Anchete
EXCLUSIV/„Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește”/ Este necesar ca domnul director Hellvig să conştientizeze că mizerii de acest gen nu mai pot fi băgate sub preș, așa cum s-a întâmplat până acum
Războiul fratricid în care protagonişti sunt foşti ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, Direcţia Judeţeană de Informaţii Prahova, început încă din perioada în care aceştia erau activi, pare a fi departe de final.
Motto: „Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește. / Dar tu, coardă, m-ai trădatu’ / Și cu altu’ te-ai culcatu’ / Ti dam, ti dam, ti dadada dam.”(Cântec de jale și arest)
Cu un debut furtunos în 2005, atingând apogeul prin 2007 şi continuând cu o prelungită „fază de platou”, această confruntare s-a purtat în instanţele militare şi civile din Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte şi Găeşti (de la judecătorii până la curtea de apel), care au fost investite a soluţiona pe bandă rulantă peste o duzină de cauze penale şi civile avându-l ca inculpat sau, după caz, pârât pe colonelul SRI în rezervă PĂLTÂNEA CORNELIU, singur ori secondat de compania sa selectă.
În multe, de partea cealaltă, a fost şi încă este fostul său tovarăş, devenit duşman ireconciliabil, colonelul SRI în rezervă BREAJĂN MARIN, cel care a dat zeci de chefuri gratuite, toate oferite la cabana „Caprioara” de la Cheia, preţul acestora fiind calitatea de ofiter sub acoperire al SRI („deplin conspirat” în termeni tehnici).
Astfel, acesta a devenit ofiţer acoperit al SRI în 1991, după ce a luat în locaţie de gestiune vilele de lux „Vânatorul” şi „Căprioara” de la Cheia, folosite pâna atunci de nomenklatura de la Bucureşti. Potrivit acestuia, maiorul PĂLTÂNEA, proaspăt numit atunci şef al SRI Prahova, i-a propus să devină ofiţer acoperit şi, în schimb, să poată folosi gratuit cele două vile de cate ori avea nevoie. Ceea ce s-a şi întâmplat.
Abia în 2007, BREAJĂN a început să vorbească despre trocul pe care l-a acceptat la începutul anilor ’90, fiind nemulţumit că a fost trecut în rezervă în mod abuziv (ceea ce, la SRI, pe vremea lui Coldea, îndeosebi, a devenit trendy!). Astfel, omul de afaceri a devenit martor important al unei anchete penale de răsunet, cu ramificaţii mai complicate, dusă la bun sfârşit de tenacele procuror militar al DNA, colonelul magistrat VASILE DOANĂ, devenit spaima SRI, având la activ multiple dosare cu „floarea” generalilor şi coloneilor corupţi din sistem. A fost mazilit într-o noapte de vară din 2014 de doctoriţa Koveşi, pe care o apucase disperarea văzând că rebelul subaltern din Secţia militară îşi suflecase din nou mânecile şi-şi scuipase gospodăreşte în palme şi se pregătea de un nou asalt asupra a vreo cinci generali, în frunte cu COLDEA, cinci colonei, un maior şi doi căpitani, toţi din SRI. Având în vedere tandreţurile „instituţionale” şi protocolare dintre Steaua Polară şi Ordinul Jartierei, cărora li se încurcau rău de tot socotelile din grupul ocult „Noi suntem Statul”, la ordinul repetentului, plagiatoarea l-a executat după ce, cu ceva timp în urmă, în biroul ei, de faţă fiind şi generalul Coldea, l-a întrebat dacă intenţionează să aresteze pe aproape toţi din conducerea SRI centrală şi locală!
Dar, să nu o mai lungim pentru că, de-a lungul vremii, presa a scris masiv despre matrapazlâcurile penale de la SRI Prahova şi să încercăm să conturăm, prin dosarele penale şi civile identificate, dimensiunea dezastrului şi efectele remanente. În fapt, acest tablou al situaţiei penalilor din SRI Prahova, cu conexiuni complice la Bucureşti, este o hidoasă caricatură:
- Începem, pentru a vă introduce în atmosfera de chantal, cu nr. 12718/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti, în care reclamanta, doamna locotenent-colonel SRI în rezervă ANDRONACHE CRISTINA, l-a dat în judecată pe tatăl copilului ei, pârâtul colonel SRI în rezervă PÂLTÂNEA CORNELIU, pentru stabilire domiciliu minor. Două menţiuni complet “nesemnificative” avem a vă face: doamna reclamantă era măritată cu subofiţerul (ulterior ofiţer) SRI ANDRONACHE FLORIAN TEODOR (cel care a ajuns, prin utilizarea de pile tip bastard – pentru cunoscători! –, consilier al ministrului Justiţiei, ROBERT CAZANCIUC), iar domnul pârât este căsătorit cu … soţia dânsului, pe care nu o numim din respect pentru câte a pătimit. Curat murdar, coane Fănică!
