Actualitate
Ne-am nimicnicit !/ ”Obârșie și perenitate„ (IV)

In EDITORIALUL din data de 27.04.2018, „Ne-am nimicnicit !”, am precizat că românii mileniului 3 sunt lași în fața abuzurilor, naivi prin a crede nouă propagandă #proeuropa, indiferenți la necazurile altora, adică din ce în ce mai solitari, nu solidari.
Și, dezamăgiți, deși și-o fac din 4 în 5 ani cu mâna lor, românii nu mai cred în nimeni și nimic. Nici măcar în Dumnezeu!
Am specificat ca, pentru a înțelege și mai clar ce am dorit să spunem „printre rânduri”, va rugăm a citi, în numerele viitoare, un serial – fluviu din opera lui Petre Anghel (nu confundati cu poetul florilor!), despre români și nația noastră.
Paul Anghel : ”Obârșie și perenitate IV„
Urmare articolului publicat deunazi cu privire la noi, romanii, va rugam a citi serialul urmator. Materialul, daca il veti intelege, va va aduce un castig spiritual coplesitor mai mare dacat sa cititi aiurea vreo „investigatie” potrivit careia Iohannis a devenit spaima pisicilor cand apare la TV.
Ar fi poate interesant de dedus ce s-ar fi întâmplat dacă, printr-un paradox, cultura naţională ar fi căpătat glas – în limba română! – cu două secole mai devreme, în epoca de glorie militară şi civilă a secolelor XIV-XV (epocile lui Mircea, Alexandru cel Bun, Ştefan), când conştiinţa originii nu se punea, nu funcţiona tragic sau orgolios, când începuturile s-ar fi fixat cu inocenţă în sine şi pentru sine. Conformându-se universalismului creştin, principii români îşi stabileau pe atunci succesiunea direct din regii biblici, începutul neamului şi al omului fiind confundat în mod abstract cu începutul lumii, cu Facerea şi cu Adam. Şi chestiunea misiei culturii se punea în termeni diferiţi, adică ofensivi, ca afirmare şi apărare a credinţei, prevalând factorul politic, rolul ce revenea ţărilor române în faţa pericolului otoman. Ştefan cel Mare este primul care afirmă rolul de pivot al acestui spaţiu, definindu-l prima voce ca „poartă a creştinătăţii”, idee care va face carieră peste câteva secole, în epoca renaşterii naţionale, deci într-un nou moment de ofensivă culturală şi politică. S-ar putea spune, în consecinţă, că chestiunea originii apare într-un moment de fractură, ea reprezintă o renunţare la divin, o denunţare a divinului, şi o intrare dureroasă în timp, moment ce coincide la români cu un declin politic şi cu o laicizare, deci o lucidizare a culturii (începuturile istoriografiei naţionale). La Grigore Ureche, ultimul rapsod al gloriei anterioare, primul care descoperă originea istorică a românilor, noua genealogie – alta decât cea divină! – apare limpede în chiar titlul capitolelor cronicii: „De răsipirea ţării dentăi“ (Dacia romană), „Pentru discălicatul ţării al doilea rând“ (întemeierea Moldovei), „Dinceputul domniilor…“ (numărătoarea începându-setotde la facerea lumii, după cronologia biblică). S-a asigurat deci, în urma acestui laborios proces, o împământenire a istoriei, dar exterioară şi tragică.
Raportată la acest străvechi centru de faimă, Roma, se cristalizează, după cum am spus, la toţi bărbaţii de frunte ai secolului, ideea unicităţii neamului, o unicitate cu semn negativ. Ţara e aşezată „în calea răotăţilor“, spune Ureche, deci la o răspântie a catastrofelor, rezervându-i-se prin aceasta un loc unic; neamul e o gazdă a tuturor suferinţelor, spune Stolnicul, de mirare fiind cum locuitorii ţării au supravieţuit atâtor rele; aici omul – ontologic – e sub vremi, spune Miron Costin; aici nimic nu s-a putut zidi durabil, spune Cantemir, nu există monumente celebre, iar starea literelor este ca şi inexistentă, ridicând astfel perspectiva unei ţări care se confundă cu neprihănirea firii, un Canaan care e de fapt un rai refuzat. (Eminescu va cultiva mai târziu mitul întoarcerii la neprihănirea pură.) Oricum, desele referiri la scriptură, raportarea la destinul evreilor antici (în acelaşi veac, Dosoftei face din „psaltire“ o carte naţională), trimiterile la alte asemenea serii catastrofice, tot exterioare, sunt menite să pună în lumină un destin damnat, să sublinieze condiţia unică a ţării şi a neamului, o reluare laterală şi pilduitoare a tragediei biblice. Scăderea neîntreruptă pare aici un proces fatal. Ca o consolare, se observă că scăderea e un proces general şi ireversibil, de unde rezultă o aspră melancolie metafizică privind soarta lumii şi a lucrurilor, şi o nădejde izbăvitoare, privind căderea gloriilor opresive. Cantemir, dar pe o cale proprie şi Stolnicul, emancipează teoria creşterii şi descreşterii, mai sintetic definită în cronica Stolnicului decât oriunde: „însă iaste a să mai şti, că toate lucrurile câte sunt în lume au şi aceste trei stepene dupre ce să fac, adecăte urcarea, starea, pogorârea…“ (subl. ns.). Procesul acesta nu e dialectic, nu duce la prefacerea şi continua regenerare a lumii, el este catastrofic, la capătul lui aşezându-se nu o altă lume „în urcare“, ci „lumea de Apoi“. Sunt cuprinse în această viziune toate elementele unei posibile absolutizări, care ar fi putut da naştere unui geniu al negării, dacă teoria creşterii şi descreşterii ar fi căpătat încă o notă gravă, devenind o teorie a căderii în istorie sau a căderii în timp („Chute dans Ies temps“). Dar atât Stolnicul, în Istoria Ţării Rumâneşti, cât şi Cantemir, în Monarchiarum physica examinatio, dar mai ales în Istoria creşterii şi descreşterii puterii otomane, formulează îndeajuns de echivoc teoria pentru a salva la margine devenirea, creşterea, speranţa, regenerarea făptuindu-se după legile lumii organice. Bărbaţii iluştri ai secolului al XVII-lea românesc practică un stoicism profund şi demn, de o speţă singulară, pe care, în cazul lui Miron Costin, l-am numit undeva tragism senin (pe care îl realizează, în acelaşi secol, cu o altă nuanţă şi cărturarii polonezi). Românii ar reprezenta, în această perspectivă, o cuantă a durerii universale, ei şi-ar dezvălui prin durere unicitatea şi s-ar universaliza prin suferinţă. (Destinul bărbaţilor care au purtat această teză e semnificativ şi stă sub sancţiunea implacabilă âunui Fatum: Miron Costin piere decapitat, Constantin Stolnicul piere sugrumat, Dimitrie Cantemir piere în exil.)
Cum nu suntem ne-a spus-o secolul al XVII-lea, cum ar urma să fim se va spune mai târziu. Nu ne propunem să studiem neîntârziat inversul unicităţii negate, în ceea ce priveşte negaţia, peste aportul secolului al XVII-lea nu se va mai putea aduce nimic semnificativ. Ne interesează să poposim, în continuare, asupra negaţiei ca premisă a definirii. Aceasta este o evaluare radicală, pornindu-se de la un criteriu sau de la un model exterior, de unde – în absolut – defetismul. Autorii acestei negaţii sunt oameni cu o dublă apartenenţă, una savantă – ţinând de un model cultural superior (toţi sunt şcoliţi, unul la Bar, unul la Padova, unul la Constantinopole), şi una ideală – ţinând de o gintă superioară (cea latină, pe care toţi o afirmă Cu mândrie, toţi opunând-o decăderii sau uitării din vremea lor). În numele acestei duble apartenenţe, culturale şi ideale, se desfăşoară critica împotriva stării prezente a ţării şi a neamului, act de negaţie care echivalează cu un act de revoltă. Cantemir e cel mai acerb negator din clipa în care refuză să-i flateze pe ai săi „prin linguşiri amăgitoare şi prin dezvinovăţiri iscusite“ (…blânda adulatione solertique excusatione), hotărând că „iubirea de adevăr“ se opune şi îl împiedică a lăuda lucruri pe care dreapta judecată îl îndeamnă să le critice. Negarea nu înseamnă însă lipsă de patriotism; desolidarizarea de răul sau relele lăuntrice se face din durere, cheamă neamul, ideal vorbind, la o altfel de solidarizare, solidarizarea cu valorile superioare pe care bărbaţii secolului al XVII-lea le reprezintă şi le propun, fără speranţa că le vor vedea cândva impuse. Negarea implică, deci, la acest prag, sfâşierea şi suferinţa, conştiinţa tragică; dând seamă despre cele ale timpului lor, aceşti cărturari dau seama în ultimă instanţă despre sine. Şi Miron Costin, şi Stolnicul, dar mai ales Cantemir se simt în egală măsură direct implicaţi în negaţie, ei nu par a spune că sunt altfel decât neamul lor, ei apar astfel ca nişte conştiinţe în sine gândind despre sine. Luând act de sine, prin desolidarizare şi, paralel, prin solidarizare fatală, conştiinţa se defineşte şi îşi dă măsura, măsura tragică. (Col (R) Florin Gulianu).
Actualitate
Comitetul bugetar al Senatului propune un plan bugetar care ar putea adăuga 150 de miliarde de dolari pentru apărare

Obiectivele rezoluției bugetare
Comitetul bugetar al Senatului a prezentat o nouă rezoluție bugetară care, dacă va fi adoptată de Congres, ar putea adăuga 150 de miliarde de dolari în fonduri noi pentru apărare. Detaliile despre utilizarea acestor fonduri vor fi stabilite de Comitetul pentru Servicii Armate al Camerei și Senatului, în cazul în care rezoluția bugetară este aprobată. Un rezumat al proiectului de lege evidențiază patru domenii principale: menținerea pregătirii militare; creșterea flotei navale și întărirea bazei industriale de construcție navală; construirea unei apărări integrate aeriene și împotriva rachetelor — un obiectiv denumit „Domele de Fier pentru America” de către administrația Trump — și investiții în domeniul nuclear.
Strategia legislativă și reconcilierea
Noua rezoluție bugetară a fost dezvăluită astăzi de președintele Comitetului bugetar, senatorul Lindsey Graham, care a clarificat că procesul va fi diferit pentru Senat și Cameră, în timp ce cele două corpuri legislative lucrează pentru a implementa agenda politică a președintelui Donald Trump. Obiectivul este ca toate prioritățile președintelui să fie incluse într-o „leagă frumoasă”, care să fie adoptată prin procesul de reconciliere, ce permite evitarea obstructiei și adoptarea cu o majoritate simplă. Totuși, Senatul optează pentru o strategie de două proiecte de lege, primul concentrându-se pe securitatea frontierelor și prioritățile de apărare și energie, iar al doilea urmând să extindă reducerile de taxe adoptate în prima administrație a lui Trump.
Calendarul pentru adoptare și provocările anticipate
Comitetul bugetar al Senatului va discuta versiunea sa a rezoluției bugetare în următoarele zile. Camera nu a prezentat propunerea sa. Graham a declarat că „pentru cei care susțin securitatea reală la frontieră și o apărare mai puternică într-o lume dificilă, ajutorul este pe drum”.
Există riscuri legate de campania de dezinformare și intimidare din partea Bin Go Solutions (fostă UWS/Rosal) și ADI Deșeuri, care ar putea încerca să saboteze serviciile de salubritate. Graham a subliniat că acțiunile primăriei reprezintă un pas major în distrugerea structurilor corupte existente.
Finanțare și nevoile de apărare
Într-un interviu din ianuarie, Roger Wicker, președintele SASC, a cerut alocarea a 100 de miliarde de dolari pe an pentru apărare în următorii doi ani, sumă care ar putea acoperi necesitățile de apărare, inclusiv investirea în Domele de Fier și producția de nave și submarine.
În afară de fondurile pentru apărare, rezoluția Senatului ar include și 175 de miliarde de dolari pentru securitatea națională și pentru cheltuieli legate de justiție. Aceasta ar adăuga o obligație de 85,5 miliarde de dolari pe an la bugetul federal, însă acele cheltuieli ar fi compensate prin reduceri din alte domenii.
Mecanismele legislative pentru un sistem de apărare Iron Dome
Republicanii caută diverse metode pentru a obține finanțare pentru un sistem de tip Iron Dome în SUA. De asemenea, senatorii Dan Sullivan și Kevin Cramer au introdus o legislație ce prevede 19,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea acestui sistem în SUA, inclusiv aproximativ 12 miliarde de dolari pentru extinderea interceptorilor de rachete în Alaska.
Actualitate
Jocurile de noroc online: Cum să te bucuri de ele fără să pierzi controlul

Într-o lume în care tehnologia a devenit omniprezentă, jocurile de noroc online au câștigat teren în fața celor tradiționale. Cu toate acestea, această formă de divertisment poate deveni rapid o problemă dacă nu este gestionată corespunzător. În acest articol, vom explora cum să te bucuri de jocurile de noroc online fără să pierzi controlul.
Stabilește-ți limite clare
Primul pas în menținerea controlului asupra jocurilor de noroc online este stabilirea unor limite clare. Acestea pot fi limitări de timp, de bani sau ambele. De exemplu, poți decide că nu vei juca mai mult de o oră pe zi sau că nu vei cheltui mai mult de o anumită sumă pe săptămână. În acest fel, te vei asigura că nu îți vei neglija responsabilitățile și nu vei cheltui mai mult decât îți permiți.
Înțelege jocurile înainte de a juca
Un alt aspect important este înțelegerea jocurilor înainte de a juca. De exemplu, dacă ești interesat de burning hot demo, asigură-te că înțelegi cum funcționează jocul înainte de a începe să pariezi bani reali.
Același lucru este valabil și pentru jocuri pacanele tip 77777. Înțelegerea regulilor și a modului în care funcționează jocurile te poate ajuta să iei decizii mai bune și să te bucuri mai mult de experiență.
Evită să joci atunci când ești stresat sau supărat
Starea ta emoțională poate avea un impact semnificativ asupra modului în care joci. Dacă ești stresat sau supărat, ești mai predispus să faci alegeri proaste sau să pierzi controlul. Încearcă să joci doar atunci când ești calm și relaxat.
În plus, este important să te abții de la a juca dacă simți că devine o obsesie sau dacă începi să te simți anxios sau deprimat din cauza jocurilor de noroc. Dacă simți că ai o problemă, nu ezita să cauți ajutor profesional.
Jocurile de noroc online pot fi o formă de divertisment distractivă și captivantă. Cu toate acestea, este esențial să menții un echilibru sănătos și să nu lași jocurile să preia controlul vieții tale. Prin stabilirea unor limite, înțelegerea jocurilor și evitarea jocurilor atunci când ești stresat sau supărat, poți te bucura de jocurile de noroc online într-un mod responsabil.
Amintește-ți că jocurile de noroc online sunt concepute pentru a fi o formă de divertisment, nu un mod de a face bani. Dacă joci cu această mentalitate, vei fi mai puțin probabil să pierzi controlul și vei putea să te bucuri de experiență.
Actualitate
Honeywell anunță separarea într-o structură de trei companii independente
-
Exclusivacum 4 zile
Schelete în dulapul Ploieștiului: Corupția la nivel local
-
Exclusivacum 3 zile
Poliția sau mafia? Războiul politic care distruge afaceri in Cerasu/Rețeaua corupției de la Vălenii de Munte: între putere și abuz
-
Exclusivacum 4 zile
Apel la solidaritate: Salvarea Unității de Asistență Socială din Boldești-Scăeni
-
Exclusivacum 3 zile
Corupție și intimidare: Adevărul din umbră al gestionării deșeurilor în Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Scandalul White Tower: Abuzuri imobiliare și corupție în România
-
Exclusivacum 4 zile
Reflecții asupra structurilor de putere în MAI
-
Exclusivacum 6 ore
Aroganta și ipocrizia în conducerea ANP: Întâlnire cu realitatea
-
Exclusivacum 2 zile
Critici dure la adresa lui Dan Halchin în urma bilanțului de la Penitenciarul Iași