Exclusiv
Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)
Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic”
Comerț pe carosabil, accidente pe bandă, autorități pe silent
În comuna Bărcănești, Prahova, DN-ul a fost reinventat: nu mai e drum național, e parcare pentru magazin ilegal.
„Investiția” stă cocoțată direct pe carosabil, blochează circulația, îngustează banda și a devenit decor permanent al numeroaselor accidente din zonă.
În loc să fie oprit, ridicat, demolat sau măcar amendat, „magazinul pe DN” continuă să funcționeze nestingherit.
Proprietarul se laudă, potrivit relatărilor locale, că dă șpagă la:
- Primăria Bărcănești,
- CNAIR,
și că, în consecință, nu-l deranjează nimeni. Nici Poliția Rutieră sau IPJ Prahova, nici Poliția Locală, nici cineva cu un minim respect pentru Codul Rutier sau Codul Penal.
Cămătar la dosar, „patron” la DN: trecutul care nu trece
Personajul din spatele magazinului ilegal nu este un simplu comerciant. Este cunoscut în Prahova ca „cămătar recunoscut”, cu:
- antecedente de reținere în dosare de cămătărie;
- un renume construit nu din bonuri fiscale, ci din contracte scrise în pix și teamă.
Același individ, spun surse din zona juridică și politică prahoveană, este suspectat de ani de zile că își construiește impunitatea prin:
- deschidere de buzunar către diverse autorități;
- deschidere de gură la comandă, când e nevoie de „declarații” în dosare cu ținte mari.
Pe scurt, nu vorbim doar de un patron de prăvălie pe DN. Vorbim de un „activ de sistem” care pare să fie ținut la adăpost, în loc să fie ținut sub control.
Șantaj la ședință: consilierii locali, strânși cu ușa
Nu ajunge că magazinul stă ilegal pe carosabil și blochează DN-ul.
Proprietarul, descris de localnici ca fiind arogant, agresiv și sigur pe protecția lui, ar fi făcut, potrivit relatărilor:
- presiuni asupra consilierilor locali din Bărcănești;
- amenințări directe sau voalate la adresa celor care nu sunt dispuși să închidă ochii;
- intimidări în stil „știu cu cine votezi, știu unde stai”.
Consiliul Local Bărcănești, în loc să discute despre siguranța rutieră, se trezește discutând – sub presiune – despre cum să nu deranjeze „magazinul stăpânului”.
Acolo unde legea zice „interzis”, interesul local pare să spună „vedem noi, poate negociem”.
Protecție cu girofar? IPJ Prahova în umbra unui „om de casă”
Și aici ajungem la cea mai grea parte a tabloului: protecția suspectă de care ar beneficia acest individ din partea IPJ Prahova.
Nu vorbim doar de „se închid ochii la o parcare ilegală”.
Vorbim despre suspiciunea gravă – vehiculată de ani de zile – că acest personaj a fost:
- „omul de serviciu” al procurorului „Portocală”,
- utilizat în dosare penale fabricate,
- cu declarații mincinoase, date „după dictare”, împotriva unor ținte politice și instituționale de calibru.
Lista „beneficiarilor” acestor declarații, potrivit dezvăluirilor și documentărilor anterioare, este impresionantă:
- Sebastian Ghiță,
- Ion de la Băicoi,
- „Șomeru”,
- Iulian Bădescu,
- Viorel Dosaru – fost șef al IPJ Prahova,
- familia Cosma,
- „Titișor”,
- Toader – fost șef la Poliția Locală,
- „Rocooo”,
- Donald Constantin – fost director la SGU,
- Cornel Chirica,
- și alții care au simțit pe pielea lor cum e să fii „lucrat” cu declarații regizate.
Fost lider al Partidei Romilor din Prahova, acest „stâlp de sprijin” al procurorului Portocală ar fi dat declarații la comandă, schițate de alții, puse pe hârtie de el, semnate cu satisfacție de un sistem care avea nevoie de „martori utili”.
Când un astfel de personaj își ridică magazin în mijlocul DN-ului și se laudă că nu-l atinge nimeni, întrebarea devine inevitabilă:
Îl protejează cineva pentru că știe prea multe?
Sau pentru că a făcut prea multe pentru „ei”?
De la „sifon pentru sistem” la „țap ispășitor pentru rude”: cariera unui „colaborator exemplar”
Nu ajunge că ar fi executat la foc continuu „munci de sifonare” pentru procurorul Portocală.
În prezent, același individ – spun surse locale și persoane care se declară victime – ar fi ajuns să:
- își înșele și escrocheze propriile rude,
- sa tragă țepe „prieteni” și apropiați,
- sa folosească aceeași combinație clasică:
- promisiuni,
- împrumuturi cu preț ascuns,
- presiuni,
- intimidări.
