Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/„Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește”/ Este necesar ca domnul director Hellvig să conştientizeze că mizerii de acest gen nu mai pot fi băgate sub preș, așa cum s-a întâmplat până acum

Publicat

pe

Războiul fratricid în care protagonişti sunt foşti ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, Direcţia Judeţeană de Informaţii Prahova, început încă din perioada în care aceştia erau activi, pare a fi departe de final.

Motto: „Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește. / Dar tu, coardă, m-ai trădatu’ / Și cu altu’ te-ai culcatu’ / Ti dam, ti dam, ti dadada dam.”(Cântec de jale și arest)

Cu un debut furtunos în 2005, atingând apogeul prin 2007 şi continuând cu o prelungită „fază de platou”, această confruntare s-a purtat în instanţele militare şi civile din Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte şi Găeşti (de la judecătorii până la curtea de apel), care au fost investite a soluţiona pe bandă rulantă peste o duzină de cauze penale şi civile avându-l ca inculpat sau, după caz, pârât pe colonelul SRI în rezervă PĂLTÂNEA CORNELIU, singur ori secondat de compania sa selectă.

În multe, de partea cealaltă, a fost şi încă este fostul său tovarăş, devenit duşman ireconciliabil, colonelul SRI în rezervă BREAJĂN MARIN, cel care a  dat zeci de chefuri gratuite, toate oferite la cabana „Caprioara” de la Cheia, preţul acestora fiind calitatea de ofiter sub acoperire al SRI („deplin conspirat” în termeni tehnici).

Astfel, acesta a devenit ofiţer acoperit al SRI în 1991, după ce a luat în locaţie de gestiune vilele de lux „Vânatorul” şi „Căprioara” de la Cheia, folosite pâna atunci de nomenklatura de la Bucureşti. Potrivit acestuia, maiorul PĂLTÂNEA, proaspăt numit atunci şef al SRI Prahova, i-a propus să devină ofiţer acoperit şi, în schimb, să poată folosi gratuit cele două vile de cate ori avea nevoie. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Abia în 2007, BREAJĂN a început să vorbească despre trocul pe care l-a acceptat la începutul anilor ’90, fiind nemulţumit că a fost trecut în rezervă în mod abuziv (ceea ce, la SRI, pe vremea lui Coldea, îndeosebi, a devenit trendy!). Astfel, omul de afaceri a devenit martor important al unei anchete penale de răsunet, cu ramificaţii mai complicate, dusă la bun sfârşit de tenacele procuror militar al DNA, colonelul magistrat VASILE DOANĂ, devenit spaima SRI, având la activ multiple dosare cu „floarea” generalilor şi coloneilor corupţi din sistem. A fost mazilit într-o noapte de vară din 2014 de doctoriţa Koveşi, pe care o apucase disperarea văzând că rebelul subaltern din Secţia militară îşi suflecase din nou mânecile şi-şi scuipase gospodăreşte în palme şi se pregătea de un nou asalt asupra a vreo cinci generali, în frunte cu COLDEA, cinci colonei, un maior şi doi căpitani, toţi din SRI. Având în vedere tandreţurile „instituţionale” şi protocolare dintre Steaua Polară şi Ordinul Jartierei, cărora li se încurcau rău de tot socotelile din grupul ocult „Noi suntem Statul”, la ordinul repetentului, plagiatoarea l-a executat după ce, cu ceva timp în urmă, în biroul ei, de faţă fiind şi generalul Coldea, l-a întrebat dacă intenţionează să aresteze pe aproape toţi din conducerea SRI centrală şi locală!

Dar, să nu o mai lungim pentru că, de-a lungul vremii, presa a scris masiv despre matrapazlâcurile penale de la SRI Prahova şi să încercăm să conturăm, prin dosarele penale şi civile identificate, dimensiunea dezastrului şi efectele remanente. În fapt, acest tablou al situaţiei penalilor din SRI Prahova, cu conexiuni complice la Bucureşti, este o hidoasă caricatură:

  1. Începem, pentru a vă introduce în atmosfera de chantal, cu nr. 12718/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti, în care reclamanta, doamna locotenent-colonel SRI în rezervă ANDRONACHE CRISTINA, l-a dat în judecată pe tatăl copilului ei, pârâtul colonel SRI în rezervă PÂLTÂNEA CORNELIU, pentru stabilire domiciliu minor. Două menţiuni complet “nesemnificative” avem a vă face: doamna reclamantă era măritată cu subofiţerul (ulterior ofiţer) SRI ANDRONACHE FLORIAN TEODOR (cel care a ajuns, prin utilizarea de pile tip bastard – pentru cunoscători! –, consilier al ministrului Justiţiei, ROBERT CAZANCIUC), iar domnul pârât este căsătorit cu … soţia dânsului, pe care nu o numim din respect pentru câte a pătimit. Curat murdar, coane Fănică!

 

  1. nr. 7959/105/2007 judecat pe fond de Tribunalul Prahova şi în apel de Curtea de Apel Ploieşti. Este prima “bijuterie a Coroanei”! În acest dosar, trimişi fiind în judecată de procurorul militar DNA DOANĂ VASILE, PĂLTÂNEA CORNELIU, BUCUR DANIEL şi NAN OCTAVIAN au fost condamnaţi la câte 3 (trei) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi b) Cod penal, pentru infracţiuni de corupţie.
  2. nr. 30/753/2009 al Tribunalului Militar Bucureşti, penal, infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000), art. 257 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 33 lit. a C. p. şi art. 41 alin. 2 C. p., este a doua mare “bijuterie a Coroanei”, în care, prin Sentinţa penală nr. 45 din 14 iulie 2010, inculpatul colonel rez. SRI PĂLTÂNEA CORNELIU a fost condamnat la diferite alte pedepse cu închisoarea (ulterior decontopite şi recontopite).
  3. nr. 4959/2/2011 (2026/2011) al Curţii de Apel Bucureşti, având ca obiect soluţionarea plângerii lui BREAJĂN MARIN împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art. 278 ind. 1 C.p.p.) a făptuitorilor: PĂLTÂNEA CORNELIU, CREŞTIN VASILE, PALADE GHEORGHE, ANDRONACHE CRISTINA, POPESCU VIORICA, HELMAN DUMITRU şi MARIN STERIAN.
  4. nr. 165/120/2012 ajuns până în apel la Curtea de Apel Ploieşti, cauză pornită de SC BLIND ROMANA SRL, având o distribuţie selectă, cu participarea extraordinară a fostului director al SRI, VIRGIL MĂGUREANU, în celelalte roluri de pârâţi jucând magistral: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, PĂLTÂNEA CORNELIU, BUCUR DANIEL, RIZEA MARIAN, PILERI SERGIO, MIHAI ADRIAN şi BORDEA ADRIAN, un melanj din organe ale statului, securişti, sereişti şi un cetăţean italian din temuta Cammora siciliană etc. Servim Patria!;
  5. nr. 28011/281/2013 penal, început la Judecătoria Ploieşti şi finalizat la Tribunalul Prahova, având ca obiect plângerea lui BREAJĂN MARIN împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art. 278 ind. 1 C.p.p.) a următorilor: PĂLTÂNEA CORNELIU, ANDRONACHE CRISTINA, POPESCU NICULAE, APASCO SA Mâneciu şi STERIAN MARIN;
  6. nr. 21879/281/2013 ajuns până la Curtea de Apel Ploieşti, în care a fost târât şi SRI, căruia i s-au cerut pretentii civile de către BREAJĂN;
  7. nr. 153/232/2014, cerere de liberare condiţionată formulată de deţinutul PĂLTÂNEA CORNELIU, colonel SRI în rezervă (art.450 C.p.p., art. 55 ind.1 şi următoarele C.p.), al Judecătoriei Găeşti, ulterior la Tribunalul Dâmboviţa;
  8. nr. 2880/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa, o cauză civilă în pretenţii cerute SRI-ului, lui PĂLTÂNEA CORNELIU etc. de SC BLIND ROMANA SRL;
  9. nr. 4889/120/2015 al Curţii de Apel Ploieşti, început pe la instanţele din Dâmboviţa, având ca obiect pretenţii cerute SRI – UM 0198 Bucureşti, MAI şi lui PĂLTÂNEA CORNELIU, de către reclamanta SC BLIND ROMANA SRL;
  10. nr. 22588/281/2015 al Tribunalului Prahova (cu fond la Judecătoria Ploieşti) având ca obiect contestaţie (pe NCPP) la o desfiinţare de înscrisuri;
  11. nr. 27752/281/2016 (înregistrat pe 06.03.2017 la Curtea de Apel Ploieşti) – apel la un fond având ca obiect plângere împotriva soluţiei de neurmărire penală (de clasare) cu următorii beligeranţi tradiţionali:

– în colţul roşu,  MARIN BREAJĂN, colonel conspirat al SRI, acum în rezervă, petent, parte vătămată;