- nr. 7959/105/2007 judecat pe fond de Tribunalul Prahova şi în apel de Curtea de Apel Ploieşti. Este prima “bijuterie a Coroanei”! În acest dosar, trimişi fiind în judecată de procurorul militar DNA DOANĂ VASILE, PĂLTÂNEA CORNELIU, BUCUR DANIEL şi NAN OCTAVIAN au fost condamnaţi la câte 3 (trei) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi b) Cod penal, pentru infracţiuni de corupţie.
- nr. 30/753/2009 al Tribunalului Militar Bucureşti, penal, infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000), art. 257 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 33 lit. a C. p. şi art. 41 alin. 2 C. p., este a doua mare “bijuterie a Coroanei”, în care, prin Sentinţa penală nr. 45 din 14 iulie 2010, inculpatul colonel rez. SRI PĂLTÂNEA CORNELIU a fost condamnat la diferite alte pedepse cu închisoarea (ulterior decontopite şi recontopite).
- nr. 4959/2/2011 (2026/2011) al Curţii de Apel Bucureşti, având ca obiect soluţionarea plângerii lui BREAJĂN MARIN împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art. 278 ind. 1 C.p.p.) a făptuitorilor: PĂLTÂNEA CORNELIU, CREŞTIN VASILE, PALADE GHEORGHE, ANDRONACHE CRISTINA, POPESCU VIORICA, HELMAN DUMITRU şi MARIN STERIAN.
- nr. 165/120/2012 ajuns până în apel la Curtea de Apel Ploieşti, cauză pornită de SC BLIND ROMANA SRL, având o distribuţie selectă, cu participarea extraordinară a fostului director al SRI, VIRGIL MĂGUREANU, în celelalte roluri de pârâţi jucând magistral: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, PĂLTÂNEA CORNELIU, BUCUR DANIEL, RIZEA MARIAN, PILERI SERGIO, MIHAI ADRIAN şi BORDEA ADRIAN, un melanj din organe ale statului, securişti, sereişti şi un cetăţean italian din temuta Cammora siciliană etc. Servim Patria!;
- nr. 28011/281/2013 penal, început la Judecătoria Ploieşti şi finalizat la Tribunalul Prahova, având ca obiect plângerea lui BREAJĂN MARIN împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art. 278 ind. 1 C.p.p.) a următorilor: PĂLTÂNEA CORNELIU, ANDRONACHE CRISTINA, POPESCU NICULAE, APASCO SA Mâneciu şi STERIAN MARIN;
- nr. 21879/281/2013 ajuns până la Curtea de Apel Ploieşti, în care a fost târât şi SRI, căruia i s-au cerut pretentii civile de către BREAJĂN;
- nr. 153/232/2014, cerere de liberare condiţionată formulată de deţinutul PĂLTÂNEA CORNELIU, colonel SRI în rezervă (art.450 C.p.p., art. 55 ind.1 şi următoarele C.p.), al Judecătoriei Găeşti, ulterior la Tribunalul Dâmboviţa;
- nr. 2880/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa, o cauză civilă în pretenţii cerute SRI-ului, lui PĂLTÂNEA CORNELIU etc. de SC BLIND ROMANA SRL;
- nr. 4889/120/2015 al Curţii de Apel Ploieşti, început pe la instanţele din Dâmboviţa, având ca obiect pretenţii cerute SRI – UM 0198 Bucureşti, MAI şi lui PĂLTÂNEA CORNELIU, de către reclamanta SC BLIND ROMANA SRL;
- nr. 22588/281/2015 al Tribunalului Prahova (cu fond la Judecătoria Ploieşti) având ca obiect contestaţie (pe NCPP) la o desfiinţare de înscrisuri;
- nr. 27752/281/2016 (înregistrat pe 06.03.2017 la Curtea de Apel Ploieşti) – apel la un fond având ca obiect plângere împotriva soluţiei de neurmărire penală (de clasare) cu următorii beligeranţi tradiţionali:
– în colţul roşu, MARIN BREAJĂN, colonel conspirat al SRI, acum în rezervă, petent, parte vătămată;
– în colţul albastru: PĂLTÂNEA CORNELIU, fost comandant al SRI Prahova, colonel deconspirat al SRI, acum în rezervă; ANDRONACHE CRISTINA, locotent-colonel SRI la (re)vedere, acum în rezervă, fosta amantă a domnului doctor (în ştiinţe) CORNELIU, mamă a copilului lui, trecută anterior, pentru a dobândi expertiză operaţională la aşternut, cu tot cu port-jartieră, şi pe la domnul ex-director COSTIN GEORGESCU; POPESCU NICULAE, alias „NINI”, fost colonel SRI cvasi-acoperit, acum în rezervă, proprietarul vilelor „Căprioara” şi „Vânătorul” din Cheia, luate de la celălalt colonel acoperit, BREAJĂN, locaţia din staţiunea prahoveană fiind polivalentă: cuibuşor de nebunii, loc de întâlniri operative, de odihnă şi refugiu strategic în vremuri de răstrişte şi jale, ca de exemplu pentru „dosirea” combinativă de sorginte mafiotă a focşăneanului Costel Bobic, un interlop cvasi-analfabet, pripășit pe lângă Adrian Năstase și care, în numele acestuia, vămuia contractele cu statul.