Vom reveni, cu nume, date, documente, spun cei din redacție, asupra:
- tuturor dosarelor penale în care a fost folosit ca „sifon” cu declarații false;
- tuturor înșelătoriilor și presiunilor actuale, inclusiv în familie;
- tuturor legăturilor care îl protejează azi, pe DN, în primărie și, posibil, în birouri cu uniformă și epoleti.
Surprizele, promite redacția, vor fi mari.
Nu doar pentru cei pe care i-a „potcovit” deja, ci mai ales pentru cei care încă îl cred prieten, aliat sau „protector” și care vor afla, pe rând, că și ei au fost sifonați la greu.
CNAIR, Primăria Bărcănești, IPJ Prahova: toți văd, nimeni nu știe nimic?
Situația de fapt – un magazin ilegal pe carosabil, blocând DN-ul și generând accidente – ridică un șir chinuitor de întrebări:
- CNAIR:
- Cum e posibil ca pe un drum național să funcționeze nestingherit un „magazin de bordură”?
- Există autorizații? Avize? Sau doar „omisiuni” convenabile?
- Primăria Bărcănești:
- Ce autorizație de construcție permite ocuparea carosabilului?
- Ce controale au fost făcute?
- Ce amenzi au fost date? Ce măsuri de demolare sau dezafectare s-au luat?
- IPJ Prahova / Poliția Rutieră:
- Câte accidente au fost în zonă, în proximitatea acestei improvizații ilegale?
- Câte informări și note interne există pe subiect?
- Câte procese-verbale de constatare s-au întocmit?
Dacă răspunsul la toate este „zero” sau „nu știm”, înseamnă că nu avem doar un magazin ilegal pe DN, avem un sistem ilegal parcat pe nervii și banii contribuabililor.
Magazin pe DN, sistem în gard: urmează numele, faptele, dosarele
Numele individului este „ușor de recunoscut” de absolut toți cei care:
- au avut de-a face cu el în calitate de „cămătar”;
- au avut parte de „declarațiile” lui prin dosare fabricate;
- au fost „ajutați” să intre în malaxorul judiciar pe baza poveștilor sale dictate.
Pentru prietenii lui actuali și pentru cei care încă se așază la aceeași masă cu el, surpriza va fi alta: să descopere, cu probe pe masă, că au fost trădați, vânduți și „sifonați” la fel ca adversarii lui de ieri.
În edițiile viitoare, redacția ziarului de investigatii Incisiv de Prahova anunță:
- publicarea tuturor detaliilor privind:
- modul în care a fost protejat pe linie administrativă, politică și polițienească;
- dosarele în care figura ca „martor util” pentru procurorul Portocală;
- manevrele și înșelătoriile recente, inclusiv în raport cu rude și apropiați.
Până atunci, o singură concluzie intermediară:
Atât timp cât un magazin ilegal poate sta liniștit pe DN, în timp ce autoritățile se uită în altă parte, nu doar traficul e blocat.
E blocat și orice rest de încredere că legea se aplică la toți la fel. Vom reveni. (Cerasela N.).
Atac cibernetic sau scuză perfectă?
Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu digital: infrastructura bazelor de date a picat la pământ, sub un atac de tip ransomware. Adică niște băieți isteți de prin internet au pus la pământ ce statul abia ținea în viață.
Aplicațiile nu mai funcționează „până când nu se finalizează investigația”. Cu alte cuvinte: nu merge nimic și nu știm când o să meargă, dar dă bine să spunem „investigație”, că sună serios.
Cavaleri digitali în drum spre ANP
Pentru atmosferă de film SF low-budget, ni se comunică solemn că o echipă de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) „se află în drum spre ANP pentru sprijin”.
Imaginea e clară: niște specialiști cu laptopuri în brațe, alergând eroic prin coridoarele administrației, încercând să reînvie servere care plâng în silențios.
Între timp, realitatea este simplă: sistemele sunt moarte. Statul a aflat ce știm cu toții de ani de zile: când e nevoie de tehnologie, se oprește tot.
Lista de „nu funcționează”: România pe modul avion
În acest decor apocaliptic, suntem anunțați elegant ce NU funcționează. Și este o listă demnă de „exit complete”:
- IMS Web – proiectul digital de mare viitor: praf.
- Infokiosk-urile – acele totemuri electronice de decor: inutile oficial.
- Telefonia pentru deținuți – adio apeluri, adio convorbiri, bine ați venit, tensiuni.