– în colţul albastru: PĂLTÂNEA CORNELIU, fost comandant al SRI Prahova, colonel deconspirat al SRI, acum în rezervă; ANDRONACHE CRISTINA, locotent-colonel SRI la (re)vedere, acum în rezervă, fosta amantă a domnului doctor (în ştiinţe) CORNELIU, mamă a copilului lui, trecută anterior, pentru a dobândi expertiză operaţională la aşternut, cu tot cu port-jartieră, şi pe la domnul ex-director COSTIN GEORGESCU; POPESCU NICULAE, alias „NINI”, fost colonel SRI cvasi-acoperit, acum în rezervă, proprietarul vilelor „Căprioara” şi „Vânătorul” din Cheia, luate de la celălalt colonel acoperit, BREAJĂN, locaţia din staţiunea prahoveană fiind polivalentă: cuibuşor de nebunii, loc de întâlniri operative, de odihnă şi refugiu strategic în vremuri de răstrişte şi jale, ca de exemplu pentru „dosirea” combinativă de sorginte mafiotă a focşăneanului Costel Bobic, un interlop cvasi-analfabet, pripășit pe lângă Adrian Năstase și care, în numele acestuia, vămuia contractele cu statul.

Încă din prima repriză, desfăşurată pe 21.03.2017, arbitrii de scaun au dat verdict de knock-out, dând câştig de cauză colţului albastru!

  1. nr. 5028/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa, în troacă fiind băgat, din nou, şi MAI!
  2. nr. 41897/3/2015 (436/2017) şi ds. nr. 449/42/2015 – de departe cele mai interesante, care, prin bătălia juridică, trancede vremurilor (un fel de „arc peste timp”), pârâţi fiind împreună, caz unic în practica judiciară!, şi doi directori ai SRI: actualul EDUARD HELLVIG şi unul din foştii, VIRGIL MĂGUREANU, dar şi, pentru deliciul celor cu gusturi rafinate în materie judiciară: Serviciul Român de Informaţii; Statul Român; Consiliul Superior al Magistraturii; fostul membru al acestui organism, judecătorul BORDEA ADRIAN, de la ÎCCJ; Camera Notarilor Publici etc. Plutonul reclamanţilor este condus detaşat de SC BLIND ROMANA SRL Târgovişte.

Prima cauză, începută la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, urmează a fi soluţionată de Tribunalul Bucureşti, astfel cum a stabilit Curtea de Apel Bucureşti când a soluţionat, pe 15.03.2017, un conflict negativ de competenţă. A doua este originea primei cauze.

Aşa-i trebuie lui MĂGUREANU că, fost securist fiind, s-a bazat tot pe … securişti ! Hai, că iar ne-am adus aminte: la vremea sa, VIRGIL MĂGUREANU ne aburea că în serviciul din subordinea sa ponderea securiştilor nu depăşea 15 la sută. Acelaşi procent ni l-a comunicat, triumfător, la distanţă de un deceniu, şi RADU TIMOFTE (Dumnezeu să-l ierte!). Oare, toţi directorii SRI ne cred idioţi?!

  1. nr. 14866/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti, tot un dosar penal, părţile făcând parte din fostul trio romantic al SRI: BREAJĂN-PĂLTÂNEA-POPESCU;

Preluarea, menţinerea şi, mai grav, promovarea de către SRI a foştilor ofiţeri de securitate pe o perioadă exagerat şi nejustificat de mare (27 de ani !!, ultimul dinozaur plecând prin decembrie 2016). Asta, în condiţiile în care, nici MAI, nici Securitatea Poporului, care preluaseră în 1945 cvasitotalitatea cadrelor şi agenţilor SSI, Direcţiunii Poliţiei de Siguranţă şi ale Secţiei a II-a a Marelui Stat Major al Armatei nu le-a păstrat decât vreo trei ani. SRI şi-a făcut singur un rău colosal, care îşi produce şi astăzi, din plin, efectele nefaste. În realitate, nu s-au menţinut în SRI (nici SIE nu face excepţie) acei ofiţeri de securitate care şi înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat şi simţ al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voiniceşte din coate ca să iasă în faţă, slugarnicii care au lustruit pantofii cui trebuia dintre politicienii noştri de paie, să umple aerul cu vorbe şi să le poarte de colo-colo, cu aerul că sunt buni şi ei de ceva, să întocmească rapoarte false în care să-şi denigreze colegii consideraţi contracandidaţi la funcţia lor sau să scoată la licitaţie documente pretabile la operaţiuni de şantaj.

Dacă nu s-a înţeles, până aici, mesajul pe care, cu toată onestitatea, dorim să-l transmitem, atunci să fim expliciţi:

Ar fi salutar ca SRI să înveţe din aceste greşeli ale trecutului şi să nu mai cotizeze şi azi la propria compromitere, făcându-se că nu vede sau minimalizând astfel de comportamente, cum au fost cazurile: Păltânea Corneliu, Bucur Daniel, Soare Ovidiu, Dumitrache Şt. Gheorghe, Zanfir Dumitru, Marin Ionel, Cândea Petrache, Grigorescu Eugen (despre morţi, numai de bine!), Popescu Gioni (semianalfabet, fost subofiţer înainte de 1989, devenit, peste noapte, absolvent de studii superioare, doctor, general cu foarte multe stele, adjunct al directorului SRI), Istode Elena („Anaconda” lui Cozma), Coldea Dorina, Giupană Valentin, Popescu Tiberiu, Târnu Ioan, Dincă Nicolae, etc. etc. şi, cel mai recent şi grav, Coldea Mihail Florian.

SRI încă acţionează iraţional consumându-şi resursele pe acţiuni abuzive şi inutile, fiind într-o continuă „vânătoare de vrăjitoare”, inventând diferiţilor ofiţeri incomozi tot felul de abateri disciplinare, ajungând la excluderea din sistem în mod arbitrar şi abuziv a unor ofiţeri de valoare, numai pentru că aceştia au demascat mafia şi impostura din SRI.

Dacă ne uităm pe ECRIS, constatăm că numărul proceselor intentate SRI de foşti ofiţeri trecuţi abuziv în rezervă în trista perioadă de conducere a tandemului împotriva naturii Maior-Coldea, a explodat.

Pe de altă parte, este de neînţeles ce beneficiu profesional urmăreşte să-şi apropie SRI atunci când promovează oportunişti şi mici şmecheraşi şi, până în 2016, a menţinut în funcţii de conducere nişte securişti cocliţi, politruci şi semidocţi, un soi de Gică Petrescu ai SRI-ului, precum şi pe protejaţii acestora.

Este necesar ca domnul director Hellvig să conştientizeze că mizerii de acest gen nu mai pot fi băgate sub preș, așa cum s-a întâmplat până acum. Ele trebuie măturate și apoi trebuie să se asigure că nu se vor regenera. Acest lucru se poate face doar dacă va reuși să schimbe marionetele din sistem. Păstrându-l (sau doar cosmetizându-l), actualul sistem va genera, la infinit, aceeași clică de generali, coruptă sau idioată (sau şi una, şi alta).

Şi, vă implorăm, domnule Hellvig, să nu ne spuneţi că la mijloc au fost “interese majore de securitate naţională”, ca explicaţie pentru mânăriile ordinare şi abuzurile inimaginabile ale lui Coldea, pentru că ar fi prea mult pentru noi s-o mai înghiţim şi pe asta! V-am înţelege dorinţa de a nu macula şi mai mult imaginea instituţiei (dacă, cumva, se poate şi mai mult!), dar nu şi pe cea de a-l scuza pe Sămădăul de la Târnova care, 10 ani, a decredibilizat o structură strategică a României.

Paradoxal, astăzi, în 2018, pe SRI îl paşte tot pericolul Securităţii, chiar dacă nu o mai fi picior de securist prin serviciu, sorgintea acestui risc localizându-se atât în dezvoltarea ouălelor eclozate de-a lungul vremii de securiştii bătrâni, care au trecut de faza de pui, cât şi în aşa zisa nouă generaţie de ofiţeri (chiar neadusă/nerecomandată în SRI de securişti) care, total inexplicabil pentru noi, are nişte exponenţi cu o mentalitate securistică care ne înfioară (avem suficiente exemple, dar nu dorim să dezvoltăm acum).

În final, dorim să transmitem şi o pildă, pentru ca demersul nostru jurnalistic să fie corect recepţionat de mai marii SRI: adevăratul prieten este cel care are curajul şi determinarea de a te critica când greşeşti, oricât de dureroasă ar fi atenţionarea; duşmanul nu te va trage de mânecă niciodată: se va bucura că persişti în prostie, se va amuza şi te va sancţiona când simte că este momentul oportun.

Nu vrem să credem că scoaterea valorii „Onoare” de pe sigla SRI, în 02 februarie 2012, la sfatul „înţelept” al doamnei specialiste PR, Mihaela Nicola, în condiţiile în care onoarea prevăzută în deviza iniţială a SRI, prin legea de înființare, avea o anume importanță, le permite acum ofiţerilor SRI să nu o mai aibă! Patria și onoarea îl așază pe om la întîlnirea între cele mai importante valori. Îl leagă de țară, de familie, de ansamblul de legi, de cultură, de instituții, dar și de toate celelalte.

Transmitem cu această ocazie calde salutări Direcţiei de Securitate Internă şi-i dorim spor la treabă! (Cutov Ina).

 

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?

Publicat

pe

De

O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.

„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan

Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.

Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.

Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”

Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.

Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor

Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv20 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv21 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv21 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv