Actualitate
Cum arăta actualul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, în 1975, la 10 ani de la emigrarea din România.

,,Am emigrat din România și am rămas în Italia, la Roma, pentru următoarele 9 luni, în timp ce părinții mei au căutat să găsească de lucru în Statele Unite. Tatălui meu i s-a oferit în cele din urmă o poziție de Profesor Asistent de Medicină la Yale Medical School. Sosind în New Heaven, Connecticut, în mai 1966, am început să trăim visul american. Părinții mei au lucrat ca medici iar eu m-am înscris în clasa a III-a și am început să învăț engleza”, spunea Adrian Zuckerman în 20 iunie 2019, în fața Comisiei Senatoriale pentru Afaceri Externe
,,Românii nu au prieteni mai buni decât americanii”, a spus astăzi 17 decembrie 2019, același Adrian Zukerman, devenit noul Ambasador al SUA în România.
Comunicatul Ambasadei SUA nu precizează dacă domnul Zuckerman i s-a adresat lui Klaus Iohannis în limba română sau în limba engleză. Eram curios având în vedere faptul că Ambasadorul este născut în România, de unde a emigrat la vârsta de aproape 10 ani. De asemenea, sunt curios dacă Ambasadorul mai are încă cetățenia română, respectiv dacă este un româno-american.
Ambasadorul și-a preluat îndatoririle în România încă din 14 decembrie 2019, (biografia oficială este disponibilă AICI) iar azi a fost făcut ultimul pas, formal, prin înmânarea scrisorilor de acreditare lui Klaus Iohannis. Așadar Adrian Zuckerman a devenit ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA în România, în urma unei nominalizări a Președintelui Trump din august 2018 și în urma unei proceduri care a debutat în 16 ianuarie 2019,
Emil Zuckerman (tatăl ambasadorului) a fost academician senior și cercetator al Universității București, obținând rezultate recunoste internațional pentru cercetarea epilepsiei, potrivit ambsadorului.
Aura Zuckerman (mama ambasadorului) a fost cercetător în domeniul endocrinologiei.
În declarația făcută în fața comitetului pentru relații externe, Ambasadorul Zuckerman a amintit cum, la foarte puțin timp după ce s-a născut, Emil și Aura au decis că singurul lor copil (Adrian) trebuie să aibă șansa unei vieți mai bune ,,conștienți fiind de lipsurile brutale ale sistemului comunist”. Din succinta declarație în fața Comisiei Senatoriale, înțeleg că era pe vremea lui Gheorghiu Dej. Prin urmare, au făcut o cerere de emigra din România, ceea ce a condus la ,,încheierea pozițiilor lor academice de elită” (undeva în 1963-1965). ,,Au început o viață nouă, la limita sărăciei”, mai spunea Ambasadorul.
Și totuși, când micul Adrian avea 9 ani, familiei Zuckerman i s-a permis emigrarea. Deduc din prezentarea ambasadorului (nu nominalizează momentul) că asta se întâmpla în August 1965, când părinții și Adrian au plecat spre Roma, cu hainele de pe ei și cu două salamuri în bagaj. ,,Părinții au urmat sfaturile prietenilor și au luat două salamuri care putea fi să fie mâncate fie să fie vândute când ajungeau la Roma. Nu ni s-a permis să luăm cu noi nimic de valoare sau bani”.
În 1975, Adrian Zuckerman devine absolvent al Hamden Hall Country Day School, astăzi școala de pe Whitney Avenue din Hamden, Connecticut, cu o vechime de peste 100 de ani, mândrindu-se cu el.
Ulterior devine dublu licențiat al Massachusets Institute of Technology (în științele vieții și în management) și devine licențiat în drept al New York Law School, fiind admis în baroul New York în 1984.
Adrian Zuckerman a fost nominalizat de către Donald Trump ca viitor ambasador in România, la aproximativ un an după vizita istorică pe care Klaus Iohannis a avut-o la Washington și unde s-a întâlnit cu Donald Trump (iunie 2017). Despre asta, am scris aici, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani. (Paul D.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”