Anchete
EXCLUSIV/SRI, afacerile cu italienii si rolul important jucat de Catalin Popescu, directorul FPS Prahova/ Raportul secret intocmit la unitatea 29 (SRI Prahova), Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102
O cooperativă a hoţiei instituţionalizate – asta a fost o parte a SRI-ului incă de la fondare. Asta nu o spunem noi, ci rezultatul cercetărilor penale care au fost efectuate de-a lungul vremii in cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI (Paltanea Corneliu, Bucur Daniel, Dumitrache Gheorghe, generalii EUGEN GRIGORESCU[1], OVIDIU SOARE[2], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[3], PETRACHE CANDEA[4] si, capo dei capi, GIONI POPESCU etc.).
Printre aceştia, cel putin pana acum, bijuteria coroanei este, totusi, un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare (condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare). Daca va mai aduceti aminte, procesul acestuia s-a derulat, cumva, in paralel cu cel al defunctului Patriciu. Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea Corneliu, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă. Intreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la inhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de manarii cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi in mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni in domeniul gunoaielor si pariurilor sportive, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai.
Sa reamintim, in treacat, ca in afacerile cu italienii, destul de complexe si extinse, un rol important l-a jucat Catalin Popescu, directorul FPS Prahova, care a realizat privatizarea SALUB, societate la care, dupa incheierea directoratului, a devenit membru in Consiliul de administratie. Dupa cum tot Catalin Popescu, de data aceasta consilier local, s-a autopropus in comisia de licitatie a concesionarii Hipodromului din Ploiesti, licitatie castigata de o firma asociata cu cea in spatiul careia, din Bucuresti, exista suspiciunea ca isi avea sediul firma lui Catalin Popescu. Ambele afaceri care au nascut controverse, neclarificate nici pana astazi: privatizarea Societatii Salub si concesionarea Hipodromului. Asta pentru ca, intamplator sau nu, in ambele cazuri apar si personaje cu biografii foarte acuzatoare, precum col. Corneliu Paltanea, fost sef al SRI Prahova, aflat acum in libertate si Sergio Pileri, om de afaceri italian, despre care presa romaneasca a scris in repetate randuri ca este pozitionat in centrul unei ample retele a lumii mafiote din acea tara. In treacat sa mai spunem ca firma lui Popescu, SUPER BET, a beneficiat de un contract de comodat de la ITALIA INTERMED, proprietatea fratilor Pileri, care, cu o alta firma – asociata cu compania “3 I”, tot a lor – a concesionat, cum va spuneam, Hipodromul.
Pe partea de gunoaie (gropi ecologice, colectare, reciclare), avem o increngatura stufoasa. Unul din personajele bizare este Victor Dombrovschi.
Plecat din țară între 1977-1994, a venit cu bani din Australia. A controlat Gaz Vest, care distribuia gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. Un alt biznis de-al său a fost salubrizarea, asociat fiind cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani.
Pe de alta parte, dar în aceeasi ordine de idei, in perioada 1993-2001, Păltânea a acordat protecţie unor grupări infracţionale care traficau produse petroliere. Conform procurorilor, el a primit în schimb, de la Nan Octavian, directorul rafinăriei, produse petroliere în valoare de 5 miliarde de lei vechi şi sute de mii de dolari bani gheaţă. În afara afacerilor cu combustibili, Păltânea a mai fost implicat în ascultarea ilegală a unor oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, a intervenit în dosare penale şi a fost acuzat că ar fi primit servicii turistice gratuite şi alte bunuri, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a-l sprijini pe un cetăţean străin să fie numit într-o funcţie de consul onorific al României in Cipru.
Păltânea nu prea avea treaba cu SRI decat ca umbrela protectoare, 90% din activitate prestand-o in interesul personal si al grupurilor pe care le deservea. De altfel, in curtea unitatii erau numai autoturisme straine (si ca marca si ca nr. de inmatriculare, unele false, de nici dracu’ nu stia ce-i cu ele), iar un obisnuit al „casei” era un anume „George”, persoana civila, care intra cand dorea in sectie fara sa-l legitimeze cineva. Ca sa-si protejeze afacerile de subordonati, care – prin sursele secrete folosite mai dadeau peste vreo afacere urat mirositoare a lui Paltanea – pe notele lor informative Paltånea scria invariabil: NSI (adica „nu se implementeaza”, deci fara valoare, neimportanta). In acest fel, intreaga munca a unei armate de specialisti a fost valorificata in interes personal, legaturile lui cu mafia carburantilor din Ploiesti au prosperat, si dupa incheierea erei embargoului impus fostei Iugoslavii, perioada in care Paltånea l-a protejat pe unul dintre vatafii acestei mafii, Dragoman si a trait in concubinaj politic si interlop cu fostul ministru de Interne, George Ioan Danescu, presedintele de onoare al Republicii Ploiesti.
Ba, la un moment dat il impusese pe un anume ofiter loial lui, lt. col. Alexe Raul, ca adjunct al sefului Directiei de Supraveghere Operativa, vroia sa schimbe cu italienii sediul acoperit al Filajului din Bucuresti, pe un ofiter din unitate, mr. Soare Ion, il trimisese cu jumatate de norma pe la BAF Floresti, adica numai nenorociri.
Nici nu era prea greu sa procedeze asa atata timp cat isi alesese doi loctiitori pe cinste: col. Bucur Daniel, la fel de predispus la ilegalitati ca si el (condamnat pentru coruptie in acelasi lot) si pe cpt. Marin Constantin, astazi colonel in rezerva, fost sef al SRI Prahova, fost sef la SRI Dambovita, ales special de Păltânea pentru ca era „tamaie” la munca informativa, dar un bun executant, impecabil yesman, slugarnic, care il venera pur si simplu, nefiind de mirare ca si acum sa doarma cu poza lui Păltânea la capul patului.
Ba mai mult decåt atåt, si mai rau ca asta nu se poate, Paltånea a ajuns partenerul de afaceri la societatea Salub din Ploiesti, al lui Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI. Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata, si pe ele apare rusinosul NSI.
Un asemenea raport a fost intocmit la data de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102, in care scrie ca Pilieri a fost actionar la societatea Holding Italia International. Scopul lui Pileri era sa identifice posibilitatea organizarii unei intålniri intre societatea italiana Lottomatica Int. Spa si premierul Romåniei, in scopul promovarii unui proiect de investitii in domeniul loteriei nationale. Pileri se lauda ca afacerea creaza „conditii de obtinere a unor fonduri necontrolabile de catre societatea civila si Parlament, ce pot fi folosite in domeniul operatiunilor speciale, din cadrul serviciilor de informatii, sugerånd ca in tara lui functioneaza de mult timp, acest sistem. A argumentat ca, pe aceeasi structura functioneaza sistemul jocurilor „Bingo”, ale caror fonduri negre au putut fi utilizate de autoritatile nationale de informatii si spionajul militar. Eforturile lui Pileri au esuat in 1999. Nota secreta SRI, ce dateaza din 2001, consemneaza urmatoarele: „Initiativa diplomatica a fost un esec, fapt pentru care, conducerea firmei Lottomatica a reluat demersurile de implementare a propriului proiect in Romånia, prin intermediul lui Sergio Pileri (…)”.
Conform destainuirilor lui Pileri, premierul „a dovedit reticenta la aceasta initiativa, afirmånd ca guvernarea CDR nu foloseste mijloacele guvernarii anterioare (PDSR) si nu agreaza promovarea unor proiecte care sa consolideze si mai tare pozitia fostilor comunisti si a exponentilor Securitatii ceausiste”. Nota se termina asa: „Despre italianul Sergio Pileri, activitatea sa in zona si preocuparile de interes cu relevanta pentru siguranta nationala, pe teritoriul tarii noastre, au fost solicitate date de interes de Diviziunea de Informatii a Municipiului Bucuresti, ofiter indicativ 8562”. De subliniat ca Pileri a fost carabinier, avea gradul de general in rezerva si a activat in cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).
La propunerea specialistilor care au intocmit nota, probabil cpt. Stefan Sorin, de a face un raport prin biroul I analiza-sinteza, colonelul Dumitrache a scris cu månuta lui: „Nu acum!”. In prima faza, cånd Paltånea era seful Sectiei SRI Prahova (avandu-i la mana pe prefecti si pe alti sefi din institutii), a dat ordin ca Pileri sa fie supravegheat fara incetare. In faza a doua, cånd Paltånea a trecut in rezerva, s-a multumit cu functia de director al lui Pileri, la firma Salub, achizitionata in conditii frauduloase iar loctiitorii si unii ofiteri ai sectiei Prahova au inchis ochii, cånd au primit pe „daiboj”, un set de laptopuri din måna italianului, cum ar fi cpt. Sorin Stefan sau loctiitorul Ciobanu Danut de la aceea vreme.
Nu suntem noi nici in masura, nici indreptatiti sa dam un verdict asupra existentei, si in prezent, a unor urmari ale activitatii fostului comandant Paltånea, cåt si a semintelor pe care le-a lasat sa germineze la DJI Prahova, cert este insa ca col. Marin Constantin – chiar mutat la Dambovita si ulterior pensionat– este inca marcat de „personalitatea” lui Paltanea si a ramas cu multe reflexe si ticuri de la el.
Esti tentat sa spui ca SRI –ul de acum este in mare parte diferit de cel al anilor ´90, dar cand vezi cazul Hexi Pharma (si Farma), rebranduirea SRI, achitiziile IT de la firmele lui Ghita Sebastian, iti dai seama ca oameni ca Soare s.a. au fost şi sunt incă mentori ai unora dintre „noii lupi” ai momentului. (I. Rizea).
[1] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.
[2] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.
[3] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.
[4] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
Anchete
Ascensiunea lui Marius Voineag la vârful Parchetului General: O nouă funcție strategică înainte de mandatul de adjunct al Cristinei Chiriac
Peisajul de la vârful Ministerului Public trece prin reconfigurări administrative importante. În așteptarea preluării mandatului plin de adjunct al Procurorului General, fostul șef al DNA, Marius Voineag, primește o poziție cheie în structura de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), asigurând o tranziție de putere sub auspiciile Consiliului Superior al Magistraturii.
Delegare strategică la CSM: Voineag preia frâiele Secției de Urmărire Penală
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de marți, 26 aprilie 2026, o mișcare tactică în ierarhia marilor parchete. Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, Marius-Ionuț Voineag a fost delegat oficial în funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ.
Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, marchează revenirea fostului șef anticorupție într-o zonă de decizie majoră. Delegarea va intra în vigoare la data de 6 mai 2026 și este programată să dureze până la data de 29 iunie 2026, asigurând astfel continuitatea actului de conducere într-una dintre cele mai sensibile secții ale Parchetului General.
Un interimat scurt spre „marea numire” din 30 iunie
Această funcție temporară servește drept anticameră pentru poziția de înaltă demnitate pe care Marius Voineag o va ocupa începând cu vara acestui an. Din 30 iunie 2026, Voineag va părăsi regimul de delegare pentru a-și începe mandatul de trei ani în funcția de adjunct al Procurorului General, post în care va face echipă cu Cristina Chiriac.
Hotărârea CSM precizează clar caracterul tranzitoriu al prezentei numiri: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea […] până la data de 29.06.2026, inclusiv, sau până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii”. Astfel, Voineag, care în prezent figurează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, își consolidează parcursul spre vârful sistemului judiciar, preluând atribuții executive imediate în gestionarea dosarelor de urmărire penală la nivel național. (Irinel I.).
Anchete
Scandal de proporții în magistratură: Sursa „scurgerilor” de informații împotriva președintei ICCJ, Lia Savonea, localizată la Curtea de Apel București
Sistemul judiciar din România este zguduit de noi controverse, după ce în spațiul public au apărut detalii despre o presupusă campanie de discreditare care o vizează pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Conform unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, ițele acestui nou atac mediatic par să ducă direct către interiorul Curții de Apel București (CAB), ridicând semne de întrebare grave privind integritatea gestionării datelor confidențiale din sistemul judiciar.
Dezvăluiri „Lumea Justiției”: O nouă tentativă de discreditare a șefei instanței supreme
Potrivit informațiilor oferite de publicația Lumea Justiției, cel mai recent atac lansat de anumite grupări mediatice împotriva Liei Savonea nu ar fi unul întâmplător, ci parte dintr-o strategie mai amplă de presiune. Miza acestor acțiuni, susține sursa citată, ar fi înlăturarea actualei președinte a ICCJ pentru a facilita transformarea instanței supreme într-o entitate subordonată parchetelor. Contextul amintește de perioadele controversate ale „Binomului”, în care ICCJ era acuzată că servește drept instrument pentru execuții politice, sub conducerea fostei șefe a instanței, Livia Stanciu.
Breșă de securitate în sistemul ECRIS: De la scurgere de informații la posibile fapte penale
Elementul central al acestui scandal îl reprezintă modul în care informațiile folosite în campania de denigrare au ajuns în presă. Mediile judiciare indică faptul că datele ar fi fost extrase ilegal din sistemul informatic ECRIS al Curții de Apel București. Se pare că o persoană din interiorul instituției ar fi accesat baza de date pentru a obține documente dintr-un dosar specific, livrându-le ulterior către entități externe. Această manevră ridică o problemă juridică majoră: dacă accesarea neautorizată a sistemului în scopul denigrării unui înalt magistrat constituie doar o abatere disciplinară sau dacă fapta îmbracă forma unei infracțiuni informatice.
Miza controlului asupra ICCJ: Lupta dintre independența justiției și interesele obscure
Analiza publicată de Lumea Justiției sugerează că identificarea autorului acestui gest este un proces relativ simplu, având în vedere urmele digitale lăsate în sistemul de gestionare a dosarelor. Situația este descrisă ca fiind una „delicată” pentru cei implicați, deoarece compromiterea secretului profesional pentru a servi unor interese de grup subminează încrederea în actul de justiție. Rămâne de văzut dacă organele de control se vor sesiza pentru a stabili cine a facilitat acest atac și dacă vom asista la măsuri ferme împotriva celor care folosesc resursele instituționale pe post de arme în răfuieli de imagine la nivel înalt. (Irinel I.).
Anchete
Uniforme sub asediu: Planul Guvernului Bolojan de a tăia veniturile polițiștilor declanșează o revoltă fără precedent
Sistemul de apărare și ordine publică din România se află pe marginea prăpastiei. În timp ce premierul Ilie Bolojan forțează adoptarea noii legi a salarizării pentru a securiza fondurile europene, mii de polițiști și militari se trezesc în fața unui scenariu de coșmar: tăieri salariale masive care ar putea ajunge până la 40%. Dezvăluirile publicate de jurnalista Claudia Marcu în cotidianul Național schițează imaginea unui sistem de securitate națională lăsat fără resurse, exact într-un moment de instabilitate regională.
De la debutant la veteran: Salarii la limita subzistenței
Potrivit unui draft al noii legi a salarizării bugetare care circulă deja în mediul public, veniturile angajaților din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și din zona de apărare urmează să fie reduse drastic. Sursa citată avertizează că, dacă acest proiect va intra în vigoare în forma actuală, un polițist debutant ar urma să încaseze un salariu net de doar 3.500 de lei. Nici cei cu experiență nu sunt scutiți de prăbușirea veniturilor: un ofițer cu 30 de ani de vechime ar urma să ajungă la un prag de 5.000 de lei net.
Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), a declarat pentru Național că acest lucru ar însemna „distrugerea întregului sistem de apărare și ordine publică”. Sindicaliștii reclamă faptul că, în timp ce parlamentarii beneficiază de legea salarizării din 2018, polițiștii și militarii au fost ținuți „la îngheț”, având în prezent venituri de cinci ori mai mici decât omologii lor din restul statelor NATO sau UE.
Capcana sporurilor: Plafonarea care „îngroapă” veniturile din teren
O problemă majoră identificată de reprezentanții SNPPC în proiectul Guvernului Bolojan este limitarea sporurilor la un prag de maximum 20%. În prezent, structura veniturilor din MAI este construită astfel încât sporurile de noapte, de sâmbete, duminici sau cele pentru soluționarea dosarelor penale reprezintă aproape jumătate din banii primiți de un angajat.
„Salariul de bază este de doar 2.500 lei, restul fiind normă de hrană și bani de echipament”, explică Mihai Zlat în cadrul articolului menționat. Fără o dublare a salariilor de funcție care să compenseze plafonarea sporurilor, veniturile totale se vor prăbuși, afectând direct capacitatea operațională a structurilor de poliție care lucrează „în regim de foc continuu”. Sindicaliștii atrag atenția că, în ultimii ani, prin neaplicarea integrală a legilor salarizării în acest sector, statul a făcut deja economii forțate de aproximativ 5 miliarde de euro.
Exodul în masă: 5.000 de cadre au părăsit deja sistemul sub presiune
Tensiunea din sistem nu este doar de natură salarială, ci este alimentată și de incertitudinea privind pensiile militare. Conform datelor prezentate de Național, presiunea exercitată de politicile Guvernului Bolojan a dus deja la o criză de personal fără precedent: aproape 5.000 de polițiști au ieșit din sistem în ultimele luni de teamă că drepturile le vor fi amputate.
Situația a devenit atât de critică încât s-a ajuns la amânarea admiterilor în școlile de poliție din lipsă de fonduri, în timp ce rata infracționalității este pe un trend ascendent. Sindicaliștii resping categoric și modificarea vârstei de pensionare, argumentând că munca operativă „în stradă” timp de 30 de ani scade considerabil speranța de viață a cadrelor militare față de cea a civililor. Mesajul transmis de reprezentanții polițiștilor este unul de mobilizare generală: dacă negocierile eșuează, România se va confrunta cu proteste masive care ar putea bloca ordinea publică.
-
Exclusivacum 4 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 2 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 3 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum o ziMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 2 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 3 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
-
Exclusivacum o ziEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!



