacă a fost rea-credință, dacă s-au produs prejudicii, dacă există risc penal.
Classic TCE:
„Băgăm o rectificativă și gata, s-a spălat păcatul.”
Ca la hipodrom: „băgăm o comisie nouă, două semnături, și poate scapă VIJELIE STI de descalificare”.
Episod special: „Cine-l întreabă pe TCE, primește… o analiză de oportunitate”
Art. 7 – Cetățeanul deranjant: tratat ca problemă, nu ca avertizor
„Ia act de solicitarea domnului Bunea Sergiu (…) și dispune reprezentantului legal (…) evaluarea oportunității formulării unui răspuns…”
Nu: „răspundeți în termenul legal, clar și complet”.
Nu: „clarificați public problemele semnalate”.
Ci: „evaluați oportunitatea de a răspunde”.
Cu alte cuvinte:
- dacă întreabă „neica nimeni”, poate îl ignorați;
- dacă întrebarea pune degetul prea adânc în rană, poate tăcem;
- dacă insistă, vedem noi cum îl facem „trol”, „calomniator”, „hater politic”.
Este mentalitatea clasică a feudelor publice:
cetățeanul nu e beneficiar al serviciilor TCE, ci un supus care cere prea mult.
Indicatorii de performanță: să fie clar cine ia banii, nu cine muncește
Art. 8 – KPI cu dedicație
„…dispune reanalizarea și refacerea indicatorilor de performanță ai directorilor executivi, cu delimitarea acestora față de indicatorii aferenți Consiliului de Administrație…”
Tradus:
- Primăria (acționarul) trimite Adresa nr. 12121/06.08.2026 și cere clarificări la performanță;
- C.A.-ul se concentrează, în plin scandal financiar, pe tehnică de KPI:
- ce indicatori pentru directori,
- ce indicatori pentru C.A.,
- cine bifează ce.
Nu sunt indicatori de genul:
- „scăderea pierderilor cu X milioane”;
- „recuperarea creanțelor Y”;
- „reducerea datoriilor la stat sub pragul penal”;
- „zero cazuri de hărțuire a avertizorilor și salariaților”.
Sunt indicatori ca la hipodrom:
„Să iasă cursa cum trebuie, nu adevărul.”
Partea care doare cel mai tare: TCE e creditor, dar noi plătim jaful
Art. 11 – Când TCE își recuperează banii, „Nae” își păstrează scaunul
„Dispune conducerii executive notificarea Primăriei Municipiului Ploiești pentru plata facturilor restante în maximum 5 rate (…) și continuarea cu celeritate a (…) demersurilor (…) pentru recuperarea creanțelor societății.”
Aici aflăm, negru pe alb, că:
- Primăria are facturi restante către TCE (adică TCE e creditor, nu doar gaură neagră);
- se negociază plata în 5 rate, pe perioada august–decembrie 2026.
Ce NU vedem:
- un plan clar: „cum stopăm scurgerile de bani din interior”;
- cum se leagă aceste creanțe de datoriile istorice, de contractele umflate, de consumul de combustibil, de piesele inutile cumpărate pe stoc;
- cum se aliniază totul la Raportul 1729/05.11.2025 care cerea, practic, un seism la vârful TCE.
Se face presiune pe bugetul local să plătească, dar nu se face curățenie în propria ogradă.
Și hărțuirea? Și amenințările cu linșaj? Invizibile în Decizia 11.
Cel mai grav: în tot documentul nu apare nici cel mai mic semn că:
- C.A.-ul a luat în serios sesizarea controlorilor financiari (11.08.2026) privind presiunile și amenințările din partea lui Nae și a altor șefi;
- există o anchetă internă serioasă;
- cineva e protejat ca avertizor de integritate;
- cineva și-a pus problema răspunderii penale și disciplinare a autorilor hărțuirii.
Ziua de 11.08.2026 e dublu simbolică:
- ANZ desființează minciuna de la Hipodrom (Decizia 554/11.08.2026), punând la zid comisia „umflată” pentru VIJELIE STI, în care Nae și prietenii încercaseră să scape de descalificare;
- C.A.-ul TCE adoptă Decizia 11/11.08.2026, un document perfect pentru a nu deranja sistemul Nae-Comisionaru.
În aceeași zi, un organism extern (ANZ) pune ordine într-un dosar de abuz și combinații,
iar o instituție locală (C.A. TCE) își face că plouă peste abuzuri și hărțuire.
Nae Comisionaru’: de la caii dopați la autobuze gripate
Profilul se leagă perfect:
- la Hipodrom: comisie mărită cu oamenii potriviți, decizie blândă, fără descalificare, până când vine ANZ și răstoarnă totul;
- la TCE: organigramă umflată, raport de control devastator, control intern sabotat, datoriile la stat lăsate să explodeze, iar când cineva ridică vocea – amenințări.
Decizia 11/11.08.2026:
- nu menționează numele lui Alexandri Nicolae;
- nu pomenește despre presiunile făcute în birouri;
- nu respiră niciun strop de indignare față de faptul că datoriile fiscale pot intra în sfera penală.
În schimb:
- îl protejează pe „Nae Comisionaru’” prin amânări, reformulări, „note de fundamentare”, „analize de oportunitate”;
- creează aparența de activitate, fără să schimbe nimic din mecanismele reale ale jafului.
„Abuzuri peste abuzuri”: tabloul complet
Cu cele patru surse puse laolaltă (cele trei articole anterioare + Decizia nr. 11):
- Hipodromul Ploiești
- Cazul VIJELIE STI arată cum se falsifică sportul ca să câștige cine trebuie.
- Intervenția ANZ demonstrează că abuzul era atât de grosolan, încât nici „ai lor” nu l-au mai putut acoperi.
- TCE Ploiești
- Raportul 1729/05.11.2025 descrie un jaf metodic, cu datorii la stat, achiziții ilogice, control sabotat.
- Hărțuirea avertizorilor – semn clar că sistemul știe ce face și își apără jaful.
- Decizia 11/11.08.2026 a C.A. TCE
- este piesa lipsă: dovada că structura de guvernanță nu vrea să curețe, ci să cosmetizeze;
- arată cum se reacționează oficial după ce totul a ieșit la iveală:
- se amână,
- se „ia act”,
- se „avizează”,
- se „reanalizează”,
- se fac „declarații rectificative”,
- se restructurează indicatorii de performanță,
- se evaluează „oportunitatea” de a răspunde unui cetățean.
Pe fundal, Nae Comisionaru’ rămâne, liniștit, în pozițiile lui.
Caii au fost descalificați, dar combinatorul a rămas în șa.
Concluzie pamfletară: România în varianta „Prorogată S.A.”
Dacă ar fi să rezumăm într-o singură imagine:
- pe pista Hipodromului, VIJELIE STI alergă dopați,
- în autobuzele TCE, călătorii se clatină pe niște rable cumpărate la supra-preț,
- în birourile de la etaj, Nae Comisionaru’ explică foarte serios cum „totul e legal și verificat”,
- iar în sala de ședințe a C.A., cinci oameni serioși semnează o decizie prin care „prorogă”, „ia act” și „solicită actualizarea materialelor”.
Abuzuri peste abuzuri,
dar cu formulări perfecte și semnătură la sfârșit:
Președinte – Cătălin Dobrescu
Membri – Cristinel Șchiopu, Florin Mădălin Țaboi, Viorica Băcanu, Florentina Pantazi.
Când se va prăbuși totul, vom ști exact cine „a luat act”, dar nu a făcut nimic. Vom reveni. (Cristina T.).
Când uniforma e opțională, dar relațiile de familie sunt obligatorii
Pamflet – ton foarte serios, dar râzi ca să nu urli
Dacă ar fi după polițiștii de penitenciare, gradul de chestor ar trebui câștigat cu ani de nopți nedormite, scandaluri cu deținuți, lipsă de personal, rapoarte, controale și dosare cât zidul de la Jilava.
Dacă ar fi după realitatea din sistem… pare că se poate și altfel: un pic de soț sindicalist, un strop de fost director general adjunct în familie, un naș prin conducerea ANP, ceva „context instituțional favorabil” și, brusc, ți se potrivește epoletele de chestor ca turnate.
Desigur, oficial, nimeni nu recunoaște nimic. Toți au „respectat procedurile”. Unele proceduri atât de elastice că, dacă le tragi un pic, ajung până la masa de tăiat tortul de botez.
„Merit” vs. „merităm noi între noi”
Întrebarea de pe buzele polițiștilor de penitenciare e simplă și crudă:
Gradul de chestor se dă pe:
- criterii de merit,
sau - criterii de „merităm noi între noi”?
Când vezi combinația:
- soție cu grad de chestor,
- soț lider sindical de top,
- fost director general adjunct în familie,
- naș-fin prin conducere,
începi să te întrebi dacă nu cumva în loc de Ordin al ministrului Justiției avem, de fapt, „Ordinul de zi pe familie”.
Sigur, nimeni nu spune negru pe alb că asta a decis avansarea. Dar întrebarea nu mai e dacă miroase a aranjament, ci doar CÂT DE TARE.
Chestor de penitenciare sau chestor de relații publice?
Când FSANP (nu vreun blog anonim) spune public că regulile propuse pentru avansarea la chestor sunt atât de vagi încât încap prin ele toate pilele patriei, poate că nu mai vorbim de „riscuri teoretice”.
Să ne înțelegem:
Chestorul, în mintea polițistului de penitenciare din tură, ar trebui să fie:
- ăla care a condus ani de zile unități grele,
- a gestionat regimuri de maximă siguranță,
- a dus în spate decizii care nu se iau cu „hai să vedem cum dă bine la familie”.
În schimb, ce vedem?
Un tablou în care întrebările sunt mai numeroase decât deținuții pe o secție suprapopulată:
- ce unitate s-a condus, efectiv?
- ce regimuri erau acolo, în perioada relevantă?
- cu ce complexitate, ce responsabilitate REALĂ, nu de vitrină?
- cine a propus, cine a avizat, cine a spus „da, merită chestor”?
Dacă meritele nu pot fi explicate clar, dar arborele genealogic da, atunci problema nu mai este doar de percepție.
ANP – Administrația Nașilor din Penitenciare?
În tot acest tablou, apare și „bonusul” de relații personale în vârful ANP:
- conducere cu echipă gen Halchin – Romanu,
- informații privind relații de tip naș–fin cu persoana vizată,
- în același timp, avansări la cel mai înalt grad.
Nu, nu spunem că nașul semnează epoleții la botez.
Dar dacă într-un sistem PUBLIC, la GRADUL MAXIM, ai:
- soție, soț, fost director adjunct din familie,
- plus o relație de naș–fin prin conducere,
iar totul pare „perfect legal”, atunci ori legea e făcută cu pixul pe genunchi la chef, ori cineva exploatează la maximum toate umbrele.
Și da, aici nu mai vorbim de morală. Vorbim de APARENȚA de imparțialitate, care în drept valorează cât jumătate de probatoriu. În penitenciare, însă, pare să valoreze cât un șervețel de la protocol.
„Avansat pe merit”. Care merit, mai exact?
Hai să traducem, pe înțelesul oamenilor din schimbul 2:
Dacă tu, simplu polițist de penitenciar, vrei:
- avansare,
- funcție,
- grad mai mare,
ți se va spune:
- criterii obiective,
- vechime,
- funcție de conducere relevantă,
- complexitate,
- regimuri grele,
- zero abateri.
Dacă însă ești:
- parte din „familia potrivită”,
- cu conexiunile potrivite,
- într-un context instituțional „cald”,
atunci pare că:
- Penitenciarul tău, oricare ar fi el, devine brusc „suficient de complex”;
- experiența, oricare ar fi ea, „bifează toate criteriile”;
- și toată lumea semnează cu un entuziasm demn de o ridicare în grad, nu de o verificare.
De-aia spuneau oamenii din sistem:
„Trebuie insistat tare pe gradul ăsta de chestor. La mijloc sigur e ceva necurat.”
Când oamenii din interior spun asta, nu mai e pamflet. Pamfletul doar pune oglinda.
Ministerul Justiției: „Dacă totul e legal, de ce vă feriți de transparență?”
Cererea e atât de simplă, încât devine suspect faptul că trebuie repetată cu litere de-o șchioapă:
- arătați CRITERIILE aplicate,
- arătați CINE a propus,
- arătați CINE a avizat,
- arătați CE funcție concretă se exercita și CU CE responsabilități,
- arătați CUM s-au tratat alți ofițeri aflați în situații similare.
Dacă totul a fost legal, verificarea ar trebui să fie o simplă formalitate, încheiată cu:
- „Uitați, totul e în regulă, iată actele, iată comparațiile, iată motivele”.
Dacă însă:
- apar eschive,
- răspunsurile sunt în stil „perdea de fum”,
- se ascund documente după paravanul limbajului de lemn,
atunci suspicionarea devine reflex de autoapărare, nu răutate sindicală.
Meritocrație cu două măsuri: una pentru tură, una pentru „aleși”
În Poliția Penitenciară, lucrurile se văd așa:
Pentru polițistul simplu:
- abatere minoră? Ești zdrobit în comisii.
- ai îndrăznit să înfrunți șefii? Nu mai vezi avansare 10 ani.
- nu ai „spatele” potrivit? Stagnezi pe post, indiferent cât muncești.
Pentru cei „cu grad și cu relații”:
- relații de familie în vârf? „Nu e probă de favoritism, e coincidență.”
- relație de naș–fin în conducere? „Nu înseamnă nimic, așa e în România.”
- avansări la vârful piramidei, în context discutabil? „Totul e legal, mergeți mai departe, nu e nimic de văzut.”
Meritocrația cu două măsuri arată așa:
- pentru unii: cod, regulamente, comisii;
- pentru alții: „lasă că știm noi cum se face”.
Chestorul – vârf de carieră sau vârf de rețea?
Gradul de chestor AR TREBUI să fie:
- încununarea unei cariere ireproșabile,
- semn de prestigiu autentic,
- simbolul responsabilității maxime pentru sistem.
În percepția tot mai multor polițiști de penitenciare, însă, riscă să devină:
- simbolul unei combinații reușite,
- semn că „ai nimerit în familia bună”,
- dovada că deciziile se iau mai degrabă în cercuri mici, nu în comisii mari.
Iar când gradul suprem ajunge să fie asociat mai mult cu „relații” decât cu „merit”, mesajul transmis celor din subordine este devastator:
- „muncește, dar să nu crezi că asta te va duce în vârf; acolo se ajunge altfel”.
Final: cine nu are un chestor în familie, să-și caute naș?
Pamfletul nu condamnă definitiv pe nimeni. Dar pune întrebări pe care oamenii simpli din sistem le șoptesc pe holuri și prin ture de noapte:
- Cum se ajunge, EXACT, la gradul de chestor în Poliția Penitenciară?
- Cât contează munca și cât contează cine îți este soț, rudă, naș sau fin?
- De ce există atâtea coincidențe de familie în preajma celor mai înalte grade?
- De ce trebuie să strige sindicatele și nu se autosesizează sistemul însuși?
Dacă Ministerul Justiției și ANP vor să demonstreze că gradul de chestor e pe bune, nu pe neamuri, nu e complicat:
- fac o verificare SERIOASĂ,
- compară situații SIMILARE,
- publică concluzii CLARE.
Dacă după toate astea reiese că totul e curat, cu atât mai bine pentru toți.
Dacă nu… atunci gradul de chestor n-o să mai fie, în ochii oamenilor, semnul excelenței profesionale, ci doar ecusonul perfect pentru un nou brand cinic de sistem:
„Poliția Penitenciară – unde legea e pentru fraieri, iar chestorii sunt pentru familie.” (Cristina T.).
Cum a reușit Ministerul Afacerilor Interne să inventeze comitetul de securitate și sănătate în muncă care nu apără pe nimeni, nu controlează nimic și există doar ca decor administrativ – după cum arată, negru pe alb, documentele strânse de Sindicatul Polițiștilor „Diamantul”
Comitetul de carton: instituția care există doar în Word
Dacă Dante ar fi coborât în infernul birocratic al Ministerului de Interne, ar fi scris un cânt special pentru comitetele de securitate și sănătate în muncă din poliție. Și probabil ar fi păstrat replica celebră: „Să nu vorbim de ei; privește-i și treci.”
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, prin președintele Vitalie Josanu, a pornit în 2026 o serie de petiții oficiale, în baza Legii nr. 544/2001, către inspectoratele de poliție județene, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, inspectorate de jandarmi și Ministerul Afacerilor Interne. Scopul: să vadă, concret, cum funcționează comitetele de securitate și sănătate în muncă (C.S.S.M.) în aceste structuri.
Rezultatul nu este o listă de nereguli. Este radiografia unei minciuni instituționalizate: o structură care pe hârtie ar trebui să apere sănătatea polițiștilor, iar în realitate apără doar confortul șefilor.
România copiază cu succes: 25 de inspectorate, un singur creier
Petiția nr. 40/JV din 14 martie 2026 a fost trimisă către inspectoratele de poliție județene, întrebând simplu: cum vă organizați securitatea și sănătatea în muncă și cine face parte din comitet?
Au răspuns 30 de unități de poliție. Doar că, „surpriză”: răspunsurile nu seamănă între ele. Sunt identice.
Inspectorate aflate la sute de kilometri distanță – Sălaj, Suceava, Satu Mare, Ialomița, Mehedinți, Caraș-Severin, Tulcea, Timiș, Prahova, Hunedoara și altele – trimit același text, în aceeași ordine, cu aceleași citate legale, aceeași „consultare directă”, aceeași frază despre „la latitudinea angajatorului”, aceleași omisiuni.
Nu avem puncte de vedere. Avem un șablon. Un „copy-paste național” livrat, semnat, ștampilat.
Dovada?
– Inspectoratul de Poliție Județean Satu Mare, într-o adresă din altă campanie, scrie senin că „la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava sunt îndeplinite obligațiile legale”.
Satu Mare vorbește în numele Sucevei, într-un act oficial.
– Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara trimite o adresă cu antet „Deva” și începe: „Activitatea de securitate și sănătate în muncă la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Iași…”. Hunedoara, în numele Iașului.
Deci nu mai vorbim de impresii. Vorbim de text-tip distribuit central, copiat mecanic, nici măcar recitit.
Comitetul, în viziunea legii: locul unde șefu’ trebuie să dea socoteală
Legea nr. 319/2006 și Normele aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 au avut, culmea, o idee bună: comitetul de securitate și sănătate în muncă ar trebui să fie un fel de „parlament intern” al salariaților, în fața căruia șeful unității e obligat să dea explicații scrise când nu acceptă propunerile lor (art. 73).
Comitetul, în teorie:
- analizează și face propuneri pentru politica de securitate și sănătate;
- verifică aplicarea instrucțiunilor de lucru;
- dezbate raportul anual privind securitatea și sănătatea în muncă;
- se întrunește cel puțin o dată pe trimestru;
- e format paritar: același număr de reprezentanți ai lucrătorilor și ai angajatorului;
- reprezentanții lucrătorilor sunt aleși de către și dintre lucrători;
- aceștia trebuie să facă un curs de minimum 40 de ore;
- medicul de medicină a muncii face parte obligatoriu din comitet.
Pe hârtie, avem democrație internă. În realitate, avem o mascaradă perfect organizată.
„La latitudinea angajatorului”: cum a fost înlocuită legea cu șmecheria
Fraza magică, regăsită copy-paste în răspunsurile inspectoratelor, sună așa:
„Legislația aplicabilă stabilește principiul conform căruia reprezentanții lucrătorilor sunt aleși de către lucrători, fără a impune o procedură sub forma unei metodologii interne distincte, lăsând la latitudinea angajatorului și a colectivului de lucrători modalitatea concretă de organizare a procesului de desemnare.”
Traducere: „legea nu ne obligă să avem o procedură clară, facem cum vrem noi”.
Doar că acest lucru este pur și simplu fals. Normele aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 sunt extrem de clare:
- Art. 52: reprezentanții lucrătorilor „sunt aleși de către și dintre lucrătorii din întreprindere și/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare”.
- Art. 60 alin. (1): „Modalitatea de desemnare a reprezentanților lucrătorilor […] va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare.”
Adică exact invers: nu e „la latitudinea angajatorului”. E la litera regulamentului. Scris. Cunoscibil. Opozabil.
Și acum lovitura: Ministerul Afacerilor Interne însuși, prin adresa nr. 705368 din 25 mai 2026, recunoaște negru pe alb exact ceea ce inspectoratele neagă. Ministerul citează articolele și admite că modalitatea de desemnare „este stabilită” prin contract colectiv, regulament intern sau regulament de organizare și funcționare.
Cu alte cuvinte:
- la nivel central se recunoaște că trebuie procedură scrisă;
- la nivelul inspectoratelor se semnează șablonul „nu trebuie procedură, e la latitudinea angajatorului”.
Aceeași instituție, două poziții opuse, la o lună și jumătate distanță.
„Consultarea directă”: alegeri fără urnă, fără reguli, fără nimic
În lipsa procedurii cerute de lege, inspectoratele au inventat o formulare comodă: reprezentanții lucrătorilor sunt desemnați „în urma unui proces de consultare directă desfășurat la nivelul unității”.
Nu există:
- regulament clar privind cine votează, cum, când, cu ce cvorum;
- mandat cu durată fixă gestionat corect (deși art. 59 alin. (1) vorbește de 2 ani);
- două etape distincte, cum cere legea (mai întâi alegerea reprezentanților cu răspunderi specifice, apoi desemnarea celor din comitet).
Există doar o „consultare” organizată de exact oamenii în fața cărora acești „reprezentanți” ar trebui să stea și să pună întrebări.
Și, ca să fie batjocura completă, în unele inspectorate regulamentul de organizare și funcționare există (cum recunoaște I.P.J. Sălaj), dar ori nu conține procedura, ori este pur și simplu ignorat. În ambele variante, legea este călcată în picioare.
Cine îi reprezintă pe polițiști? Exact cei de care ar trebui să se apere
Singurul inspectorat care a avut curajul (sau neatenția) să spună pe față cine sunt reprezentanții lucrătorilor este I.P.J. Suceava.
Lista celor cinci „reprezentanți ai angajaților”:
- șeful Biroului Control Intern;
- șeful Serviciului Criminalistic;
- un agent principal de la Serviciul Acțiuni Speciale;
- un ofițer de la Structura de Securitate;
- șeful Biroului Juridic.
Adică:
- omul care anchetează plângerile polițiștilor, îi „reprezintă” în comitet;
- omul care scrie apărările juridice ale angajatorului în instanță, îi „apără” în comitet.
În Sălaj e și mai grotesc:
- reprezentanții angajatorului sunt șefi de servicii (Resurse Umane, Ordine Publică, Financiar, Pregătire Profesională, Secție Rurală);
- reprezentanții „lucrătorilor” sunt angajați din exact aceleași structuri, în aceeași ordine.
Comitet paritar, varianta M.A.I.: de o parte șefii, de cealaltă parte subalternii direcți, fiecare angajat „reprezentându-l” pe șeful lui.
La Satu Mare, 7 unități din 10 refuză să spună nume, invocând art. 12 din Legea nr. 544/2001 și declară componența „date cu caracter personal”. Fix aceeași frază în 23 de unități, de la Arad la Vrancea.
În același timp, art. 63 din normele H.G. nr. 1425/2006 spune clar că membrii comitetului sunt nominalizați prin decizie scrisă, „iar componența comitetului va fi adusă la cunoștință tuturor lucrătorilor”.
Deci: polițistul simplu trebuie să știe cine îl reprezintă, dar sindicatului lui nu i se pot spune aceste nume, că-s „date personale”.
Un organism care trebuie să fie PUBLIC în interiorul unității devine BRUSC „confidențial” când este întrebat cine stă acolo.
Locurile în comitet, împărțite ca o pradă între organizații
La I.P.J. Tulcea, farsa e la vedere:
Reprezentanții lucrătorilor sunt descriși nu prin funcții, nu prin competențe, ci așa:
- 2 membri S.N.P.P.C.;
- 1 membru C.N.P.;
- 1 membru C.S. DELTA POL.
Locurile în comitet sunt tratate ca „cote pe organizații”: două pentru un sindicat, una pentru altă structură, una pentru Corpul Național al Polițiștilor. Ceea ce legea nu prevede nicăieri.
La I.P.J. Vâlcea e și mai plastic:
- reprezentanții lucrătorilor sunt „lucrători care dețin calitatea de reprezentanți ai organizațiilor sindicale (EUROPOL, SIDEPOL, S.N.P.P.C.)”, plus un lucrător din Biroul Control Intern.
Adică exact aceeași structură care a apărut și la Suceava ca „reprezentant al salariaților”.
Legea vorbește de reprezentanți aleși de către lucrători. Practica M.A.I. vorbește de locuri împărțite „la pachet” pe organizații, puse la dispoziție de șefi.
Corpul Național al Polițiștilor: nu e sindicat, dar ia locul sindicatelor
La I.P.J. Ialomița, printre reprezentanții lucrătorilor apare textual: „președintele Biroului Teritorial Ialomița al Corpului Național al Polițiștilor”.
Și aici trebuie subliniat cu markerul roșu:
- Corpul Național al Polițiștilor (CNP) NU este sindicat;
- este „formă de organizare pe criteriu profesional, autonomă, apolitică și nonprofit”, persoană juridică de drept public, înființată prin lege (art. 49 din Legea nr. 360/2002);
- se organizează pe principiul „ierarhiei structurilor de conducere”.
Deci nu avem reprezentant al salariaților, avem reprezentant al unei structuri ierarhizate, care îi cuprinde și pe șefi, și pe subordonați.
Mai mult:
- art. 39 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 prevede că programul de lucru al polițiștilor se stabilește prin ordin al ministrului „după consultarea Corpului Național al Polițiștilor”;
- aceeași structură care e consultată la stabilirea regulilor de program ajunge să „reprezinte” lucrătorii în comitetul care ar trebui să controleze aplicarea acelor reguli.
Sindicatele?
I.P.J. Ialomița spune clar: organizațiile sindicale nu au fost nici măcar consultate pentru desemnarea reprezentanților lucrătorilor, pentru că „normele nu instituie o obligație expresă în acest sens”.
Când legea nu spune expres „trebuie să întrebați sindicatele”, inspectoratul își spală mâinile: „nu putem fundamenta”.
În schimb, acolo unde legea spune clar „trebuie să faceți curs de 40 de ore” sau „trebuie să aveți medic de medicină a muncii”, brusc devine „recomandare, nu condiție”.
Cursul de 40 de ore: lux opțional pentru unii, obligație doar pe hârtie
Art. 55 din H.G. nr. 1425/2006 spune clar: reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice „trebuie să urmeze” un program de pregătire de minimum 40 de ore, iar absolvirea se atestă prin document.
Ce răspunde I.P.J. Ialomița?
- că acest articol „reglementează formarea profesională” fără a condiționa „desemnarea sau exercitarea calității de reprezentant”;
- și că, în prezent, doar 1 membru din 4 ai comitetului îndeplinește condiția de absolvire.
I.P.J. Suceava dă cifre similare: la circa 1.250 de lucrători, comitetul are 5 reprezentanți ai angajaților, dintre care 2 au făcut cursul de 40 de ore.
Total: din 9 reprezentanți despre care avem date, 6 nu au pregătirea cerută imperativ de lege.
Adică majoritatea celor care ar trebui să pună întrebări incomode n-au primit nici măcar manualul. Responsabilitatea pregătirii? Clar în lege:
- timpul de formare se acordă în timpul programului,
- pe cheltuiala unității (art. 61),
- nu e hobby în concediu.
Deci, când reprezentanții nu sunt instruiți, nu sunt „vag leneși”, ci pur și simplu victimele refuzului angajatorului de a respecta legea.
Medicul de medicina muncii, înlocuit cu „doctorul de serviciu”
Legea spune negru pe alb (art. 58 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 1425/2006) că din comitet trebuie să facă parte medicul de medicina muncii.
În practică, din 29 de unități de poliție analizate:
- 22 trec în componență „medicul de unitate”, nu medicul de medicina muncii;
- doar 3 (Hunedoara, Prahova, Vaslui) respectă norma și includ medicul de medicina muncii.
I.P.J. Neamț are medic de medicina muncii… la Centrul Medical Județean Brașov, la 300 de kilometri distanță.
Iar Ialomița spune direct că participarea medicului de medicina muncii la ședințe ar fi „irealizabilă din cauza dificultăților administrative”, așa că îl înlocuiesc cu medicul de unitate.
Ministerul Afacerilor Interne recunoaște, prin aceeași adresă nr. 705368/25.05.2026, că doar anumite atribuții ale medicului de medicina muncii pot fi preluate de medicul de unitate, nu și stabilirea aptitudinii de muncă – și cu atât mai puțin locul din comitet.
Dar în sistemul M.A.I., lipsa de medici nu duce la angajări, ci la improvizații birocratice: „nu putem, deci schimbăm legea prin adresă internă”.
Comitetul trimestrial care se întrunește bianual
Legea: comitetul trebuie să se întrunească cel puțin o dată la 3 luni (art. 66).
Realitatea: I.P.J. Ialomița recunoaște că în perioada 2024–2025 au avut loc 4 ședințe. În doi ani. Adică la jumătate din frecvența minimă prevăzută de lege.
Un comitet care se întrunește o dată la 6 luni nu mai controlează nimic. El doar ia act, cu întârziere, de ce s-a decis fără el. E un fel de „cronicar întârziat al abuzului”.
Ca bonus de absurd:
- ordinea de zi și procesele-verbale trebuie trimise la inspectoratul teritorial de muncă;
- dar Inspecția Muncii NU are competență asupra structurilor M.A.I. (art. 47 și art. 50 din Legea nr. 319/2006).
Adică documentele se trimit, frumos, către o instituție care, legal, nu are voie să facă absolut nimic cu ele.
În schimb, controlul real este asigurat de „inspecția muncii internă”, amplasată – comod – în structurile de resurse umane ale M.A.I. Concluzia e simplă: se controlează singuri, între ei.
Când ceri explicații, răspund instantaneu. Când ceri documente, nu mai răspunde nimeni
Sindicatul „Diamantul” a făcut două tipuri de petiții:
- „Cum e organizat comitetul?” – descrieri frumoase, șabloane, texte identice.
- „Dați-ne documentele și instrucțiunile proprii” – liniște sau refuz în bloc.
Când s-au cerut descrieri (martie 2026), multe inspectorate au răspuns chiar în ziua petiției (Botoșani, Vaslui).
Când s-au cerut instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă (petiția nr. 268/VJ din 22 iulie 2026):
- la 15 august 2026 au venit 10 răspunsuri din 43 de unități;
- două treimi au tăcut;
- toate cele 10 care au răspuns au REFUZAT să comunice instrucțiunile proprii, invocând că sunt „documente interne”.
Mai mult:
- nimeni nu a indicat numărul și data actelor de aprobare pentru aceste instrucțiuni;
- tuturor li s-a „scăpat” că în 2023, I.P.J. Galați a transmis aceleași instrucțiuni în fotocopie, cu număr și dată, către același sindicat.
În 2023: instrucțiunile se comunică.
În 2026: aceleași instrucțiuni devin „documente interne, protejate”.
Ce s-a schimbat? Nu legea. S-a schimbat doar cinismul.
Comitetul care trebuie să verifice instrucțiunile nu vede instrucțiunile
Normele spun că C.S.S.M. trebuie să efectueze verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii (art. 67 lit. k) din H.G. nr. 1425/2006).
În paralel, inspectoratele refuză să comunice aceste instrucțiuni chiar și la cerere scrisă a sindicatului, în virtutea aceleiași legislații a transparenței.
Dacă sindicatului nu i se arată documentele, cât de realist crede cineva că „reprezentanții lucrătorilor” – șefi, subordonați ai șefilor sau membri CNP fără curs – primesc și verifică ei aceste instrucțiuni în profunzime?
Comitetul „avizează”, dar nu în cunoștință de cauză. Avizează în orb. Ceea ce în drept se traduce printr-un singur cuvânt: nulitate morală.
Concluzie amară: nu comitet slab, ci comitet construit să fie inutil
Punând toate piesele la un loc:
- reprezentanții lucrătorilor sunt, în majoritate, șefi sau subordonați direcți ai șefilor;
- desemnarea se face prin „consultare directă” organizată de comandă, fără procedură clară;
- sindicatele sunt ocolite sistematic;
- CNP, o structură ierarhizată, ia locul sindicatelor;
- pregătirea de 40 de ore pentru reprezentanți e ignorată;
- medicul de medicina muncii lipsește în 8 din 10 cazuri;
- comitetul se întrunește la jumătatea frecvenței legale;
- documentele i se trimit unei Inspecții a Muncii care nu are competență;
- instrucțiunile proprii, pe care comitetul trebuie să le verifice, sunt ascunse chiar când sunt solicitate legal.
Nu e vorba de un comitet „slab”, „nefuncțional din greșeală”.
Este vorba de un comitet proiectat, prin practică administrativă, să nu funcționeze.
Când mecanismul singurului organism intern care ar putea apăra polițistul de abuzurile de program e golit conștient de conținut, rezultatul nu este o întâmplare. Este o decizie.
Târgu Neamț: când comitetul doarme, polițistul muncește 56 de ore în 4 zile
Toată această construcție de carton nu e doar teorie. Are carne și oase, are nume de oraș, are zile și ore.
La Poliția orașului Târgu Neamț, Sindicatul „Diamantul” a semnalat în 29 mai 2026 o situație halucinantă:
- doi agenți țin în spate atribuțiile a șapte posturi;
- servicii de 24 și 30 de ore la dispecerat;
- aproximativ 300 de ore suplimentare necompensate pentru un singur polițist.
După 69 de zile și două eșaloane de „control”, Direcția Control Intern a I.G.P.R. recunoaște oficial, prin adresa nr. 915.935 din 10 august 2026, o singură situație „problematică”:
- un polițist care a lucrat 20 de ore într-o zi, urmate de trei zile consecutive de câte 12 ore (1–4 iulie 2025);
- total: 56 de ore de serviciu în patru zile.
Concluzia I.G.P.R.:
- nicio răspundere disciplinară;
- măsură: „informare și îmbunătățire”.
Art. 115 alin. (2) din Codul muncii, care spune clar că după 12 ore de muncă trebuie 24 de ore de repaus, nu pare să fi încăput în grila de verificare.
Legea privind combaterea hărțuirii morale la locul de muncă (Legea nr. 167/2020, care modifică O.G. nr. 137/2000) spune clar că:
- epuizarea fizică și stresul sistematic pot constitui hărțuire morală;
- intenția de a prejudicia nici măcar nu trebuie dovedită;
- sarcina probei aparține angajatorului.
Dar pentru structurile de control ale M.A.I., 56 de ore în 4 zile, la doi oameni în loc de șapte, nu reprezintă nici abuz, nici hărțuire, nici încălcare gravă a normelor de securitate. Doar „informare și îmbunătățire”.
Final: comitetul care „privește și trece”
Sindicatul „Diamantul” a sesizat M.A.I., Instituția Prefectului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Avocatul Poporului. A cerut:
- corectarea Ordinului m.a.i. nr. 577/2008 în raport cu Codul muncii;
- verificarea reală a timpului de muncă;
- clarificarea modului în care se aleg reprezentanții lucrătorilor;
- verificarea existenței cursului de 40 de ore;
- analiza hărțuirii morale prin supraîncărcarea cu serviciu.
Până acum, componența comitetelor nu s-a schimbat. Cei care ar fi trebuit să tragă semnalul de alarmă în comitet au tăcut. Fie pentru că nu știu ce drepturi au, fie pentru că depind direct de șefii pe care ar trebui să-i întrebe, fie pentru că întreg mecanismul a fost gândit tocmai pentru a nu deranja.
Cele 56 de ore de serviciu în patru zile nu sunt un accident. Sunt produsul unui sistem în care singura structură creată să apere polițistul a fost transformată, metodic, în ficțiune birocratică.
Comitetul a privit.
Și a trecut. (Cerasela N.).
Sursa datelor, actelor și corespondenței oficiale: petițiile și documentele obținute de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, semnate și analizate de Vitalie Josanu, în baza Legii nr. 544/2001 și a legislației privind securitatea și sănătatea în muncă.
Consiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
„Breaking news” la TCE: Consiliul de Administrație a descoperit… amânarea După ce trei articole au radiografiat, pe rând: dopajul grotesc...
Gradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
Când uniforma e opțională, dar relațiile de familie sunt obligatorii Pamflet – ton foarte serios, dar râzi ca să nu...
COMITETUL FANTOMĂ AL POLIȚIEI ROMÂNE: SE ÎNTRUNEȘTE PE HÂRTIE, DOAR CA SĂ BIFEZE PROSTIA
Cum a reușit Ministerul Afacerilor Interne să inventeze comitetul de securitate și sănătate în muncă care nu apără pe nimeni,...
Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...
Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri
Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...
O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”
O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuzatori legitimi ai statului român Incisiv de...
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...
Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul
Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...
Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis
Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Exclusivacum 4 zile
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 5 zile
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Exclusivacum 4 zile
Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis
-
Exclusivacum o zi
Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
-
Exclusivacum 3 zile
O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”