Încă din prima repriză, desfăşurată pe 21.03.2017, arbitrii de scaun au dat verdict de knock-out, dând câştig de cauză colţului albastru!
- nr. 5028/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa, în troacă fiind băgat, din nou, şi MAI!
- nr. 41897/3/2015 (436/2017) şi ds. nr. 449/42/2015 – de departe cele mai interesante, care, prin bătălia juridică, trancede vremurilor (un fel de „arc peste timp”), pârâţi fiind împreună, caz unic în practica judiciară!, şi doi directori ai SRI: actualul EDUARD HELLVIG şi unul din foştii, VIRGIL MĂGUREANU, dar şi, pentru deliciul celor cu gusturi rafinate în materie judiciară: Serviciul Român de Informaţii; Statul Român; Consiliul Superior al Magistraturii; fostul membru al acestui organism, judecătorul BORDEA ADRIAN, de la ÎCCJ; Camera Notarilor Publici etc. Plutonul reclamanţilor este condus detaşat de SC BLIND ROMANA SRL Târgovişte.
Prima cauză, începută la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, urmează a fi soluţionată de Tribunalul Bucureşti, astfel cum a stabilit Curtea de Apel Bucureşti când a soluţionat, pe 15.03.2017, un conflict negativ de competenţă. A doua este originea primei cauze.
Aşa-i trebuie lui MĂGUREANU că, fost securist fiind, s-a bazat tot pe … securişti ! Hai, că iar ne-am adus aminte: la vremea sa, VIRGIL MĂGUREANU ne aburea că în serviciul din subordinea sa ponderea securiştilor nu depăşea 15 la sută. Acelaşi procent ni l-a comunicat, triumfător, la distanţă de un deceniu, şi RADU TIMOFTE (Dumnezeu să-l ierte!). Oare, toţi directorii SRI ne cred idioţi?!
- nr. 14866/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti, tot un dosar penal, părţile făcând parte din fostul trio romantic al SRI: BREAJĂN-PĂLTÂNEA-POPESCU;
Preluarea, menţinerea şi, mai grav, promovarea de către SRI a foştilor ofiţeri de securitate pe o perioadă exagerat şi nejustificat de mare (27 de ani !!, ultimul dinozaur plecând prin decembrie 2016). Asta, în condiţiile în care, nici MAI, nici Securitatea Poporului, care preluaseră în 1945 cvasitotalitatea cadrelor şi agenţilor SSI, Direcţiunii Poliţiei de Siguranţă şi ale Secţiei a II-a a Marelui Stat Major al Armatei nu le-a păstrat decât vreo trei ani. SRI şi-a făcut singur un rău colosal, care îşi produce şi astăzi, din plin, efectele nefaste. În realitate, nu s-au menţinut în SRI (nici SIE nu face excepţie) acei ofiţeri de securitate care şi înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat şi simţ al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voiniceşte din coate ca să iasă în faţă, slugarnicii care au lustruit pantofii cui trebuia dintre politicienii noştri de paie, să umple aerul cu vorbe şi să le poarte de colo-colo, cu aerul că sunt buni şi ei de ceva, să întocmească rapoarte false în care să-şi denigreze colegii consideraţi contracandidaţi la funcţia lor sau să scoată la licitaţie documente pretabile la operaţiuni de şantaj.
Dacă nu s-a înţeles, până aici, mesajul pe care, cu toată onestitatea, dorim să-l transmitem, atunci să fim expliciţi:
Ar fi salutar ca SRI să înveţe din aceste greşeli ale trecutului şi să nu mai cotizeze şi azi la propria compromitere, făcându-se că nu vede sau minimalizând astfel de comportamente, cum au fost cazurile: Păltânea Corneliu, Bucur Daniel, Soare Ovidiu, Dumitrache Şt. Gheorghe, Zanfir Dumitru, Marin Ionel, Cândea Petrache, Grigorescu Eugen (despre morţi, numai de bine!), Popescu Gioni (semianalfabet, fost subofiţer înainte de 1989, devenit, peste noapte, absolvent de studii superioare, doctor, general cu foarte multe stele, adjunct al directorului SRI), Istode Elena („Anaconda” lui Cozma), Coldea Dorina, Giupană Valentin, Popescu Tiberiu, Târnu Ioan, Dincă Nicolae, etc. etc. şi, cel mai recent şi grav, Coldea Mihail Florian.
SRI încă acţionează iraţional consumându-şi resursele pe acţiuni abuzive şi inutile, fiind într-o continuă „vânătoare de vrăjitoare”, inventând diferiţilor ofiţeri incomozi tot felul de abateri disciplinare, ajungând la excluderea din sistem în mod arbitrar şi abuziv a unor ofiţeri de valoare, numai pentru că aceştia au demascat mafia şi impostura din SRI.
Dacă ne uităm pe ECRIS, constatăm că numărul proceselor intentate SRI de foşti ofiţeri trecuţi abuziv în rezervă în trista perioadă de conducere a tandemului împotriva naturii Maior-Coldea, a explodat.
Pe de altă parte, este de neînţeles ce beneficiu profesional urmăreşte să-şi apropie SRI atunci când promovează oportunişti şi mici şmecheraşi şi, până în 2016, a menţinut în funcţii de conducere nişte securişti cocliţi, politruci şi semidocţi, un soi de Gică Petrescu ai SRI-ului, precum şi pe protejaţii acestora.
Este necesar ca domnul director Hellvig să conştientizeze că mizerii de acest gen nu mai pot fi băgate sub preș, așa cum s-a întâmplat până acum. Ele trebuie măturate și apoi trebuie să se asigure că nu se vor regenera. Acest lucru se poate face doar dacă va reuși să schimbe marionetele din sistem. Păstrându-l (sau doar cosmetizându-l), actualul sistem va genera, la infinit, aceeași clică de generali, coruptă sau idioată (sau şi una, şi alta).
Şi, vă implorăm, domnule Hellvig, să nu ne spuneţi că la mijloc au fost “interese majore de securitate naţională”, ca explicaţie pentru mânăriile ordinare şi abuzurile inimaginabile ale lui Coldea, pentru că ar fi prea mult pentru noi s-o mai înghiţim şi pe asta! V-am înţelege dorinţa de a nu macula şi mai mult imaginea instituţiei (dacă, cumva, se poate şi mai mult!), dar nu şi pe cea de a-l scuza pe Sămădăul de la Târnova care, 10 ani, a decredibilizat o structură strategică a României.
Paradoxal, astăzi, în 2018, pe SRI îl paşte tot pericolul Securităţii, chiar dacă nu o mai fi picior de securist prin serviciu, sorgintea acestui risc localizându-se atât în dezvoltarea ouălelor eclozate de-a lungul vremii de securiştii bătrâni, care au trecut de faza de pui, cât şi în aşa zisa nouă generaţie de ofiţeri (chiar neadusă/nerecomandată în SRI de securişti) care, total inexplicabil pentru noi, are nişte exponenţi cu o mentalitate securistică care ne înfioară (avem suficiente exemple, dar nu dorim să dezvoltăm acum).
În final, dorim să transmitem şi o pildă, pentru ca demersul nostru jurnalistic să fie corect recepţionat de mai marii SRI: adevăratul prieten este cel care are curajul şi determinarea de a te critica când greşeşti, oricât de dureroasă ar fi atenţionarea; duşmanul nu te va trage de mânecă niciodată: se va bucura că persişti în prostie, se va amuza şi te va sancţiona când simte că este momentul oportun.
Nu vrem să credem că scoaterea valorii „Onoare” de pe sigla SRI, în 02 februarie 2012, la sfatul „înţelept” al doamnei specialiste PR, Mihaela Nicola, în condiţiile în care onoarea prevăzută în deviza iniţială a SRI, prin legea de înființare, avea o anume importanță, le permite acum ofiţerilor SRI să nu o mai aibă! Patria și onoarea îl așază pe om la întîlnirea între cele mai importante valori. Îl leagă de țară, de familie, de ansamblul de legi, de cultură, de instituții, dar și de toate celelalte.
Transmitem cu această ocazie calde salutări Direcţiei de Securitate Internă şi-i dorim spor la treabă! (Cutov Ina).
Anchete
Secunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
O zi obișnuită s-ar fi putut transforma într-un scenariu de coșmar în județul Vâlcea, dacă nu ar fi existat vigilența unui trecător și intervenția fulgerătoare a forțelor de ordine. Doi polițiști din cadrul IPJ Vâlcea, care poartă simbolic același nume, Ionuț, au devenit eroii zilei după ce au salvat un copil de doar 6 ani aflat la un pas de a se prăbuși în gol.
Alertă roșie la etajul unu: Copil de 6 ani, la un pas de abis
Drama a fost raportată în jurul orei 17:00, când un cetățean a observat cu groază o scenă care i-a tăiat respirația: un minor lăsat nesupravegheat stătea periculos pe pervazul exterior al unei ferestre, la etajul întâi al unui bloc. Conform datelor oferite de Poliția Română, apelul de urgență a mobilizat imediat cel mai apropiat echipaj, care a ajuns la fața locului în timp record, înainte ca echilibrul fragil al copilului să cedeze.
Sincronizare salvatoare: Strategia celor doi „Ionuț” care a prevenit dezastrul
Ajunși la adresa indicată, cei doi oameni ai legii au acționat cu un profesionalism desăvârșit, implementând o strategie de salvare în „clește”. În timp ce unul dintre polițiști a rămas sub fereastra imobilului, pregătit să amortizeze o eventuală cădere, colegul său a urcat în viteză la apartament pentru a pătrunde în locuință și a recupera copilul. Această coordonare perfectă a făcut diferența dintre o știre de fapt divers și o tragedie națională, minorul fiind retras în siguranță în interiorul camerei.
O clipă de neatenție, un pas spre tragedie: Tatăl se afla în locuință
Finalul fericit al misiunii a scos la iveală detalii îngrijorătoare despre modul în care s-a produs incidentul. În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au constatat că micuțul era singur în cameră în momentul critic, în timp ce tatăl acestuia se afla în baie, fără să bănuiască nicio secundă pericolul de moarte care îi pândea fiul pe fereastră. Reprezentanții Poliției Române au reiterat, cu această ocazie, importanța supravegherii permanente a minorilor, subliniind că siguranța cetățenilor rămâne prioritatea zero, dincolo de orice misiune de rutină. (Paul D.).
Anchete
Lumina Învierii pe „drumurile” vieții: Mesajul de echilibru și speranță al Poliției Române
Într-o perioadă în care vigilența și siguranța publică sunt priorități absolute, forțele de ordine fac un pas dincolo de rigoarea uniformei pentru a se adresa direct sufletelor cetățenilor. Mesajul transmis de instituție în pragul marii sărbători a creștinătății nu este doar un protocol oficial, ci o invitație la reflecție asupra parcursului pe care fiecare dintre noi îl alege în societate.
Ghidaj în întuneric: Metafora drumului luminat
Simbolistica „drumului” nu este întâmplătoare în comunicarea purtată de Poliția Română. Pentru cei care veghează neîncetat la siguranța traficului și a comunităților, drumul reprezintă spațiul misiunii lor cotidiene. Totuși, în contextul pascal, această noțiune capătă valențe spirituale profunde.
„Fie ca lumina Învierii să-ți lumineze drumul”, au transmis reprezentanții instituției, subliniind ideea că, dincolo de legi și regulamente, direcția corectă în viață este dată de claritatea morală și de lumina interioară. Este un îndemn la responsabilitate, dar și la încrederea că, indiferent de obstacole, există întotdeauna o cale marcată de speranță.
Securitatea ca fundament pentru un „nou început”
Un alt punct central al mesajului instituțional vizează conceptul de transformare. Paștele este, prin excelență, sărbătoarea renașterii, iar Poliția Română a ales să puncteze această dimensiune prin urarea de a avea parte de „un nou început”.
Această abordare sugerează că ordinea și liniștea socială, asigurate prin efortul constant al oamenilor legii, sunt premisele necesare pentru ca fiecare cetățean să se poată bucura de oportunitatea unei resetări personale. Într-o lume marcată de incertitudini, mesajul forțelor de ordine vine ca o garanție a faptului că paza și protecția sunt pilonii pe care se poate construi o viață nouă, mai sigură și mai așezată.
Uniforma și credința: Un salut pentru întreaga comunitate
Finalul mesajului, marcat de tradiționalul „Hristos a înviat!”, reușește să umanizeze o instituție definită adesea prin autoritate. Prin acest gest de curtoazie publică, Poliția Română reamintește că, dincolo de datoria de serviciu, agenții săi sunt parte integrantă a aceleiași comunități de valori, împărtășind aceleași tradiții și aspirații către pace și bine.
Este un mesaj de solidaritate care transformă autoritatea în parteneriat, invitând cetățenii să pășească pe drumul acestor sărbători cu prudență, dar mai ales cu inima deschisă spre lumină. (Paul D.).
Anchete
Sfârșitul erei ștampilelor pe pașaport: Sistemul Entry/Exit revoluționează controlul la frontierele României
Uniunea Europeană face pasul decisiv către digitalizarea totală a frontierelor externe. Începând cu această primăvară, Sistemul Entry/Exit (EES) a devenit pe deplin operațional, transformând punctele de trecere a frontierei în hub-uri tehnologice unde algoritmii și datele biometrice înlocuiesc vechile proceduri manuale.
De la birocrație la biometrie: Calendarul implementării depline
România s-a aliniat standardelor de securitate europene printr-un proces riguros de implementare etapizată. Potrivit rapoartelor de monitorizare ale autorităților de frontieră, procesul a demarat în luna octombrie 2025, atingând punctul de maturitate deplină la data de 2 martie 2026. Din acel moment, toate punctele de trecere a frontierei externe ale României utilizează exclusiv noul mecanism electronic.
Această schimbare de paradigmă vizează direct cetățenii statelor din afara Uniunii Europene care călătoresc pentru șederi de scurtă durată. Sistemul monitorizează automat respectarea regulii de „90 de zile în orice interval de 180 de zile”, eliminând erorile umane și oferind o evidență clară, în timp real, a prezenței cetățenilor terți pe teritoriul comunitar.
Profilul digital: Amprentele și imaginea facială, noile documente de acces
Inovația majoră a sistemului EES constă în colectarea și stocarea datelor biometrice. La prima prezentare la frontieră, călătorilor li se creează un profil individual care include imaginea facială și amprentele digitale. Conform procedurilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, această etapă inițială este urmată de o simplificare considerabilă a deplasărilor ulterioare: verificarea se va face rapid, în baza unui singur element biometric, reducând semnificativ timpii de așteptare.
Există însă și categorii exceptate de la rigoarea prelevării amprentelor, printre care se numără copiii sub 12 ani și persoanele pentru care procedurile biometrice sunt fizic imposibile. De asemenea, posesorii de permise de ședere sau vize de lungă durată emise de statele membre UE nu fac obiectul acestei monitorizări prin sistemul EES.
Securitate sporită și drepturi garantate în spațiul comunitar
Implementarea acestui sistem nu este doar o măsură de fluidizare a traficului, ci și un instrument critic în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. Prin eliminarea ștampilării manuale a documentelor de călătorie, se reduce riscul de falsificare și se optimizează capacitatea statelor membre de a gestiona fluxurile migratorii.
În ceea ce privește protecția datelor, cadrul legislativ european garantează că informațiile colectate sunt stocate doar pentru perioade limitate. Persoanele înregistrate în sistem beneficiază de drepturi depline de acces la propriile date, având posibilitatea de a solicita rectificarea sau ștergerea acestora în condițiile legii. Prin acest demers, România își consolidează rolul strategic de gardian al frontierei externe a Uniunii Europene, demonstrând o capacitate tehnică și instituțională de vârf în cooperarea cu partenerii europeni. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileMarea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 3 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 2 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum 2 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Featuredacum 4 zileOfensiva „Blitz” la graniță: Mărfuri de lux false, de peste 1,6 milioane de lei, confiscate de polițiștii de frontieră
-
Featuredacum 4 zileIdentitate sub reflector: Prahova a celebrat Ziua Internațională a Romilor printr-un manifest al solidarității
-
Administratieacum 4 zileGazele naturale în Valea Slănicului: Sprint administrativ pentru o investiție vitală în infrastructura județului



