Un contract emblematic pentru modernizarea apărării europene este pus sub semnul întrebării. Elveția a anunțat o decizie fermă de a reduce numărul de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, comandate de la Lockheed Martin, invocând o creștere de preț de aproximativ 610 milioane de dolari impusă de guvernul american și o dispută contractuală acerbă între cele două părți.

Bugetul limitează ambițiile: O decizie dificilă la Berna

Departamentul Federal Elvețian al Apărării, Protecției Civile și Sportului a declarat că „din cauza costurilor suplimentare previzibile, nu este viabil din punct de vedere financiar să se mențină numărul planificat inițial” de aeronave. În consecință, Elveția va achiziționa o cantitate „maximă” de avioane invizibile pe radar, în conformitate cu bugetul aprobat de 6 miliarde de franci elvețieni (aproximativ 7,5 miliarde USD). Numărul exact de aeronave reduse nu a fost dezvăluit public, însă inițial comanda viza 36 de unități.

Decizia subliniază presiunea financiară cu care se confruntă națiunile europene în eforturile lor de a moderniza forțele armate, mai ales în contextul creșterii costurilor în industria de apărare.

Bătălia prețurilor: Inflația și detaliile contractuale agravate

Principalul motiv al acestei decizii este eșecul Elveției de a impune prețul fix convenit inițial pentru avioanele F-35A. „Discuțiile purtate cu SUA în timpul verii au relevat că Elveția nu poate impune prețul fix convenit contractual pentru avionul de vânătoare F-35A”, a notat declarația elvețiană. Partea americană a justificat această creștere prin „costurile crescute datorate inflației, creșterii prețurilor la materiile prime și altor factori.”

Un oficial al Departamentului Apărării american a confirmat anterior că „costurile asociate programului F-35, în special pentru structurile aeronavelor și motoare, au avut o tendință de creștere față de estimările inițiale prezentate în Scrisoarea de Ofertă și Acceptare (LOA) F-35, oferită inițial Elveției.” Aceeași sursă a adăugat că majorarea de 610 milioane de dolari este rezultatul inflației, creșterii prețurilor globale la materiile prime și perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Un detaliu contractual crucial este „Nota 55”, solicitată de Berna și inclusă în LOA, care confirmă că „avioanele [elvețiene] vor fi achiziționate folosind contracte cu preț fix, dar clarifică faptul că prețul estimat în LOA poate diferi de prețul contractual real.” Această clauză a permis Statelor Unite să ajusteze prețul, deși Elveția considerase că „prețul fix fusese ‘abandonat'” în ciuda discuțiilor intense. Estimările anterioare indicau o posibilă creștere a costurilor între 650 de milioane și 1,3 miliarde de franci elvețieni.

O achiziție sub semnul intrebării: De la semnare la incertitudine

Elveția a selectat inițial F-35 în 2021, înainte de a semna un contract în 2022. Livrările erau programate inițial să înceapă în 2027 și să continue până în 2030. Această dispută și reducerea comenzii aduc un element de incertitudine majoră în calendarul și capacitatea de apărare aeriană a națiunii alpine. În timp ce Pentagonul a evitat să comenteze public situația, redirecționând întrebările către guvernul elvețian, consecințele acestei decizii ar putea influența strategia de achiziții militare a multor alte state.

Departamentul Apărării al Statelor Unite trebuie să își revizuiască urgent modul în care testează și evaluează programele sale majore de armament, dacă dorește să livreze arme trupelor sale într-un ritm mai rapid. Aceasta este concluzia dură a unui nou raport publicat astăzi de Oficiul Guvernamental de Responsabilitate (GAO), organismul de supraveghere al Congresului.

Criticile vizează deficiențe sistemice care împiedică implementarea eficientă a tehnologiilor de vârf și întârzie dotarea soldaților cu echipamentele necesare pe front.

Verdictul dur al GAO: Politici blochează inovația

Raportul GAO prezintă 13 recomandări specifice pentru DoD și pentru ramurile militare, centrate pe necesitatea de a alinia politicile de testare și evaluare a sistemelor de armament cu „practici de vârf” în dezvoltarea de produse. Analiza a arătat că politicile actuale ale DoD nu sunt pe deplin consistente cu principiile esențiale: implicarea timpurie a testerilor, testarea iterativă, utilizarea „gemenilor și firelor digitale” (digital twins and threads) și colectarea iterativă a feedback-ului utilizatorilor.

„Revisions should require involvement of testers in acquisition strategies; iterative approaches to testing, including use of digital twins and threads; and ongoing end user input,” subliniază raportul, insistând pe necesitatea unor modificări fundamentale.

Exemple concrete: De la aeronave de asalt la avioane de vânătoare

Lacunele identificate de GAO sunt ilustrate prin exemple concrete din programe militare cheie:

• Aeronava de Asalt FLRAA (Future Long-Range Assault Aircraft): Dezvoltarea viitoarei aeronave de asalt MV-75 a Armatei nu include o abordare iterativă a testării. Fără aceasta, Armata „ratează oportunități de a oferi o testare adaptată și receptivă la iterațiile rapide de design,” ceea ce ar putea accelera livrarea aeronavelor către soldați.
• Modernizarea F-22 Raptor: Eforturile Forțelor Aeriene de modernizare a flotei de avioane F-22 Raptor, prin programul „Sustainment, Enhancement, and Evolution Program”, nu iau în considerare integrarea feedback-ului utilizatorilor într-un proces de testare iterativ. „The Air Force is missing opportunities to ensure that testing proceeds expeditiously and that the systems under test are responsive and relevant to warfighter needs,” avertizează GAO. Soluția propusă include pledoaria pentru accesul testerilor la gemeni digitali, adoptarea unor strategii de testare iterative și dezvoltarea unor acorduri cu utilizatorii finali pentru feedback continuu.

Reacția Pentagonului: Acord parțial și opoziție singulară

Din cele 13 recomandări formulate de GAO, Departamentul Apărării și ramurile militare au acceptat integral șapte, au fost parțial de acord cu cinci și au respins una singură.

La nivelul conducerii, biroul Secretarului Apărării a fost parțial de acord cu cele trei recomandări care i-au fost adresate, angajându-se să revizuiască politicile de testare și evaluare a sistemelor de armament, de inginerie digitală și de inginerie a sistemelor, pentru a reflecta pe deplin practicile de vârf și o abordare iterativă și integrată a testării.

Armata, pe de altă parte, a fost de acord cu toate cele trei recomandări care o vizau, inclusiv revizuirea politicii de testare și evaluare pentru a reflecta o abordare iterativă, integrată, susținută de gemeni și fire digitale, pentru a sprijini livrarea de produse viabile minime.

Singura divergență totală a venit de la Marina, care nu a fost de acord cu sugestia ca planurile de testare să includă „acorduri cu utilizatorii finali care detaliază un proces pentru obținerea continuă a feedback-ului utilizatorilor.”

Acest raport subliniază o tensiune continuă între dorința de modernizare rapidă și inerția birocratică, într-un moment în care cerințele de securitate națională impun agilitate și eficiență maximă.