Anchete
OPINIE/ A existat SRI în cazul privatizării „PETROM”, „ROMPETROL”, „SIDEX”; în cazul privatizării distribuției de energie electrică, de gaz?
Nu prin exces de zel în domeniul „poliției politice”, adică dedicându-se, exclusiv, apărării și supravegherii propriilor interese materiale și ca cei aflați la putere, ce tolerează realizarea acestor interese, să nu fie înlăturați ? Nu servind, exclusiv, puterea, eliminându-i adversarii (chiar dacă nu există sunt inventați !) câștigi încrederea „stăpânului” și obții orice dorești astfel ? În numele demagog al siguranței naționale, în fapt SRI, ca și Securitatea, utilizând aceleași metode „patentate”, n-a apărat nici o siguranță națională. A existat SRI în cazul privatizării „PETROM”, „ROMPETROL”, „SIDEX”; în cazul privatizării distribuției de energie electrică, de gaz; în cazul privatizării „ROMTELECOM”; în cazul exploatării nelegale a masei lemnoase; în cazul vânzării pământurilor prin scheme diabolice ce au falimentat agricultura autohtonă; în cazul jafurilor din fondurile de asigurări de sănătate, pensii; în cazul deturnării bugetului de stat prin așa zisul „fond de rezervă” al Guvernului (o găselniță care, în fapt, înseamnă deturnarea fondurilor publice); în cazul comerțului cu medicamente; în cazul serviciilor publice; în cazul contractelor ultra-dubioase din infrastructură (autostrăzi), în cazul comerțului intracomunitar, în cazul furtului masiv de TVA, în cazul comerțului neloial practicat de marile corporații multinaționale care au falimentat producția și comerțul autohton, etc., etc., etc., etc…. ? Adică au asistat pasivi la distrugerea și devalizarea României, n-au activat așa zisul „câmp tactic” când averea României era furată, în direct și n-a fost afectată siguranța națională ?
În viziunea SRI, nu ! Și logic însă, pentru că spre a-și păstra pole position-ul în schema puterii, SRI a inventat așa zisul „câmp tactic”, pe care, deși l-au „promovat” ca un concept justițiar, pentru apărarea „interesului național”, pervers, l-a utilizat doar în cazul incomozilor puterii sau celor „dirijați” spre putere. În cazurile menționate anterior, ce au atentat direct la siguranța națională (independență energetică, alimentară, teritorială) SRI n-a considerat că e necesar și nici oportun să „activeze” câmpul tactic, decât formal (rapoarte și informări de ordin general, fără nimic concret). Nici în cazul „PETROM”, nici în cazul „ROMPETROL”, nici în cazul „SIDEX”, nici în cazul „DISTRIGAZ”, nici în cazul „ELECTRICA”, nici în cazul masacrării pădurilor, nici în cazul deturnării fondurilor publice (sănătate, pensii, învățământ, cultură, armată…), nici în cazul „HEXI PHARMA” sau altele de acest gen, ce au adus România într-o situație dramatică în ceea ce privește capacitatea statului de a asigura sănătatea publică, venitul minim pentru supraviețuire, învățământul minim sau cultura, SRI n-a considerat că se impune activarea „câmpului tactic”. În schimb a considerat „câmp tactic” desființarea Gărzii Financiare și, în special, epurarea din sistemul fiscal al unor profesioniști, deveniți „incomozi” pentru unele structuri de fraudă bugetară și „supravegherea” (un mod de-a defini presiunea) justiției ca nu cumva vreunul din cei eliminați să revină în sistemul fiscal. Dar oare a servit interesul național SRI când a eliminat, prin „informări” și presiuni, din sistemul fiscal pe cei care au întocmit sau au participat la întocmirea unor dosare precum „ROMPETROL”, „ICA”, „TRANSFORMATORUL”, „TRANSFERURILE DIN FOTBAL”, „LOTERIA ROMÂNĂ”, „ROVINARI”, „SOLVENTUL TIMIȘOARA”, dosarul de la Ploiești în care au fost implicați coloneii SRI, Păltânea, Dumitrache și generalul Soare și multe altele de acest gen, etc…, înlocuindu-i cu imbecili, incapabili să realizeze ce se întâmplă în fapt, adică cum este jefuită România și bugetul public de grupurile de interese pe care SRI, din ignoranță (premeditată ?), nu le cuprinde în „câmpul tactic” ? Chiar nu se vede fățărnicia acestei instituții care adoptă o curioasă și enigmatică relativitate în ceea ce privește includerea unor activități în „câmpul tactic”, în definirea elementelor de siguranță națională și a interesului național, criteriul de bază fiind nu interesul public ci protecția puterii ? Nu credeți că e timpul ca unele coincidențe de tipul arestării reprezentanților „AKMAIA” din Turcia, la momentul oportun, ca rafinăria „PETROMIDIA” să fie privatizată de Patriciu; a morții lui Patriciu și „transferul” gratuit a rafinăriri „PETROMIDIA” către „KazMunaiGaz” și, a morții lui Condrea, să fie analizate și prin altă formulă decât cea obișnuită, a acceptării ca o condiție sine qua non a tot ceea ce ne prezintă SRI ? Nu este interesant că marile tunuri din averea publică și banii publici, deși este mai mult decât evident că s-au realizat cu participarea, respectiv protecția „serviciilor”, sunt „rezolvate” mult prea simplu, prin niște (auto)eliminări ale unor personaje care par mai mult niște pioni de sacrificiu într-un angrenaj mult mai complex decât pare, iar prejudiciile nici vorbă să fie recuperate ? Reacția lui Sebastian Ghiță (un impuls emoțional, de moment, care spune însă multe despre rolul său în încrengătura de firme abonate la contracte publice și despre faptul că nu el se află la „masa de regie”) nu este oare un strigăt de avertisment și un semnal a faptului că ceea ce vedem nu-i cea ce pare ? Că de fapt marile tunuri date averii publice și banului public sunt dirijate din alte „laboratoare” decât birourile unui Ghită, Patriciu, Condrea sau alți parveniți din contracte publice ? Nu e timpul să ne întrebăm dacă nu cumva „dirijorii ” devalizării bugetare, prin mecanismul diabolic al „repartițiilor” programate a contractelor publice și adevărații beneficiari ai profitului obținut din exploatarea acestui mecanism perfid de golire a bugetului și înstrăinare a averii publice se află în cu totul altă parte decât credem ? Nu e timpul să cerem, public, așa cum a sugerat Traian Băsescu (și sunt convins că știa ce spune, fiind un avertisment pentru SRI și alte servicii că nu e cazul să fie „tamponat” pentru că s-ar putea să spună, cu CUI și adresă, firme aparținând serviciilor, implicate în fraudă bugetară), să ni se spună în ce domenii economice activează „serviciile” din România și ce firme dețin, pentru că e tot mai evident că serviciile nu sunt străine de nimic ce se întâmplă. Iar „naivitatea” afișată de „servicii” în cazul fraudelor din domeniul exploatării petrolului românesc, a comerțului cu produse petroliere, a comerțului cu carne, legume, fructe, cereale, masă lemnoasă, alcool, tutun, cu terenuri agricole, cu medicamente și servicii medicale, a alocărilor bugetare pentru infrastructură, a contractelor de mentenanță, a sustragerii de la plata impozitului pe profit a corporațiilor multinaționale și alte domenii unde fraudele sunt echivalente cu veniturile bugetare (adică un fel de fifty-fifty stat/mafie), nu e timpul să fie devoalată ca fiind una de paradă ? Pentru că logica și bunul simț exclud ca din „portofoliul” serviciilor și, în special, din „câmpul tactic” să lipsească tocmai fraudele bugetare din domeniile menționate anterior, care, cu siguranță (și, în special, privatizările dubioase și alocările dubioase de fonduri bugetare) sunt domenii care afectează direct siguranța națională. Or, așa cum se prezintă „reacția” serviciilor în cazul unor mega-excrocherii gen „PETROM”, „ROMPETROL”, „HEXI PHARMA”, contractele pentru realizarea autostrăzilor și altele de acest gen, care n-au îndeplinit „criteriile” includerii în „câmpul tactic”, ridică mari semne de întrebare privind veridicitatea bunelor intenții în cazul înființării „câmpului tactic”, așa cum se prezintă lucrurile mai degrabă acesta având rolul de asigurare a protecției și descurajare a concurenței în domeniile în care serviciile sunt „interesate”. Iar desființarea Gărzii Financiare, dacă pentru ignorantul cronic („boală” de care suferă peste 90% din cetățenii cu drept de vot) a constituit o formă de „curățenie” anticorupție, pentru cei avizați este dovada că serviciile au generat „câmpul tactic” pentru câ își vedeau amenințate activitățile „economice” colaterale, devenite, se pare, principale. Rămâne, prin eliminare, să stabilim ce „interese” a deranjat Garda Financiară, respectiv în ce domeniu a „lovit” serviciile (exploatare și comercializare petrol și derivate din petrol, comerț cu masă lemnoasă, comerț cu medicamente, comerț cu cereale, achiziții intracomunitare, comerț cu alcool…) și avem explicația reală a dispariției unei instituții, respectiv că desființarea s-a datorat, în primul rând, lobbyului „serviciilor”, se pare, „călcate pe coadă” de Garda Financiară. O statistică și o analiză a activității Direcției Generale Antifraudă, din ANAF, coordonată de SRI, respectiv a „domeniilor sensibile” (cansacrate prin dimensiunea fraudei fiscale) ocolite deliberat de această instituție, ar fi răspunsul mai mult decât relevant privind ceea ce se întâmplă în România, respectiv cine este interesat să mențină frauda fiscală la peste 40% din PIB (mai ales în cazul TVA la achiziții intracomunitare, a impozitului pe venit și CAS la comerțul cu cereale, la impozitul pe profit al corporațiilor multinaționale), privatizarea „pe sub pult” a averii publice și resurselor strategice (petrol, lemn, minereuri, pământ agricol, păduri), respectiv cine, de ce și în ce domenii sunt cantonate interesele unor instituții ale căror menire a devenit una doar de paravan. Într-o țară în faliment (datoria publică este nesustenabilă de către randamentul economiei) este tot mai evident că interesul național nu mai există decât teoretic. Că interesul personal, pur material, primează chiar și în „servicii”. Există doar interesul protejării, prin metode dictatoriale (poliție politică) a unei puteri ce protejează devalizarea averii publice și a banului public. Aceasta este domeniul în care s-au cantonat, din păcate și serviciile. (Ec Adrian Radu).
Sindicatul Europol dezvăluie rețeta simplă, rapidă și aproape garantată pentru șoferii care vor să transforme un control de rutină într-un spectacol online — și permisul într-o amintire.
Ai fost oprit de poliție? Perfect. Ai uitat documentele, nu porți centura sau ai încălcat o regulă de circulație? Nicio problemă. Polițistul îți verifică identitatea, constată contravenția, aplică sancțiunea și, în mod normal, lucrurile se încheie civilizat.
Dar ce faci dacă amenda nu ți se pare suficientă? Dacă simți că internetul are nevoie urgentă de opinia ta despre Codul Rutier? Dacă vrei ca mii de urmăritori să afle cum funcționează „justiția din stradă”?
Scoți telefonul.
Pasul unu: pornește camera și oprește bunul-simț
În loc să aștepți finalizarea controlului, îți activezi instant cariera de jurnalist de investigații și începi transmisiunea live.
„Spuneți-mi numele dumneavoastră!”
Nu pentru că polițistul nu s-ar fi identificat deja. Nu. Întrebarea este adresată, în primul rând, publicului. Oamenii trebuie să știe cine este „specialistul nepregătit” care tocmai ți-a dat amendă.
Comentariile curg, acuzațiile de abuz se înmulțesc, iar secțiunea de chat se transformă într-un tribunal improvizat, cu experți în drept rutier formați exclusiv din clipuri de 30 de secunde.
Pasul doi: confundă controlul rutier cu platoul de televiziune
Polițistul îți cere să te deplasezi la autovehicul și să rămâi în interior, conform indicațiilor sale.
Aici ai două opțiuni.
Prima, plictisitoare și legală: respecți dispoziția, lași controlul să se încheie și pleci mai departe.
A doua, mult mai spectaculoasă: continui filmarea, explici publicului că „polițistul își face legea singur” și refuzi să urmezi indicația, convins că telefonul mobil ți-a conferit imunitate juridică.
În această variantă, live-ul devine mai interesant. Și mai costisitor.
Pasul trei: descoperă că like-urile nu suspendă legea
Potrivit prevederilor menționate de Sindicatul Europol, participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, precum și semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier.
Articolul 31 din OUG nr. 195/2002 stabilește această obligație, iar articolul 183 din regulamentul de aplicare prevede că șoferul oprit trebuie să rămână în vehicul, cu mâinile pe volan, respectând indicațiile polițistului.
Cu alte cuvinte, controlul rutier nu este un concurs de replici pentru TikTok, iar agentul nu este obligat să intre în distribuția spectacolului tău online.
Marele premiu: 30 de zile fără volan
Dacă refuzi să respecți dispozițiile polițistului rutier, poți ajunge să primești, pe lângă amenda inițială, și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile, în condițiile prevăzute de legislația rutieră indicată de Europol.
Așadar, după ce ai explicat internetului că știi Codul Rutier mai bine decât Poliția Rutieră, vei avea suficient timp să continui dezbaterile juridice.
Doar că, în următoarea lună, o vei face de pe scaunul pasagerului, din stația de autobuz sau, pentru cei mai motivați, de pe bicicletă.
Morala: camera telefonului nu este scut legal
Să filmezi nu înseamnă automat că încalci legea. Problema apare atunci când transformi filmarea într-un pretext pentru a ignora dispozițiile legale și indicațiile polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Mai puțin circ pe live-uri și mai multă lectură din Codul Rutier, recomandă Sindicatul Europol.
Pentru că unele dintre cele mai scumpe cursuri de legislație rutieră nu se țin în școli de șoferi, ci pe marginea drumului — cu amendă în mână și permisul pus temporar pe pauză.
Respectarea legii nu se negociază în comentarii și nu se stabilește în funcție de numărul de like-uri. (Cerasela N.).
Anchete
Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO
Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO
Reducerea forțelor SUA ar putea crea vulnerabilități într-un moment de presiune strategică asupra Alianței
Două dintre principalele componente ale descurajării NATO au fost serios afectate de la începutul anului 2026: diminuarea rapidă a stocurilor americane de muniții, pe fondul războiului cu Iranul, și limitarea substanțială a contribuției Statelor Unite la modelul de forțe al NATO în eventualitatea unui viitor conflict.
În acest context, Pentagonul a lansat o analiză a posturii militare americane din Europa. Secretarul pentru Război urmează să primească, la începutul lunii noiembrie, mai multe variante privind dimensiunea și distribuția forțelor americane de pe continent. Procesul ar urma să se încheie la începutul lunii decembrie, după care președintele Donald Trump va decide dacă acceptă, modifică sau respinge recomandările Pentagonului, cel mai probabil în urma consultărilor cu Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat.
O reevaluare periodică și realistă a angajamentelor americane în Europa este justificată. Totuși, în condițiile intensificării campaniei militare și hibride a Kremlinului împotriva statelor europene și ale faptului că reînarmarea Europei nu a atins încă viteza necesară, concluzia unei analize strategice ar trebui să fie menținerea unei prezențe militare americane robuste.
Spațiul pentru reduceri suplimentare este limitat
Statele Unite au în prezent aproximativ 80.000 de militari staționați permanent sau prin rotație în Europa. Cifra este deja sub media prezenței permanente americane de după încheierea Războiului Rece, estimată la circa 94.000 de militari.
Forțele americane dispun de numai trei aripi de aviație de vânătoare staționate permanent pe continent și nu au bombardiere strategice desfășurate permanent în Europa. Cea mai mare parte a Marinei americane operează în Pacific.
În Europa sunt bazate permanent doar o navă de comandă și control, aflată în Italia, și cinci distrugătoare staționate în Spania. Aceste nave sunt trimise constant în estul Mediteranei pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, ceea ce le limitează participarea la exercițiile cu aliații NATO. O a șasea navă de acest tip urma să se alăture forțelor americane din regiune în luna octombrie.
În aceste condiții, o reducere suplimentară a efectivelor nu ar elimina simple „rezerve” de capacitate, ci ar afecta direct misiuni și capabilități esențiale.
Bazele europene, esențiale pentru operațiunile americane
Războiul cu Iranul a evidențiat și mai clar importanța accesului la bazele militare și la spațiul aerian european. Pentagonul nu ar fi putut susține aceeași intensitate și durată a loviturilor împotriva regimului iranian fără drepturile de staționare, tranzit și survol oferite de aliații europeni.
Prezența americană în Europa este, de asemenea, susținută în mare măsură prin contribuții financiare indirecte ale contribuabililor europeni. Bazele militare americane sprijină nu doar descurajarea NATO și proiecția globală a puterii Statelor Unite, ci și influența politică a Washingtonului pe continent.
În plus, staționarea forțelor americane în Europa beneficiază de un sprijin public consistent în Statele Unite, inclusiv din partea unor segmente politice diferite.
Moscova urmărește limitele Alianței
Analiza posturii militare americane are loc într-un moment sensibil. Kremlinul pare dispus să testeze cât de departe poate merge înainte ca NATO să se fractureze sau să recunoască faptul că un conflict cu Rusia se află deja în desfășurare.
O serie recentă de atacuri și tentative îndreptate împotriva infrastructurii europene — inclusiv un atac asupra unui aeroport din Germania, atribuit direct Moscovei de autoritățile de la Berlin, precum și un incendiu la o fabrică poloneză de drone, considerat foarte probabil de premierul Donald Tusk ca fiind opera Rusiei — indică un model de escaladare.
De asemenea, directorul CIA ar fi efectuat recent o vizită în Rusia pentru a transmite un avertisment privind continuarea acțiunilor aventuriste împotriva statelor NATO. În paralel, Moscova urmărește cu atenție informațiile potrivit cărora stocurile americane de interceptori PAC-3 și rachete ATACMS din Europa au ajuns la niveluri „dincolo de critic”.
Înlocuirea acestor capabilități de vârf ar putea dura ani. Același interval este necesar și pentru compensarea reducerilor aduse contribuției americane la modelul de forțe al NATO — trupele și mijloacele care ar trebui să poată fi deplasate rapid în cazul izbucnirii unui conflict.
Reînarmarea europeană nu poate acoperi imediat retragerea americană
Investițiile masive ale statelor europene în apărare, impulsionate în parte de administrația Trump, reprezintă o evoluție importantă și necesară. Transformarea acestor investiții în capabilități operaționale nu s-a încheiat însă.
Aliații încearcă să acopere golurile lăsate de Statele Unite, dar nu dispun încă de suficiente mijloace — în special de capabilități strategice de sprijin — pentru a înlocui unu la unu contribuțiile americane retrase sau limitate la începutul anului.
Producția de armament necesită ani, nu luni. Această realitate este vizibilă inclusiv în eforturile actuale ale Pentagonului de a crește producția de muniții și de a reface stocurile.
Transmiterea semnalului că sprijinul american disponibil într-o eventuală criză europeană ar fi limitat pune o presiune suplimentară asupra dimensiunii și tipului de forțe deja staționate pe continent. Rusia trebuie să rămână convinsă că prezența militară americană, combinată cu puterea de foc a aliaților europeni, este suficientă pentru a descuraja orice confruntare directă.
Deciziile Washingtonului vor fi urmărite de întreaga Alianță
Descurajarea NATO, o alianță formată din 32 de state, este susținută de numeroase decizii și semnale transmise de guvernele membre. Pentru președintele Vladimir Putin, însă, Statele Unite rămân actorul decisiv.
Dacă Moscova ar ajunge la concluzia că Washingtonul nu poate sau nu dorește să intervină în mod semnificativ pentru apărarea aliaților, Rusia ar putea fi încurajată să își asume riscul unei agresiuni convenționale împotriva Alianței, înainte ca eforturile europene de reconstrucție militară să atingă masa critică.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, Roger Wicker, a avertizat recent asupra riscului diminuării prezenței americane înainte ca Europa să își refacă suficient capacitatea militară. El a subliniat că transformarea investițiilor în forță militară efectivă va necesita timp, iar revizuirea posturii americane trebuie să țină cont de posibilitatea ca Rusia, aflată într-o situație dificilă, să recurgă la agresiuni oportuniste în Europa.
Congresul va avea, la rândul său, un rol important în stabilirea viitoarei configurații a forțelor americane de pe continent. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2027 ar urma să consolideze restricțiile deja introduse împotriva retragerii trupelor americane din Europa sub pragul de 76.000 de militari și să impună condiții suplimentare pentru orice reducere semnificativă a prezenței SUA.
Pentru moment, credibilitatea reînarmării europene depinde încă, într-o măsură considerabilă, de forțele americane deja prezente pe continent și de deciziile Washingtonului privind menținerea acestora.
Statele NATO, partenerii lor și Moscova vor urmări cu atenție această analiză. Miza este clară: orice eroare de calcul ar putea afecta nu doar postura militară americană în Europa, ci și credibilitatea întregului sistem de descurajare al Alianței.
A doua ediție a competiției Sighet RUN a transformat, pe 12 septembrie, municipiul Sighetu Marmației într-un veritabil centru al sportului, solidarității și spiritului comunitar. Printre participanții la curse s-au numărat și numeroși polițiști de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, care au obținut rezultate remarcabile la mai multe probe.
Performanțe la maraton și semimaraton
La proba de maraton, desfășurată pe distanța de 42 de kilometri, agentul-șef principal de poliție Marchiș Vasile, de la SPF Sarasău, a ocupat locul al III-lea la categoria de vârstă 40–49 de ani.
La semimaraton, pe distanța de 21 de kilometri, inspectorul principal de poliție Cladoveanu Elena, din cadrul aparatului propriu al ITPF Sighetu Marmației, a obținut locul al II-lea la categoria 40–49 de ani.
Și cursa de 10 kilometri a adus un rezultat important pentru Poliția de Frontieră. Agentul principal de poliție Bumbar Fabian, de la SPF Vișeu de Sus, s-a clasat pe locul al II-lea la categoria de vârstă 20–29 de ani.
Rezultate importante la cursa de 5 kilometri
La proba de 5 kilometri, polițiștii de frontieră au urcat pe podium atât în clasamentul Open, cât și la mai multe categorii de vârstă:
- agentul-șef adjunct de poliție Ierima Gheorghe – locul al III-lea în clasamentul Open;
- agentul-șef principal de poliție Anca Petrescu, de la SPF Halmeu – locul al III-lea la categoria femei 40–49 de ani;
- agentul de poliție Cătălin Bledea, de la SPF Sighetu Marmației – locul I la categoria bărbați 20–29 de ani;
- agentul principal de poliție Ardelean Ionuț, de la SPF Poienile de sub Munte – locul al III-lea la categoria bărbați 20–29 de ani;
- comisarul-șef de poliție Lixăndroiu Alexandru, din cadrul aparatului propriu – locul al II-lea la categoria bărbați 30–39 de ani;
- comisarul de poliție Frînc Ioan – locul I la categoria bărbați 40–49 de ani;
- agentul-șef principal de poliție Moisil Lazăr – locul al II-lea la categoria bărbați 40–49 de ani;
- subcomisarul de poliție Petreuș Florin, din cadrul aparatului propriu – locul al III-lea la categoria bărbați 40–49 de ani.
Rezultatele au fost apreciate drept expresia disciplinei, perseverenței și spiritului de echipă care îi caracterizează pe participanți.
O familie de polițiști a alergat împreună
Un moment emoționant al competiției a fost participarea familiei Bodea la proba de semimaraton. Cei doi polițiști de frontieră au alergat împreună pe distanța de 21 de kilometri, fiind însoțiți la festivitatea de premiere de fiica lor.
Prezența familiei a oferit competiției o dimensiune aparte, ilustrând legătura dintre sport, familie și valorile comunității.
Solidaritate dincolo de uniformă
La eveniment a fost prezent și maiorul Răzvan Pălii, liderul Secțiunii 4, Contingent 1, din cadrul Agenției Frontex de la Sighetu Marmației.
Alături de echipa Poliției de Frontieră au revenit la Sighet RUN și Tomas Kaurson și Carlos Gugel, foști membri ai misiunii Frontex. Deși nu mai desfășoară în prezent activități la Sighetu Marmației, aceștia au răspuns invitației și au dorit să fie din nou alături de colegi.
La competiție a participat și Gasparel Ovidiu, fost polițist de frontieră, venit să își susțină foștii colegi. Un alt fost polițist de frontieră, Tropotei Teodor, a luat parte la cursă și a obținut locul al II-lea la categoria de vârstă 50–59 de ani.
Prezența foștilor colegi a demonstrat că legăturile create în cadrul echipei continuă și după încheierea activității în sistem.
Sighet RUN, o competiție internațională
Ediția din acest an a avut și o importantă dimensiune internațională. La Sighet RUN 2026 au participat 26 de ofițeri Frontex din zece țări: Polonia, Ungaria, Portugalia, Germania, Grecia, România, Lituania, Letonia, Estonia și Spania.
Evenimentul a reunit astfel participanți din instituții și culturi diferite, uniți de aceleași valori: respect, fair-play, solidaritate și spirit de echipă.
„Suntem parte din comunitate”
Chestorul de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, a subliniat importanța implicării Poliției de Frontieră în viața comunității:
„Poliția de Frontieră promovează sportul, spiritul de echipă și susține comunitatea în care trăim. La astfel de evenimente vom participa ori de câte ori vom avea ocazia. Suntem parte din comunitate și considerăm că implicarea noastră în viața acesteia este nu doar firească, ci și necesară.”
Participarea la competiție a fost prezentată nu doar ca o demonstrație sportivă, ci și ca o formă de apropiere față de comunitate. Pentru polițiștii de frontieră, victoria a însemnat atât rezultatele de pe podium, cât și sprijinul oferit colegilor, participarea și solidaritatea.
Mulțumiri organizatorilor și partenerilor
Reprezentanții ITPF Sighetu Marmației au transmis mulțumiri lui Silviu Palagi, președintele IPA Regiunea 2 Maramureș, precum și Clubului Sportiv Tisa, pentru implicarea în organizarea evenimentului.
De asemenea, au fost apreciate contribuțiile profesorului de istorie Marius Voinaghi, ale Clubului de Robotică Tech-X și ale Corneliei Hotea, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, pentru promovarea legăturii dintre sport, istorie și identitatea locală.
Mulțumiri au fost adresate și Baroului Maramureș, Serviciului Public Salvamont Maramureș, Societății Naționale de Cruce Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației, Primăriei municipiului Sighetu Marmației, Consiliului Județean Maramureș, sponsorilor, partenerilor, voluntarilor și tuturor participanților.
Sighet RUN 2026 a transmis un mesaj despre sport, comunitate și solidaritate: atunci când oamenii aleargă împreună, pot ajunge mai departe — pentru Maramureș și pentru istorie. (Sava N.).
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
-
Exclusivacum 5 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 16 ore
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 5 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore