Anchete
EXCLUSIV/SRI, afacerile cu italienii si rolul important jucat de Catalin Popescu, directorul FPS Prahova/ Raportul secret intocmit la unitatea 29 (SRI Prahova), Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102
O cooperativă a hoţiei instituţionalizate – asta a fost o parte a SRI-ului incă de la fondare. Asta nu o spunem noi, ci rezultatul cercetărilor penale care au fost efectuate de-a lungul vremii in cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI (Paltanea Corneliu, Bucur Daniel, Dumitrache Gheorghe, generalii EUGEN GRIGORESCU[1], OVIDIU SOARE[2], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[3], PETRACHE CANDEA[4] si, capo dei capi, GIONI POPESCU etc.).
Printre aceştia, cel putin pana acum, bijuteria coroanei este, totusi, un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare (condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare). Daca va mai aduceti aminte, procesul acestuia s-a derulat, cumva, in paralel cu cel al defunctului Patriciu. Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea Corneliu, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă. Intreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la inhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de manarii cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi in mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni in domeniul gunoaielor si pariurilor sportive, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai.
Sa reamintim, in treacat, ca in afacerile cu italienii, destul de complexe si extinse, un rol important l-a jucat Catalin Popescu, directorul FPS Prahova, care a realizat privatizarea SALUB, societate la care, dupa incheierea directoratului, a devenit membru in Consiliul de administratie. Dupa cum tot Catalin Popescu, de data aceasta consilier local, s-a autopropus in comisia de licitatie a concesionarii Hipodromului din Ploiesti, licitatie castigata de o firma asociata cu cea in spatiul careia, din Bucuresti, exista suspiciunea ca isi avea sediul firma lui Catalin Popescu. Ambele afaceri care au nascut controverse, neclarificate nici pana astazi: privatizarea Societatii Salub si concesionarea Hipodromului. Asta pentru ca, intamplator sau nu, in ambele cazuri apar si personaje cu biografii foarte acuzatoare, precum col. Corneliu Paltanea, fost sef al SRI Prahova, aflat acum in libertate si Sergio Pileri, om de afaceri italian, despre care presa romaneasca a scris in repetate randuri ca este pozitionat in centrul unei ample retele a lumii mafiote din acea tara. In treacat sa mai spunem ca firma lui Popescu, SUPER BET, a beneficiat de un contract de comodat de la ITALIA INTERMED, proprietatea fratilor Pileri, care, cu o alta firma – asociata cu compania “3 I”, tot a lor – a concesionat, cum va spuneam, Hipodromul.
Pe partea de gunoaie (gropi ecologice, colectare, reciclare), avem o increngatura stufoasa. Unul din personajele bizare este Victor Dombrovschi.
Plecat din țară între 1977-1994, a venit cu bani din Australia. A controlat Gaz Vest, care distribuia gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. Un alt biznis de-al său a fost salubrizarea, asociat fiind cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani.
Pe de alta parte, dar în aceeasi ordine de idei, in perioada 1993-2001, Păltânea a acordat protecţie unor grupări infracţionale care traficau produse petroliere. Conform procurorilor, el a primit în schimb, de la Nan Octavian, directorul rafinăriei, produse petroliere în valoare de 5 miliarde de lei vechi şi sute de mii de dolari bani gheaţă. În afara afacerilor cu combustibili, Păltânea a mai fost implicat în ascultarea ilegală a unor oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, a intervenit în dosare penale şi a fost acuzat că ar fi primit servicii turistice gratuite şi alte bunuri, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a-l sprijini pe un cetăţean străin să fie numit într-o funcţie de consul onorific al României in Cipru.
Păltânea nu prea avea treaba cu SRI decat ca umbrela protectoare, 90% din activitate prestand-o in interesul personal si al grupurilor pe care le deservea. De altfel, in curtea unitatii erau numai autoturisme straine (si ca marca si ca nr. de inmatriculare, unele false, de nici dracu’ nu stia ce-i cu ele), iar un obisnuit al „casei” era un anume „George”, persoana civila, care intra cand dorea in sectie fara sa-l legitimeze cineva. Ca sa-si protejeze afacerile de subordonati, care – prin sursele secrete folosite mai dadeau peste vreo afacere urat mirositoare a lui Paltanea – pe notele lor informative Paltånea scria invariabil: NSI (adica „nu se implementeaza”, deci fara valoare, neimportanta). In acest fel, intreaga munca a unei armate de specialisti a fost valorificata in interes personal, legaturile lui cu mafia carburantilor din Ploiesti au prosperat, si dupa incheierea erei embargoului impus fostei Iugoslavii, perioada in care Paltånea l-a protejat pe unul dintre vatafii acestei mafii, Dragoman si a trait in concubinaj politic si interlop cu fostul ministru de Interne, George Ioan Danescu, presedintele de onoare al Republicii Ploiesti.
Ba, la un moment dat il impusese pe un anume ofiter loial lui, lt. col. Alexe Raul, ca adjunct al sefului Directiei de Supraveghere Operativa, vroia sa schimbe cu italienii sediul acoperit al Filajului din Bucuresti, pe un ofiter din unitate, mr. Soare Ion, il trimisese cu jumatate de norma pe la BAF Floresti, adica numai nenorociri.
Nici nu era prea greu sa procedeze asa atata timp cat isi alesese doi loctiitori pe cinste: col. Bucur Daniel, la fel de predispus la ilegalitati ca si el (condamnat pentru coruptie in acelasi lot) si pe cpt. Marin Constantin, astazi colonel in rezerva, fost sef al SRI Prahova, fost sef la SRI Dambovita, ales special de Păltânea pentru ca era „tamaie” la munca informativa, dar un bun executant, impecabil yesman, slugarnic, care il venera pur si simplu, nefiind de mirare ca si acum sa doarma cu poza lui Păltânea la capul patului.
Ba mai mult decåt atåt, si mai rau ca asta nu se poate, Paltånea a ajuns partenerul de afaceri la societatea Salub din Ploiesti, al lui Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI. Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata, si pe ele apare rusinosul NSI.
Un asemenea raport a fost intocmit la data de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102, in care scrie ca Pilieri a fost actionar la societatea Holding Italia International. Scopul lui Pileri era sa identifice posibilitatea organizarii unei intålniri intre societatea italiana Lottomatica Int. Spa si premierul Romåniei, in scopul promovarii unui proiect de investitii in domeniul loteriei nationale. Pileri se lauda ca afacerea creaza „conditii de obtinere a unor fonduri necontrolabile de catre societatea civila si Parlament, ce pot fi folosite in domeniul operatiunilor speciale, din cadrul serviciilor de informatii, sugerånd ca in tara lui functioneaza de mult timp, acest sistem. A argumentat ca, pe aceeasi structura functioneaza sistemul jocurilor „Bingo”, ale caror fonduri negre au putut fi utilizate de autoritatile nationale de informatii si spionajul militar. Eforturile lui Pileri au esuat in 1999. Nota secreta SRI, ce dateaza din 2001, consemneaza urmatoarele: „Initiativa diplomatica a fost un esec, fapt pentru care, conducerea firmei Lottomatica a reluat demersurile de implementare a propriului proiect in Romånia, prin intermediul lui Sergio Pileri (…)”.
Conform destainuirilor lui Pileri, premierul „a dovedit reticenta la aceasta initiativa, afirmånd ca guvernarea CDR nu foloseste mijloacele guvernarii anterioare (PDSR) si nu agreaza promovarea unor proiecte care sa consolideze si mai tare pozitia fostilor comunisti si a exponentilor Securitatii ceausiste”. Nota se termina asa: „Despre italianul Sergio Pileri, activitatea sa in zona si preocuparile de interes cu relevanta pentru siguranta nationala, pe teritoriul tarii noastre, au fost solicitate date de interes de Diviziunea de Informatii a Municipiului Bucuresti, ofiter indicativ 8562”. De subliniat ca Pileri a fost carabinier, avea gradul de general in rezerva si a activat in cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).
La propunerea specialistilor care au intocmit nota, probabil cpt. Stefan Sorin, de a face un raport prin biroul I analiza-sinteza, colonelul Dumitrache a scris cu månuta lui: „Nu acum!”. In prima faza, cånd Paltånea era seful Sectiei SRI Prahova (avandu-i la mana pe prefecti si pe alti sefi din institutii), a dat ordin ca Pileri sa fie supravegheat fara incetare. In faza a doua, cånd Paltånea a trecut in rezerva, s-a multumit cu functia de director al lui Pileri, la firma Salub, achizitionata in conditii frauduloase iar loctiitorii si unii ofiteri ai sectiei Prahova au inchis ochii, cånd au primit pe „daiboj”, un set de laptopuri din måna italianului, cum ar fi cpt. Sorin Stefan sau loctiitorul Ciobanu Danut de la aceea vreme.
Nu suntem noi nici in masura, nici indreptatiti sa dam un verdict asupra existentei, si in prezent, a unor urmari ale activitatii fostului comandant Paltånea, cåt si a semintelor pe care le-a lasat sa germineze la DJI Prahova, cert este insa ca col. Marin Constantin – chiar mutat la Dambovita si ulterior pensionat– este inca marcat de „personalitatea” lui Paltanea si a ramas cu multe reflexe si ticuri de la el.
Esti tentat sa spui ca SRI –ul de acum este in mare parte diferit de cel al anilor ´90, dar cand vezi cazul Hexi Pharma (si Farma), rebranduirea SRI, achitiziile IT de la firmele lui Ghita Sebastian, iti dai seama ca oameni ca Soare s.a. au fost şi sunt incă mentori ai unora dintre „noii lupi” ai momentului. (I. Rizea).
[1] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.
[2] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.
[3] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.
[4] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
Anchete
OCDE avertizează: România, împinsă spre recesiune și datorie publică record. Semnal de alarmă pentru economie și nivelul de trai
Datorie publică spre 75% din PIB și risc de recesiune în 2026
România se apropie periculos de zona de risc major în plan economic, potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), analizat de Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu. Proiecțiile indică o creștere accelerată a datoriei publice, care ar putea ajunge la 75% din PIB chiar în acest an, în timp ce anul 2026 este conturat ca un an de recesiune, cu inflație ridicată și o prăbușire accentuată a nivelului de trai.
OCDE estimează că datoria publică a României va urca de la 69,8% la 75% din PIB în intervalul 2025–2027, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Ani de politici costisitoare și dezechilibre acumulate
Claudia Marcu arată că România se află, din punct de vedere economic, într-o „fază premergătoare falimentului”, după un șir de decizii politice și economice controversate, începând cu anul 2020. Miliarde de euro au fost consumate în perioada pandemiei pe programe scumpe, achiziții discutabile și închiderea extensivă a economiei, urmate de noi cheltuieli pentru sprijinirea Ucrainei.
În paralel, populației i s-au cerut noi sacrificii, prin majorări de taxe și impozite. Peste acest tablou s-au suprapus efectele combinatului „Green Deal – liberalizare energie”: închiderea termocentralelor pe cărbune, cu impact asupra echilibrului energetic, și liberalizarea prețurilor la energia electrică, care a împins în sus costurile pentru economie și gospodării.
OCDE: consum prăbușit, industrie în declin, inflație cu două cifre
Raportul OCDE conturează o imagine sumbră a principalilor indicatori economici:
- producția industrială a scăzut cu 2,2% față de anul precedent, în martie 2026, cu un impact puternic al slăbiciunii sectorului auto;
- consumul privat, intrat pe o pantă descendentă în a doua jumătate a lui 2025, a rămas slab și la începutul lui 2026, vânzările cu amănuntul reducându-se cu 3,2% în martie față de anul anterior;
- inflația totală a urcat la 10,7% în aprilie, împinsă de creșterea prețurilor la energie după eliminarea plafoanelor la electricitate și majorarea TVA.
„Consumul privat va rămâne slab până la mijlocul anului 2026, deoarece creșterea salarială mai lentă, inflația persistentă și înăsprirea fiscală continuă să erodeze veniturile reale disponibile”, se arată în analiza OCDE, care identifică drept riscuri-cheie: întârzierile în absorbția fondurilor din PNRR, o consolidare fiscală insuficientă și noi presiuni inflaționiste venite din zona energiei și a salariilor.
OCDE cere consolidare fiscală suplimentară. Spațiu de manevră tot mai îngust
Chiar și în acest context tensionat, OCDE recomandă României o consolidare fiscală suplimentară după 2026, pentru a readuce datoria publică pe o traiectorie sustenabilă. Accentul este pus pe:
- o colectare mai eficientă a impozitelor;
- prioritizarea și eficientizarea cheltuielilor publice;
- eliminarea risipei și a programelor cu impact redus.
În lipsa acestor măsuri, avertizează organizația, presiunea pe buget și pe costurile de finanțare ale României va crește semnificativ.
Pronostic optimist privind energia, contestat de realitatea din teren
Unul dintre puținele elemente relativ optimiste din raportul OCDE vizează dinamica prețurilor la energie. Organizația estimează că inflația ar urma să scadă semnificativ de la mijlocul anului 2026, pe fondul „efectelor de bază” și al unei prognozate reduceri a prețurilor la energie.
Claudia Marcu notează însă că, în condițiile unui deficit structural de producție internă de energie și ale dezechilibrelor produse de închiderea capacităților pe cărbune, o astfel de scădere nu se întrevede realist în următorii ani. De altfel, OCDE recomandă explicit României:
- extinderea capacităților de energie regenerabilă;
- consolidarea infrastructurii energetice;
- aprofundarea integrării în piața energetică europeană.
Aceste măsuri ar trebui, teoretic, să îmbunătățească securitatea energetică și, în timp, să atenueze presiunea asupra prețurilor.
Un viitor economic tot mai incert
Concluziile raportului OCDE, coroborate cu analiza publicată de Cotidianul Național, indică un orizont economic extrem de complicat pentru România: datorie publică în creștere accelerată, risc de recesiune în 2026, inflație ridicată și un consum privat erodat de taxe mai mari și salarii care nu țin pasul cu scumpirile.
În lipsa unei schimbări de direcție în politicile fiscale, energetice și de investiții, avertismentul este clar: spațiul de manevră se îngustează rapid, iar nota de plată pentru deciziile ultimilor ani riscă să fie achitată, din greu, de populație.
Anchete
„Șapte pași pentru redarea independenței magistraților” – text satiric viral pe rețelele sociale
Un text cu tentă puternic satirică, semnat de Liviu Oltean, circulă intens pe Facebook, fiind prezentat drept o „rețetă” caricaturală pentru redarea independenței magistraților. Publicația Lumea Justiției a preluat fragmentul, subliniind caracterul ironic al propunerilor.
Autorul listează, în registru parodic, „șapte pași”:
- Tudor Chirilă, „unic judecător” la Înalta Curte
Numirea actorului Tudor Chirilă în funcția de președinte și unic judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prezentat ca „un soi de Roy Bean” – aluzie la justițiarul legendar din Vestul Sălbatic, sugerând o personalizare extremă și arbitrară a actului de justiție. - CSM, înlocuit cu Fanchi Sitizăns și Marian Ceaușescu
Înlocuirea Consiliului Superior al Magistraturii cu personaje cunoscute din zona protestelor de stradă și activismului de tip „civici de Facebook”, ironizând ideea că justiția ar putea fi „reformată” prin lideri informali ai străzii sau ai mediului online. - Curțile de apel – în sarcina „Marii Juriste” Diana Buzoianu
Transferarea competenței curților de apel către deputata USR Diana Buzoianu („Dg. Usere”), numită ironic „Marea Juristă”, criticând astfel percepția unor politicieni ca fiind „super-eroi” ai justiției, indiferent de experiența lor reală. - „Defund” Ministerul Public
Sloganul „Defund Ministerul Public because consumul recreativ heals” ironizează curentele progresiste de tip „defund the police” și ideea de relaxare masivă a politicilor penale sub pretextul consumului recreativ de droguri. - Beneficii absurde: apă minerală și lapte de nuci macadamia la robinet
Introducerea unei revendicări evident absurde („să curgă la robinet apă minerală și lapte de nuci macadamia”) amplifică tonul parodic și ridiculizează așteptările nerealiste sau populiste proiectate asupra reformei justiției. - Ecuații propagandistice: Savonea = Dragnea = Stalin
„Savonea=Dragnea. Dragnea=Savonea. Dragnea+Savonea=Stalin.” – o caricaturizare a discursului radical în care anumite figuri din justiție și politică sunt demonizate prin comparații forțate cu dictatori, pentru a crea panică morală. - Magistrați aleși „BY THE PEOPLE” dintre „ienicerii lui El-Gibiti”
Propunerea ca jumătate dintre magistrați să fie aleși direct „BY THE PEOPLE” din rândul „ienicerilor lui El-Gibiti” – o trimitere ironică la influencerii și liderii de opinie din online, prezentați ca o nouă „gardă pretoriană” cu pretenții de a decide asupra justiției.
Textul funcționează ca o satiră la adresa discursului radical și populist despre „independența justiției”, exagerând până la grotesc propuneri, sloganuri și personaje prezente în dezbaterea publică. (Irinel I.).
Anchete
Sabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
Un scandal de proporții zguduie temeliile Ministerului Apărării Naționale (MApN), după ce decizia ministrului Radu Miruță de a elimina vehiculul blindat Piranha 5 din programul strategic SAFE a scos la iveală acuzații grave de dezinformare. Sindicaliștii de la Uzina Mecanică București (UMB) rup tăcerea și denunță o strategie deliberată de prăbușire a producției interne în favoarea unor interese externe, totul sub paravanul unor cifre manipulate grosolan.
„Șmecheria” cifrelor: Cum s-au comparat „merele cu perele” pentru a justifica un blocaj
Inima acuzațiilor lansate de Nicolae Ștefan, liderul Sindicatului UMB, vizează modul în care ministrul Radu Miruță a prezentat costurile de producție în fața Parlamentului și a opiniei publice. Conform sindicaliștilor, ministrul a recurs la o „manipulare mizerabilă”, comparând prețul unei variante de bază a Piranha 5, din anul 2018, cu prețul unei variante ultra-tehnologizate, dotată cu sisteme anti-dronă și echipamente de ultimă generație, cerute expres chiar de către Armată pentru programul SAFE.
„Este ca și cum ai vrea să cumperi un Logan fără nicio dotare la prețul unuia full-options”, explică sindicaliștii. În timp ce varianta simplă a rămas la prețul istoric de 4,8 milioane de euro, dotările suplimentare de top au urcat costul la 9,8 milioane de euro. Miruță a folosit această diferență pentru a pretinde că prețurile au explodat artificial, invocând imposibilitatea asumării contractului, deși uzina respectase toate prețurile de referință stabilite anterior.
UMB în pragul colapsului: O uzină de elită, „executată” prin decizii politice
Efectele acestui blocaj sunt dramatice: fără comenzile din programul SAFE, Uzina Mecanică București riscă să își pună lacătul pe poartă. Ironia sorții face ca, în perioada în care conducea Ministerul Economiei, Radu Miruță să se declare „impresionat” de performanța UMB, promițând că Piranha 5 va fi prioritatea numărul unu. Odată instalat la Apărare, viziunea s-a schimbat radical, lăsându-i pe partenerii americani de la General Dynamics în stare de șoc în fața unui stat care pare să se saboteze singur.
Deși UMB a livrat constant vehicule echipate la standarde NATO, respectând angajamentul de a nu mări prețurile în ciuda inflației galopante, Ministerul a ales să ignore dialogul cu producătorul. „Au anunțat decizia fără să ne cheme la discuții, noaptea, ca hoții”, acuză reprezentanții muncitorilor, care văd în acest gest o condamnare la moarte a industriei locale de blindate.
Tancul românesc, lăsat la vatră pentru tancurile Abrams care „rup podurile”
Trădarea industriei naționale nu se oprește la Piranha 5. Sindicaliștii dezvăluie o situație absurdă legată de tancul românesc TR 85 M1. Deși UMB a investit masiv, inclusiv din fondurile sindicatului, pentru a moderniza acest tanc conform celor mai noi cerințe NATO și pentru a-l dota cu sisteme anti-dronă, MApN refuză omologarea acestuia.
Motivul invocat? Lipsa fondurilor. Cu toate acestea, ministerul preferă achiziția masivă de tancuri americane Abrams, unități de 70 de tone care, potrivit specialiștilor, sunt mult prea grele pentru infrastructura rutieră și podurile din România. În timp ce TR 85 M1 este adaptat perfect reliefului autohton și a fost prezentat cu succes la târgurile internaționale de profil, el rămâne „ostaticul” unor tergiversări birocratice suspecte.
Concluzii sub semnul întrebării: Cui folosește îngroparea UMB?
În acest peisaj dezinformarea pare să fi devenit instrument de lucru la nivelul MApN. Dacă miza este într-adevăr înzestrarea Armatei, rămâne inexplicabil de ce se refuză produse performante realizate în țară, cu forță de muncă românească și beneficii economice directe pentru stat.
Acuzațiile aduse lui Radu Miruță conturează imaginea unei administrări care întoarce spatele propriei industrii, preferând soluții externe costisitoare și, uneori, logisticește inadecvate, în timp ce elitele mecanicii bucureștene privesc neputincioase cum munca lor de decenii este aruncată la coșul de gunoi al istoriei prin cifre „aranjate” de la pupitrul ministerial.
-
Exclusivacum 2 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum o ziEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 2 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Exclusivacum o ziProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 3 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»
-
Ancheteacum 2 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 3 zileDICTATURA RECIPIENTULUI GOL LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI: Boieri de carton, securiști de cameră și magia transformării sucului în mărire cu dedicație