- Portalul pentru programarea vizitelor – vizitele, la mica înțelegere sau la ghișeu cu pixul.
- Mailul intern – rebotezat urgent „poșta din gură în gură” și „bârfa de birou”.
Cu alte cuvinte, tot ce era cât de cât modern s-a întors instant la caiet, pix, dispoziție verbală și „am zis eu să se facă”.
Când sistemele cad, descoperim brusc „grija” față de deținuți
Și aici începe adevăratul pamflet al realității: odată ce s-au prăbușit IMS Web, infokiosk-urile, telefonia pentru deținuți, portalul de programare a vizitelor și mailul intern, vine indicația supremă:
„Vă rugăm să dispuneți măsuri de intensificare a activităților de cunoaștere a problemelor cu care se confruntă persoanele private de libertate, pentru prevenirea evenimentelor negative și menținerea climatului de ordine și disciplină.”
Tradus:
„Nu mai merge nimic, așa că poate acum chiar vorbiți cu oamenii, în loc să vă uitați în ecran.”
De ani de zile, deținuții există mai mult în tabele, rapoarte și statistici. Acum, când a murit tehnica, sistemul descoperă deodată că trebuie să afle „starea de spirit”. Când totul mergea, nimeni nu era prea preocupat să „cunoască problemele”. Acum, fără net, descoperim umanitatea… la urgență.
Stare de spirit cu raport la minut
Ni se mai spune clar:
„Orice problemă identificată pe această linie (starea de spirit în rândul efectivelor) va fi transmisă urgent ofițerului coordonator din cadrul DSDRP.”
Efect: România birocratică își pune imediat reflexul tradițional în mișcare:
– Ce facem când e criză?
– Încă un nivel de raportare!
Nu există aplicații, nu există portal, nu există mail intern, dar ofițerul coordonator din cadrul DSDRP va primi „urgent” orice informație. Cum? Semne de fum? Post-it lipit pe ușă? Raport scris de mână și dus personal cu mașina instituției?
Important e să apară „urgent” în vreo hârtie, ca să fie acoperită „răspunderea”.
Când instruirile vin „în cel mai scurt timp”
Ca în orice situație românească de avarie, finalul comunicării este o capodoperă:
„În cel mai scurt timp, vă transmitem instrucțiuni scrise (adresă ANP).”
Traducere cinică:
„Deocamdată, improvizați. O să vedem noi ce scriem după ce ne dregem din șoc.”
Deși sistemele informatice sunt blocate de ransomware, deși se vorbește de DNSC „în drum”, deși nimic nu funcționează, reflexul suprem rămâne același: încă o adresă ANP, cu „instrucțiuni scrise”. Când totul arde, soluția e: hârtie.
Concluzie: ransomware-ul ca radiografie a unui sistem
În câteva rânduri, acest episod ne arată tot:
- Infrastructură IT fragilă, pusă la pământ de un atac ransomware.
- Dependență totală de aplicații pe care nimeni nu le înțelege cu adevărat, până când se blochează.
- DNSC chemat ca pompier digital, trimis „în drum”, în timp ce realitatea fierbe în penitenciare.
- Deținuții tăiați de la telefon, de la portal de vizite, de la mijloace minime de comunicare.
- Personalul din penitenciare împins să facă, în sfârșit, muncă reală de contact uman: „cunoașterea problemelor”.
- Birocrația care își păstrează reflexul de bază: „raportați urgent”, „în cel mai scurt timp, adresa ANP”.
Ransomware-ul lovește calculatoarele, dar dezvăluie o situație veche: în loc de sistem modern, avem un decor digital peste o structură de hârtie și improvizație.
Când se oprește curentul în server, nu rămânem doar în întuneric tehnic. Rămânem față în față cu adevărul: statul e bun la formulări, slab la funcționare. (Cristina T.).
Exclusiv
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise
În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca atracție-vedetă: singurul hipodrom modern de trap din România, locul unde – oficial – „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile” (conform comunicărilor oficiale ale Hipodromului și materialelor „Prahova Tips & Tricks”).
În tribune: copii cu popcorn, selfie-uri cu cai lucioși, zâmbete.
În culise: dopaj, refuz de antidoping, hotărâri croșetate pe lângă regulament, interese obscure și o comisie care pare mai preocupată să protejeze un proprietar decât să apere sportul și animalele.
Din „Ținutul Vinului”, am ajuns oficial în „Ținutul Dopajului Protejat”.
Marele Premiu de Trap: refuz antidoping, trofeu păstrat. „Sport curat” cu ștampilă locală
Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești are loc Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații, „experiențe pentru toată familia”.
După Derby, impresarii cer control antidoping – procedură firească într-un sport care vrea să pară curat. Calul câștigător, VULEJIE STI, refuză recoltarea probelor biologice pentru control antidoping (fapt consemnat în Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel a CSM Ploiești).
În orice stat normal: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.
La Ploiești: amendă, suspendare 60 de zile… și titlul rămâne neatins.
Formula locală de „integritate” sportivă:
Refuz de antidoping + amendă + suspendare scurtă = Campion rămâi, trofeul nu se atinge.
Regulamentul ANARZ: „Descalificare obligatorie și sesizare penală”. Comisia: „Doar o mică pauză de 60 de zile…”
Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat de ANARZ (document oficial disponibil pe site-ul anarz.eu), spune clar:
- orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice;
- refuzul recoltării probelor pentru control antidoping nu e glumă, ci motiv de:
- descalificare (art. 111),
- sancțiuni sportive (art. 95),
- și, la fapte grave (refuz probe, suspiciuni de substituire, fals, samavolnicii asupra pașaportului etc.), obligația de a sesiza organele de urmărire penală (art. 95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul General al Curselor de Trap).
Cu alte cuvinte, „meniul” obligatoriu pentru refuzul antidoping este:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.
Ce face, în schimb, sistemul de la Ploiești, potrivit elementelor de noutate și Hotărârii nr. 2?
- îl lasă pe cal câștigător al Marelui Premiu;
- dă o suspendare de 60 de zile pentru cal și proprietar pe hipodrom;
- aplică o amendă de 4.000 lei;
- nu atinge trofeul și nu șterge victoria.
Sancțiune după modelul „noaptea minții”:
Calul e „prea dopabil” pentru a alerga 60 de zile, dar suficient de „curat pe hârtie” ca să rămână campion.
Sancțiune Frankenstein: „Suspendăm calul, nu suspendăm titlul”
Absurditatea deciziei sare în ochi:
- calul VULEJIE STI refuză controlul antidoping;
- Comisia constată încălcarea regulamentului, aplică amendă și suspendă:
- calul – 60 de zile fără curse;
- proprietarul – 60 de zile fără acces pe hipodrom;
- dar nu retrage titlul, nu anulează rezultatul Marelui Premiu.
Unde s-a mai văzut ca un cal să fie considerat suficient de problematic încât să fie suspendat, dar prea „delicat” ca să-i fie luat Marele Premiu?
Este exact situația semnalată ca „strigătoare la cer” în relatările din interior: se recunoaște încălcarea, se dă amendă, dar nu se aplică sancțiunea centrală – descalificarea.
Mai mult, sancțiunea aleasă (strict suspendare 60 de zile pentru cal) nu are bază regulamentară ca substitut al descalificării. Pare, după cum se afirmă, că a fost construită intenționat „șubred”, pentru a putea fi atacată ulterior în civil, astfel încât chiar și această pedeapsă minimală să cadă în instanță ca „neavând temei legal”.
Pe scurt:
calul câștigă, refuză dopajul, rămâne campion;
proprietarul stă 60 de zile pe tușă; regulamentul e pus pe silent.
„Nae” în fruntea comisiei: de la CV politic la arbitraj antidoping
În fruntea Comisiei de Apel – cea care răsucește regulamentul pe toate părțile – se află Nicolae Alexandri, fost prefect, fost deputat, fost director general prin diverse instituții, conform propriului CV Europass (document oficial: Alexandri Nicolae, curriculum vitae, cu funcții la Prefectura Prahova, Poșta Română, Conpet, Camera Deputaților etc.).
Specializare în trap? Zero în CV.
Specializare în antidoping, medicină veterinară sau sport ecvestru? Zero în CV.
Și totuși, acest „Nae” (cum este numit în relatările pamfletare din interior) conduce Comisia de Apel, care decide:
- cine este sau nu descalificat;
- cum se „interpretează” obligatoriu regulamentul ANARZ;
- și dacă refuzul antidoping este tratat ca faptă gravă sau ca abatere ușor „cosmetizabilă”.
În loc să vedem juriști specializați în drept sportiv, medici veterinari, oameni cu expertiză reală în integritatea competițiilor, avem un produs tipic al sistemului de plantat oameni pe funcții, ajuns să hotărască asupra unui scandal cu potențiale implicații penale și de protecție a animalelor.
Comisia de 3… devine comisia de 5: când regulamentul se umflă ca să încapă „oamenii potriviți”
Conform normelor, comisia este prevăzută cu 3 membri. Clar. Fix. Nu „3 + prietenii de ocazie”.
Potrivit informațiilor din interior:
- „Nae Alexandri”, aflat în poziția de președinte al comisiei, decide să mărească comisia de la 3 la 5 membri, fără temei legal clar;
- membrii existenți sunt sunați, întrebați dacă „sunt de acord” să fie lărgită comisia deja constituită;
- scopul perceput: introducerea unor noi membri „de-ai casei”, astfel încât votul final să fie sigur în sensul dorit.
Adică, în loc să se aplice regulamentul la litera lui, se modifică pe repede-înainte arhitectura comisiei, exact în momentul în care trebuie judecat refuzul unui test antidoping în cursa Marelui Premiu.
Imagine grotescă:
- art. 95 și 111 din Regulamentul ANARZ cer descalificare și sesizare penală;
- Comisia de Apel se preocupă… să-și schimbe efectiv propria componență numerică, pentru a-și asigura majoritatea „corectă”.
„Stimatu’ de la trap”: dopaj, interese și motorină din „gurile rele”
În centrul scandalului: proprietarul calului câștigător, prezentat în interior ca „Stimatu’” – personaj despre care mai multe surse din lumea trapului afirmă că:
- nu este la prima abatere privind dopajul cailor;
- în trecut, s-ar fi folosit de schimbări de proprietar (ex. cazul calului NELSTROM) pentru a „dilua urmele” în fața testelor antidoping;
- ar fi exercitat presiuni și amenințări asupra comisiilor, fără să fie serios sancționat.
Și, „bonus”:
„gurile rele” din târg îl leagă de un antrepozit fiscal suspect, din care motorina ar ajunge „prin interpusi” către RATP/TCE – afirmații care, chiar prezentate ca zvonuri, conturează o umbrelă de influență economică ce face ca un simplu regulament sportiv să pară o glumă proastă pe fundal.
Important: acestea sunt relatări și acuzații vehiculate în spațiul intern al hipodromului și în mediul local, nu hotărâri definitive ale vreunei instanțe. Dar exact astfel de „legături” percepute fac ca decizia comisiei – care îl menajează la capitolul titlu și descalificare – să miroasă a favoritism și complicitate, nu a aplicare obiectivă a regulilor.
„Toți caii de pe podium au fost drogați!” – când președintele Federației spală rufele direct în public
Anterior, într-o relatare anterioară, era atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, o declarație șoc:
„Mă lupt cu acest flagel de ani de zile! Este extrem de greu să-l eradichez! Toți caii de pe podium au fost drogați! Este inuman, este inadmisibil!”
Dacă această afirmație este corect reprodusă, avem:
- o recunoaștere din vârf că dopajul la trap este un flagel, nu o excepție;
- o situație în care chiar președintele Federației admite că podiumul este „contaminat”.
În acest context, faptul că, în cazul VULEJIE STI:
- refuzul antidoping nu produce descalificare,
- ci doar o suspendare temporară,
- iar trofeul rămâne neatins,
transformă regulamentul ANARZ într-un simplu PDF decorativ pe site, citat frumos în hotărâri și încălcat în practică „la scenă deschisă”.
Opinia separată din Hotărârea 2: doi membri spun pe față „TREBUIA DESCALIFICAT!”
În Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești (document oficial):
- decizia finală este luată cu majoritate;
- există o opinie separată (formulată de membrii Turcea Petrica și Popescu Cătălin – vezi paginile 9–12 ale documentului), care spune clar:
- Refuzul recoltării probelor pentru antidoping este dovedit prin procesul-verbal și procesele verbale de recoltare;
- Conform art. 111 din Regulamentul ANARZ, acest refuz atrage descalificarea calului;
- Orice altă soluție (doar amendă, doar suspendare) nu respectă regulamentul;
- Situația are și implicații de protecție a animalelor și de drept penal, fiind incidente prevederile Legii 205/2004 privind protecția animalelor și obligația de sesizare a organelor de urmărire penală (art. 95.3 din regulament);
- Se cere expres:
- descalificarea calului VULEJIE STI din cursa Marele Premiu de Trap;
- anularea rezultatului și adaptarea clasamentului;
- evidențierea faptului că neaplicarea acestor prevederi contravine integrității competiției.
Cu alte cuvinte, chiar în interiorul comisiei există oameni care spun negru pe alb:
„Refuzul antidoping + păstrarea titlului = încălcarea regulamentului și lovitură dată credibilității sportului.”
Majoritatea, însă, a mers pe formula comodă: suspendare 60 zile + amendă, dar fără atingerea trofeului.
Copiii din tribune: curs intensiv de „Regulamentul e opțional”
Proiectul „Prahova Tips & Tricks” vinde Hipodromul Ploiești ca locul ideal pentru „experiențe memorabile pentru toată familia”.
Experiența reală pentru copiii din tribune:
- vezi un cal câștigător refuzând să fie testat antidoping;
- afli că există un regulament strict (ANARZ, art. 95 și 111), dar că poate fi „adaptat”;
- constați că titlul se păstrează chiar dacă refuzi controlul;
- mai auzi pe surse că „toți caii de pe podium au fost drogați”;
- și citești apoi că Poliția Animalelor și organele penale ar trebui, teoretic, sesizate.
Lecția de morală livrată pe viu:
- regulile sunt pentru pliante, nu pentru aplicare;
- dacă ești suficient de „important”, testul antidoping devine opțional;
- „fair-play”-ul există doar în comunicate și discursuri festive.
De la „Tips & Tricks” turistice la „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă
Dacă s-ar aplica măcar standardul minim de normalitate, situația VULEJIE STI + „Stimatu’” + „Nae & comisia umflată” ar impune:
- Reanalizarea oficială a hotărârii prin care calul a fost lăsat să-și păstreze titlul;
- Aplicarea integrală a Regulamentului ANARZ:
- descalificare,
- sancțiuni financiare,
- interdicții de acces pe hipodrom;
- Sesizarea organelor de urmărire penală, în baza art. 95 și art. 95.3, pentru:
- refuzul recoltării probelor;
- eventuale fraude sportive;
- posibile rele tratamente aplicate animalelor;
- Acțiunea fermă a Poliției Animalelor:
- controale,
- analize ale substanțelor administrate cailor,
- verificarea tuturor celor care manipulează aceste „tratate” chimice.
În loc de asta, avem:
- o sancțiune improvizată (suspendare 60 zile pentru cal și proprietar, fără temei solid și fără descalificare);
- o comisie care se umflă de la 3 la 5, în mijlocul scandalului;
- un președinte de comisie fără specializare în domeniu, dar cu istoric politic consistent, care „dirijează” interpretarea regulamentului;
- zvonuri persistente despre interese paralele în motorină și rețele de influență.
Concluzie: Hipodromul Ploiești – de la „bijuterie turistică” la caz de manual pentru procurori
Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca atracția-vedetă din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre:
- cum se refuză testele antidoping fără pierderea titlului;
- cum se suspendă calul, dar se salvează trofeul;
- cum se umflă comisiile după nevoi;
- cum se transformă un regulament clar (ANARZ, art. 95 și 111) într-o simplă recomandare decorativă;
- cum protecția animalelor și integritatea sportului sunt sacrificate pe altarul „stimabililor” cu influență.
Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi cinstit să se adauge, în mic, dar clar:
„…și, din când în când, un tur prin culisele unde caii refuză antidoping, regulamentul se rescrie din pix, iar comisiile se măresc cât să încapă toți oamenii ‘buni’.”
Aici nu mai e loc de marketing.
Este loc de anchetă, de răspundere și de penal. Vom recveni. (Cristina T.).
„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele
În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e prinderea infractorilor, ci jonglatul cu salariile propriilor polițiști. Sindicatul Diamantul dezvăluie „marele secret de serviciu”: formula de calcul pentru sporul de condiții grele, cunoscut popular drept „sporul de antenă”.
Formula oficială, folosită în aplicația MAISal, este:
SPOR LUNAR = salariul de funcție de referință din decembrie 2018 x 10% x numărul de ore efectiv lucrate în condiții grele / numărul normal de ore al lunii
Pe fluturașul de salariu, acest drept apare la rubrica „Sporuri, indemnizații”, sub denumirea „condiții grele și toxic”. Adică, în timp ce lucrezi în condiții grele, sporul tău se calculează după un salariu învechit, prăfuit și ținut în viață printr-o ultraactivare de acte abrogate, după cum explică Sindicatul Diamantul.
Baza „istorică”: decembrie 2018, luna în care timpul s-a oprit pentru MAI
Sindicatul Diamantul ia drept etalon un polițist, agent în cadrul DGPMB, și demontează, cu exemple concrete, cum arată jaful „legal” ambalat în tabele și aplicații:
- salariul de funcție din decembrie 2018 este baza istorică folosită de MAISal,
nu salariul de funcție actual; - 10% reprezintă procentul sporului;
- orele normale ale lunii = numărul de zile lucrătoare x 8 ore;
- orele efectiv lucrate = doar orele în care persoana a lucrat efectiv în condițiile pentru care se acordă sporul.
Ce NU intră, după DGPMB, la „ore efectiv lucrate”:
- concediile de odihnă,
- concediile medicale,
- cursurile,
- orice alt tip de absență.
Cu alte cuvinte, sporul pentru condiții grele dispare fix când tu nu ești la serviciu pentru că ești bolnav sau în concediu, deși condițiile alea grele rămân în fișa postului și în organigramă.
Exemplul 1 – iunie 2021: spor de condiții grele „la ofertă”
Datele, conform explicațiilor oferite de Sindicatul Diamantul:
- salariul de funcție de referință (decembrie 2018): 2.889 lei;
- 20 de zile lucrătoare;
- 160 de ore normale;
- 96 de ore efectiv lucrate;
- procentul sporului: 10%.
Calculul oficial:
2.889 lei x 10% x 96 ore / 160 ore = 173,34 lei
Rezultatul plătit:
173 lei
Adică, jumătate de lună în condiții grele, jumătate de spor. Formula e clară, doar că baza e ținută în 2018, nu în prezent.
Exemplul 2 – august 2021: când chiar muncești, primești „maximumul” din 2018
Datele:
- salariul de funcție de referință: 2.889 lei;
- 22 de zile lucrătoare;
- 176 de ore normale;
- 176 de ore efectiv lucrate.
Calculul:
2.889 lei x 10% x 176 ore / 176 ore = 288,90 lei
Pentru că polițistul a lucrat toate orele normale ale lunii, primește întregul cuantum de 10% din baza istorică.
Rezultatul plătit:
289 lei
Dacă ai muncit tot, primești TOT… dar tot din salariul de funcție înghețat în decembrie 2018, nu din ce ai astăzi în statul de plată.
Exemplul 3 – ianuarie 2026: trei zile de lucru, o șesime de spor
Datele, potrivit Sindicatului Diamantul:
- salariul de funcție de referință folosit de MAISal: 2.738 lei;
- 18 zile lucrătoare;
- 144 de ore normale;
- 24 de ore efectiv lucrate.
Calculul:
2.738 lei x 10% x 24 ore / 144 ore = 45,63 lei
Rezultatul, după rotunjire:
46 lei
De ce atât de puțin?
Pentru că polițistul a avut doar 24 de ore efectiv lucrate, adică trei zile de lucru.
- 24 ore = o șesime din cele 144 de ore normale ale lunii.
Dacă ar fi lucrat întreaga lună, sporul ar fi fost:
2.738 lei x 10% = 273,80 lei
Dar, pentru că a lucrat doar o șesime din timp, a primit o șesime din spor:
273,80 lei x 24 / 144 = 45,63 lei → 46 lei după rotunjire.
Matematica e corectă. Problema e că baza de calcul rămâne captivă în trecut, iar polițistul trage azi pentru sume calculate ieri.
Exemplul 4 – iunie 2026: două realități paralele în același stat de plată
Datele, așa cum le prezintă Sindicatul Diamantul:
- baza istorică: 2.856 lei;
- 21 de zile lucrătoare;
- 168 de ore normale;
- 168 de ore efectiv lucrate;
- salariul de funcție actual: 5.805 lei.
Calculul sporului, după regula MAISal:
2.856 lei x 10% x 168 / 168 = 285,60 lei
Pentru că orele efectiv lucrate = orele normale, formula se simplifică:
2.856 lei x 10% = 285,60 lei
După rotunjire:
286 lei
Dacă sporul ar fi fost calculat la salariul de funcție actual de 5.805 lei, ar fi rezultat:
5.805 lei x 10% = 580,50 lei
Diferența?
- spor plătit: 286 lei;
- spor calculat la salariul actual: ≈ 581 lei;
- aproximativ 295 lei pierduți într-o singură lună.
Aceasta este, explică Sindicatul Diamantul, „legătura indirectă” păstrată cu vechea valoare de referință sectorială de 197,3387 lei, formal abrogată, dar resuscitată prin baza salarială istorică din decembrie 2018.
De ce tot teatrul ăsta? Pentru că „secret de serviciu”
După cum arată explicit Emil Păscuț, SPR Diamantul, problema nu este doar formula în sine, ci secretizarea întregului mecanism:
- o mână de indivizi din aparatul central al MAI, în frunte cu conducerea financiară, nu vor ca polițiștii să știe cum li se calculează drepturile;
- cu cât știi mai puțin, cu atât pui mai puține întrebări, faci mai puține comparații cu alte categorii profesionale și generezi mai puține nemulțumiri;
- „secretul de serviciu” devine scut pentru cei care greșesc (sau manipulează) calculul drepturilor salariale.
Un exemplu concret dat de Sindicatul Diamantul: refuzul de a plăti sporul de condiții grele în perioadele de concediu, deși:
- sindicatul a obținut zeci de hotărâri judecătorești definitive în favoarea a peste 1000 de membri;
- unora dintre polițiști li se plătește acum acest drept și în concediu, în baza acelor hotărâri;
- altora, aflați în situații similare, nu li se acordă nimic.
Rezultatul? Haos controlat: drepturi salariale plătite discreționar, în funcție de cine a avut curaj (și bani) să dea MAI în judecată.
„Frauda” protejată de parafa „secret”
Sindicatul Diamantul arată cu degetul nu doar spre lipsa de transparență, ci spre ceva mai grav: frauda mascată sub „secret de serviciu”.
- momentele în care sunteți înșelați în drepturile voastre salariale sunt acoperite tot de „secret”;
- elita aparatului central care vă taie, ajustează și ciuntește sporurile nu vrea ca voi să știți când și cum sunteți furați;
- „Prostul (ignorantul) este fericit. Chiorul este împărat în țara orbilor.” – concluzia amară trasă explicit de Emil Păscuț.
Cei care au acceptat fără opoziție:
- secretizarea OMAI S/7/2018,
- lipsa totală de transparență la salarizare,
nu au apărat interesele polițiștilor, ci pe ale aparatului central, spune răspicat SPR Diamantul.
„Formula” nu e secretă. Secret e jaf-ul cu bază istorică
Emil Păscuț explică limpede:
- formula în sine nu e secretă – a putut fi dedusă din acte individuale de salarizare și, în final, a fost recunoscută expres de DGPMB în răspunsurile transmise;
- ceea ce se ascunde cu grijă este „mecanismul prin care o bază salarială istorică, mult mai mică decât salariul de funcție actual, întemeiată pe ultraactivarea unor norme abrogate, continuă să fie folosită” la calculul drepturilor.
Pe românește: tu lucrezi azi, dar ești plătit după un stat de plată învechit, ținut artificial în viață, pentru ca sporurile să rămână cât mai mici.
„Salariul de excelență”, „sporul de antenă” și aceeași echipă de „fraudatori”
În post-scriptum, Emil Păscuț (SPR Diamantul) le amintește polițiștilor de episodul „salariului de excelență” din 2024:
- până să apară explicațiile publice oferite de Diamantul,
polițiștii erau păgubiți, iar alții din aparatul central – protejați de același „secret de serviciu” – erau perfect fericiți; - după sutele de procese câștigate de cei care au înțeles că au fost păcăliți, situația s-a schimbat parțial:
– au apărut beneficiari fericiți,
– dar „echipa fraudatorilor” a rămas pe poziții, ocupându-se de alte „optimizări”, cum ar fi neplata sporului de condiții grele pe perioada concediilor.
Concluzia pe care Sindicatul Diamantul o pune pe masă, fără menajamente:
- nu trăiți o problemă accidentală de calcul,
- trăiți un sistem pus la punct ca să vă plătească mai puțin decât vi se cuvine, folosind „secretul de serviciu” pe post de perdea de fum.
Asta trebuie să înțelegeți. (Cristina T.).
România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți
Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...
„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar
„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...
Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...
Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial
„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...
Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”
Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...
ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român
„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...
O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului...
„Unitate pe fluturașul de salariu”: Polițiștii de penitenciare ies în stradă cu halatul alb de braț
Sindicate încolțite: când doctorul și gardianul ajung la aceeași „secție” – protestul Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, a anunțat cu solemnitatea...
Rulotă fantomă de 70.000 € plimbată prin Europa și parcată în Reșița. Poliția descoperă, hoțul “uită” să o mai ducă înapoi
Autorulotă de lux “evadată” din Spania, găsită la plimbare în Caraș-Severin În România lui 2026, nimic nu mai miră pe...
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
MAI dă cu interlopul de pereți, ANP dă cu filtrul pe Instagram În timp ce Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își...
Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
„Prezentul fără perdea”, dar cu draperii groase la MEDAT Istoricul și jurnalistul Marius Oprea avertiza, în rubrica sa „Prezentul fără...
„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
Ingineria transferului: din „fără penali” în „fără concurs” În România anului 2026, „transferul în interesul serviciului” a devenit noua teleportare...
-
Exclusivacum o zi
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 2 zile
O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 4 zile
„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 4 zileGuvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
-
Exclusivacum 4 zile
Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
-
Exclusivacum 3 zile
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
-
Ancheteacum 4 zileJustiție cu chip uman: Magistratul care a învins „demonul” alcoolului, repus în funcție de CSM prin vot unanim
-
Exclusivacum 2 zile
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente