Connect with us

Actualitate

Și ”Doi și-un sfert” ne ascultă telefoanele

Publicat

pe

EXCLUSIVITATE ROMÂNIA LIBERĂ

Mirajul interceptărilor de comunicații telefonice și nu numai, aceasta este miza controlului politic asupra serviciului secret al Internelor. Legislația este în continuare confuză și permite și altor instituții, nu doar SRI, să dețină aparatură de interceptare. Iar fostul „Doi și-un sfert“ pare că deține astfel de echipamente. Fostul șef al „interceptărilor” de la acest serviciu, Remus Șpan, a povestit în exclusivitate pentru RL cum se interceptau telefoanele în perioada în care a condus Diviziunea Tehnică a actualei Direcții Generale de Protecție Internă.

Fosta unitate „Doi și-un sfert”, actuala Direcție Generală de Protecție Internă (DGPI), a fost în tot timpul controlată de politicienii aflați la putere, dar blamată de cei din opoziție. Temuta unitate codificată 0215 a fost înființată în anul 1990, la inițiativa lui Gelu Voican Voiculescu. Opt ani mai târziu, a fost desființată printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Atunci, activitatea serviciului secret al ministerului de Interne a fost catalogată drept o formă mascată de poliție politică. La scurt timp, însă, serviciul secret a fost reînființat. De-a lungul ultimilor 27 de ani, au existat acuzații publice că ofițerii „Doi și-un sfert” au ascultat ilegal telefoanele unor politicieni și ziariști.

Anchetă parlamentară pe interceptări

În octombrie 2008, a fost finalizat raportul unei comisii parlamentare de anchetă “pentru verificarea informațiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicațiilor”. Comisia de anchetă, înființată în 2007, a fost condusă de senatorul Cristian Diaconescu.

Conform celor menționate în raportul final al comisiei, la pagina 8, “Serviciul Român de Informații, fiind singura instituție abilitată legal, are în dotare aparatură tehnică specializată destinată interceptării comunicațiilor, în scopul culegerii, verificării și expertizării informațiilor”. Același raport mai arată, la pagina 10, că „SRI a primit solicitări, doar pentru interceptări ce necesită utilizarea sistemului tehnic pe care îl deține, de la instituțiile abilitate legal să obțină autorizări de interceptare a comunicațiilor, respectiv: (…) Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (serviciul secret al Internelor – n.r.)”.

„Doi și-un sfert“ are terminale de redat interceptări

În ce privea Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, instituția, la acea dată (2008 – n.r.) – arăta comisia parlamentară de anchetă – “nu deține infrastructura tehnică necesară conectării nemijlocite la operatorii de servicii de telecomunicații din România (…) astfel încât să poată efectua în mod independent interceptări ale unor comunicații. Acest lucru se realizează exclusiv prin intermediul Serviciului Român de Informații” (pagina 13 din raport).

Ce e interesant, însă, abia acum urmează: serviciul secret al Internelor putea cere SRI să intercepteze convorbiri, după obținerea “unor autorizații în conformitate cu Codul de Procedură Penală sau cu legile speciale”. După efectuarea interceptărilor de către SRI, “fluxul de date preluat este dirijat apoi către structurile centrale și teritoriale ale Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, care dispun doar de acele sisteme de calcul care permit transcrierea convorbirilor interceptate” (pagina 13 din raport).

Spionii Internelor au aparatură de localizare

Tot din raport aflăm că, în cazuri excepționale, se pu-teau localiza telefoanele mobile pentru realizarea unor flagrante, depistarea și prinderea unor infractori periculoși, înlăturarea unor pericole și amenințări deosebit de grave. În astfel de cazuri, DGIPI avea posibilitatea tehnică de a pune în aplicare mandatele de interceptare a telecomunicațiilor pe o perioadă strict limitată prevăzută în actele de autorizare.

„Instituțiile care au solicitat Direcției Generale de Informații și Protecție Internă punerea în aplicare a actelor autorizate de interceptare a telecomunicațiilor au fost Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Poliția Română, Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală Anticorupție din cadrul MAI, precum și parchetele și instanțele de judecată, conform competențelor legale”, se menționează în raport, la pagina 14.

Dotări excepționale

Concluziile raportului comisiei de anchetă relevă și excepționalismul serviciului secret al Internelor. Astfel, la pagina 15, se arată că “DNA, DIICOT (primele două sunt unități de parchet – n.r.) și DGIPI dispun de aparatură destinată interceptărilor ambientale în scopul realizării unor flagrante”. La aceeași pagină, se adaugă că “Dintre instituțiile abilitate, DNA (structura centrală) și -DGIPI a Ministerului de Interne (structura tehnică centrală și cele teritoriale) dispun de stații de lucru (sisteme de calculatoare) care permit doar transcrierea convorbirilor interceptate de către sistemul gestionat de SRI”.

Așadar, serviciul secret al Internelor are două atu-uri importante: tehnică pentru interceptări ambientale și terminale de redare a interceptărilor. Trebuie menționat, de altfel, că sistemul de interceptare a convorbirilor telefonice este, pur și simplu, o cale de acces în sistemele companiilor de telefonie mobilă și fixă. Este neclar dacă această cale de acces este sau nu la îndemâna spionilor din MAI. Conform unui interviu cu comisarul Remus Șpan, publicat alăturat, problema nu era lipsa acestei căi de acces, ci lipsa unui acord al companiilor de telefonie. Un acord care ar fi putut fi obținut, totuși, după insistențe, după cum au arătat sursele RL.

Legislația, lacunară și cu potențial abuziv

Începând de la pagina 18, raportul comisiei parlamentare de anchetă înșiră concluziile. Care sunt năucitoare. Prima spune, negru pe alb, astfel: „Cadrul legal în vigoare (…) nu definește (…) noțiunea «comunicație» și nici sintagma «interceptarea – ascultarea comunicațiilor», spre deosebire de legislația altor țări, lacună care poate înlesni dotarea tehnică ilegală și săvârșirea unor abuzuri din partea unor instituții sau societăți private de pază și protecție“.

În al doilea rând, stupefiant este că „Nici una din legile speciale care reglementează acest domeniu nu precizează explicit faptul că SRI este singura autoritate la nivel național în domeniul realizării interceptării comunicațiilor și al relațiilor cu operatorii de comunicații“.

Practic, cele două concluzii spun că, spre exemplu, “Doi și-un sfert” ar putea avea și aparatură de interceptare și chiar ar putea-o folosi pentru a se branșa la sistemele companiilor de telefonie.

 

Șpan se încurcă în echipamente de interceptare-redare

Remus Șpan (foto) a fost șeful Diviziunii Tehnice din DGIPI în perioada 2008-2009. Acesta a declarat pentru RL că, la Diviziunea Tehnică a serviciului, există aparatură de redare a convorbirilor, dar a fost neclar în legătură cu cea pentru interceptarea telecomunicațiilor. Mai precis, la un moment dat, Șpan afirmă că e posibil ca DGIPI să fi avut “aparatura”, referindu-se la cea de interceptare, apoi se rezumă la a spune că e vorba doar de cea de redare, după care insistă doar pe acordul necesar cu rețelele de telefonie, fără a mai face precizări despre echipamente.

RL: Cât timp ați lucrat la Diviziunea Tehnică?

Remus Șpan: Am fost șef la interceptări la “Doi și-un sfert” un an.

Se făceau interceptări ilegale?

R.Ș.: Haideți să vă explic. Este o tâmpenie. Cea mai mare tâmpenie. Cum se fac interceptările? Ca să poți face o interceptare ilegală, trebuie să te legi la rețeaua de telefonie de la Orange sau Connex (acum, Vodafone – n.r.), la rețeaua respectivă (de telefonie – n.r.). “Doi și-un sfertul” nu avea contract cu ăștia. Totul se face prin protocoale. SRI este singura instituție abilitată. De unde să mă leg eu la numărul dvs. de telefon, dacă nu am contract cu ăia de la Orange? Poate aveam aparatura.

„Doi și-un sfert” avea aparatură de interceptare?

R.Ș.: Bineînțeles că avea. De redare.

Doar de redare?

R.Ș.: Eu vă repet, tehnic. Am fost acolo și am văzut cum se face. Nu am cum. Nu am la ce să mă leg ca să interceptez. Dacă s-a obținut autorizația sau mandatul… ăla vine de la judecător, care se pune în aplicare. Fără ăla nu pune în aplicare. Nu mă pot duce eu pe ascuns ca să mă leg la rețeaua de telefonie.

Interceptările le făceați doar pe bază de mandate?

R.Ș.: Obligatoriu. Obligatoriu toate interceptările se făceau pe bază de mandat și cu autorizație. Grupurile infracționale pe ce credeți că pică? Alea de crimă organizată…

Nici înainte nu se făceau interceptări ilegale?

R.Ș.: Nici înainte nu cred că s-au făcut interceptări ilegale. Chiar dacă am eu aparatura. Că trebuie să mă duc la firma de telefonie să îi zic că mă leg. Nu am avut nici cel mai mic scandal. Eu primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acolo (șef la Diviziunea Tehnică – n.r.), am adus cel mai bun jurist din Ministerul de Interne. La mine la Tehnic, mi-am adus un adjunct care era jurist. Și ăla aviza. Toate mandatele și autorizațiile care veneau la mine la unitate, nu le aprobam dacă nu vedeam avizul juristului din cadrul unității. Nu se punea nimic în aplicare. Mi s-a părut normal. Nu știu dacă mai funcționează acum. Poate nici din cauza aia nu am avut scandaluri.

Cum ajungeau mandatele la dvs.?

R.Ș.: Toate autorizațiile care veneau de la instanță – sau de oriunde veneau – veneau prin conducerea unității, care le distribuia la Diviziunea Tehnică. Atunci, primul lucru pe care îl făceam era să deschid plicul și puneam rezoluția să îl verifice adjunctul. După care se puneau în aplicare. Acolo erau numai ingineri. Singurul lucru pe care l-am adus acolo a fost un jurist.

Ați fost turnat la DNA de Nelu Iordache.

R.Ș.: Nelu Iordache îmi e și naș. Nașul dvs. să facă o asemenea greutate… Te ține așa agățat, în suspans. DNA nu a zis că m-am dus eu cu banii, nu a stabilit că am dus eu banii, a fost o declarație de-a lui. Iordache era unul dintre cei mai grei oameni din construcții. Era normal să se vadă cu miniștri (e vorba de Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor, implicat în același dosar – n.r.). DNA se bazează doar pe declarația lui. Pe urmă, mai atragi unii prieteni care să vină să mai declare. Asta este. Și nici nu poți să te duci să te interesezi. Deja sunt câțiva ani de atunci. Timpul le rezolvă.

Pe ce poziție ați lucrat la DNA?

R.Ș.: Mie mi-a fost dat de Dumnezeu numai să înființez. Eu am înființat și Poliția Judiciară de la PNA. Mă jur acuma. Când a venit Morar, s-a schimbat și conducerea la Ministerul de Interne. A venit un general și mi-a zis să înființez Direcția Generală Anticorupție. E o muncă titanică să cauți oameni valoroși în toată țara.

Gabriel Oprea v-a coordonat lucrarea de doctorat.

R.Ș.: Am fost doctorandul lui Oprea. Pe Pandele (primarul orașului Voluntari – n.r.) îl cunosc din altă parte, mai de mult.

 

Sursele de finanțare ale serviciului, ambigue

Fostul ministrul de Interne, tehnocratul Dragoș Tudorache, a reorganizat serviciul secret de informații al ministerului prin Ordonanța de Urgență nr. 76/2016. La articolul 24, se menționa că „finanțarea Direcției Generale de Protecție Internă se realizează integral de la bugetul de stat, precum și din alte surse, constituite conform legii”.

Firmele sub acoperire ar fi „alte surse“

Surse din Ministerul de Interne au spus că articolul 24 nu are nici o logică: „Ori este finanțat integral de la bugetul de stat, ori nu. Prin introducerea sintagmei «precum și din alte surse, constituite conform legii» se dorea ca, într-un viitor apropiat, servi-ciul secret să dețină firme sub acoperire”.

Ulterior, articolul 24 a fost modificat în Senat: practic, a fost șters cuvântul „integral”. Ceea ce înseamnă că serviciul secret al ministerului de Interne va fi finanțat din bugetul de stat, dar poate obține bani din orice altă sursă de finanțare.

„Această formulare este atât de ambiguă, încât se pot obține bani din orice fel de activitate. Legală, zice în lege. Cine controlează un serviciu secret?”, se întreabă sursele din minister.

Nicolae: „Societățile sub acoperire sunt nelegale“

Am încercat să aflăm ce înseam-nă sintagma „alte surse de finanțare, constituite conform legii”, strecurată în ordonanța de reorganizare a serviciului secret al ministerului de Interne. La solicitarea RL, Direcția Generală de Protecție Internă nu a vrut să răspundă care sunt celelalte surse de finanțare, dar nici nu a negat că ar avea dreptul să înființeze societăți comerciale: „În prezent, activitatea DGPI este finanțată exclusiv de la bugetul de stat. Nu au fost înființate societăți comerciale”.

Printre parlamentarii care au lucrat la legea de aprobare a Ordonanței de Urgența a Guvernului de reorganizarea a „Doi și-un sfert” s-a aflat și senatorul PSD Șerban Nicolae. „Nu am elaborat eu ordonanța. Nu aș putea să vă spun care ar fi celelalte surse de finanțare legale. Dacă ar fi după mine, aș întreba la «Doi și-un sfert». Nu îmi dau seama acum care ar fi celelalte activități care ar putea genera venituri. Din punctul meu de vedere, societățile sub acoperire sunt nelegale. Eu nu sunt adeptul secretizărilor”, a spus Nicolae pentru RL.

Ministrul de Interne, Carmen Dan, ne-a transmis că “alte surse, în afara bugetului de stat, constituite conform legii, înseamnă fonduri externe nerambursabile, donații/sponsorizări”.

Corupție la „Doi și-un sfert”

Direcția Națională Anticorupție a dat o lovitură de proporții serviciului secret de informații al Ministerului de Interne, după ce a scos la iveală că zeci de ofițeri de rang înalt, împreună cu șefii instituției, cheltuiau ilegal banii destinați pentru plata informatorilor. Serviciul de contrainformații, care avea rolul de a proteja instituția de astfel de derapaje, era condus de comisarul-șef Silviu Dumitrache. Acesta este acuzat de mai multe fapte de corupție, chiar și de complicitate la delapidare. În afacerea de corupție au fost prinși și miniștrii de Interne Gabriel Oprea și Petre Tobă. Pe lângă sutele de mii de lei cheltuite fictiv pe informatori și echipamente, dosarul a amorsat bomba achiziției ilegale a unei limuzine Audi de circa 100.000 euro pentru Gabriel Oprea. (Petru Zoltan).

 

Actualitate

Tot ce trebuie să știți despre aeronavele de luptă colaborative (CCA)

Publicat

pe

De

Poate că niciun program al Forțelor Aeriene SUA nu a atras atât de multă atenție în ultimul an ca efortul dedicat aeronavelor de luptă colaborative (CCA).

Așa cum este imaginat de liderii serviciului, CCA va duce la utilizarea dronelor de tip „wingman” care zboară alături de avioane de vânătoare, un multiplicator de forță care va constitui fundamentul aerian al viitoarei armate americane. Nu este o surpriză că un astfel de program este complex și vine cu multe întrebări despre modul în care aceste sisteme vor fi utilizate, dacă tehnologia va fi pregătită și cine le va produce.

Pentru a ajunge la esența a ceea ce reprezintă CCA-urile și cum vor funcționa, Breaking Defense a adunat un panel — format din jurnaliștii Michael Marrow și Valerie Insinna, alături de Stacie Pettyjohn, de la think tank-ul Center for a New American Security — pentru a explica ceea ce fiecare cititor trebuie să știe.

În videoclipul de mai sus, veți găsi primul din cele patru videoclipuri din acea discuție. Îl numim „Tot ce trebuie să știți despre CCA, dar v-a fost frică să întrebați” și surprinde exact acest lucru: informațiile de bază despre ce este un CCA și care membri ai industriei sunt pregătiți să le producă. În săptămânile următoare, vom publica videoclipuri suplimentare, concentrate pe utilizarea operațională a acestor sisteme, eforturile internaționale de a replica un program de tip „wingman” atât din partea partenerilor, cât și a potențialilor adversari, precum și tehnologia care va permite zborul CCA-urilor.

Citeste in continuare

Actualitate

Usi albe de interior pentru spatii mici: Cum sa maximiezi iluzia de spatiu

Publicat

pe

De

usi albe interior

Designul interior al spațiilor mici reprezintă o provocare unică, iar alegerea ușilor potrivite poate face o diferență semnificativă în percepția dimensiunilor camerei. Ușile albe de interior sunt o soluție elegantă și practică pentru a crea iluzia de spațiu și lumină în încăperile de dimensiuni reduse.

De ce să alegi uși albe pentru spații mici?

Ușile albe au capacitatea remarcabilă de a reflecta lumina și de a crea o senzație de deschidere în orice încăpere. În spațiile mici, această caracteristică devine crucială pentru a evita senzația de claustrofobie și pentru a maximiza percepția dimensiunilor camerei. Iată câteva motive pentru care ușile albe sunt ideale pentru spațiile mici:

  1. Reflectă lumina: Ușile albe acționează ca niște oglinzi, reflectând atât lumina naturală, cât și cea artificială, făcând camera să pară mai luminoasă și mai spațioasă.
  2. Creează continuitate: Într-un spațiu mic, ușile albe se îmbină perfect cu pereții, creând o suprafață continuă care nu întrerupe vizual fluxul camerei.
  3. Versatilitate în design: Albul este o culoare neutră care se potrivește cu orice stil de design interior, de la minimalist la tradițional.
  4. Ușurință în întreținere: Ușile albe sunt ușor de curățat și întreținut, un aspect important în spațiile mici unde fiecare element este mai vizibil.

Strategii de design pentru maximizarea spațiului cu uși albe

  1. Alegerea stilului potrivit

Când selectezi uși albe interior de la allegno.ro, ia în considerare stilul care se potrivește cel mai bine spațiului tău. Ușile plane, fără ornamente, sunt ideale pentru un look modern și curat, în timp ce ușile cu inserții de sticlă pot adăuga profunzime și pot permite luminii să circule între camere.

  1. Utilizarea ușilor glisante

În spațiile foarte mici, ușile glisante pot fi o soluție excelentă. Acestea economisesc spațiul necesar pentru deschiderea unei uși tradiționale și pot fi integrate perfect în perete atunci când sunt deschise.

  1. Jocul cu texturi

Deși albe, ușile pot avea texturi subtile care adaugă interes vizual fără a compromite efectul de spațiu deschis. Texturi ușoare sau modele geometrice discrete pot adăuga profunzime și caracter.

  1. Combinarea cu oglinzi

Amplasarea strategică a oglinzilor lângă ușile albe poate amplifica efectul de deschidere și lumină. O oglindă mare pe peretele opus unei uși albe poate dubla vizual dimensiunea camerei.

  1. Iluminarea corectă

Folosește iluminatul pentru a accentua ușile albe și a maximiza efectul lor de reflexie a luminii. Spoturi orientate spre uși sau benzi LED ascunse pot crea un efect dramatic și spațios.

  1. Unificarea culorilor

Pentru un efect maxim, consideră vopsirea tocurilor și plintelor în aceeași nuanță de alb ca și ușile. Acest lucru va crea o tranziție lină între uși și pereți, contribuind la senzația de spațiu deschis.

  1. Utilizarea ușilor cu geam

Ușile albe cu inserții de sticlă sau geamuri mari permit luminii să treacă dintr-o cameră în alta, creând o senzație de continuitate și deschidere între spații.

Întreținerea ușilor albe în spații mici

Menținerea aspectului proaspăt al ușilor albe este esențială pentru păstrarea efectului de spațiu deschis. Iată câteva sfaturi de întreținere:

  1. Curățare regulată: Șterge ușile în mod regulat cu o cârpă moale și umedă pentru a îndepărta praful și amprentele.
  2. Evită produsele abrazive: Folosește detergenți blânzi pentru a preveni zgârierea sau deteriorarea suprafeței.
  3. Retușuri prompte: Repară orice zgârietură sau ciobire cât mai curând posibil pentru a menține aspectul impecabil.
  4. Protecție UV: Dacă ușile sunt expuse la lumina directă a soarelui, consideră utilizarea unor perdele sau folii de protecție UV pentru a preveni îngălbenirea.

Personalizarea ușilor albe

Chiar și în spațiile mici, poți adăuga personalitate ușilor albe fără a compromite efectul de deschidere:

  1. Mânere și accesorii: Alege mânere și balamale în nuanțe metalice deschise pentru un contrast subtil.
  2. Accentuează cu culoare: Folosește culori vii în decorațiuni sau accesorii în jurul ușilor pentru a crea puncte focale interesante.
  3. Rame decorative: Adaugă rame subțiri în jurul ușilor pentru un aspect mai elaborat, menținând în același timp predominanța albului.

Integrarea ușilor albe în designul general

Pentru a maximiza efectul ușilor albe în spațiile mici, ia în considerare următoarele aspecte de design general:

  1. Scheme de culori deschise: Menține o paletă de culori deschise în întreaga cameră pentru a complimenta ușile albe.
  2. Mobilier multifuncțional: Alege piese de mobilier care servesc mai multor scopuri pentru a economisi spațiu și a menține un aspect deschis.
  3. Organizare verticală: Utilizează spațiul vertical pentru depozitare, lăsând mai mult spațiu liber la nivelul podelei.
  4. Transparență: Încorporează elemente transparente sau translucide în design pentru a menține fluxul vizual.

Alegerea ușilor albe de interior pentru spațiile mici este o decizie inteligentă care poate transforma radical percepția și utilizarea spațiului. Prin implementarea strategiilor de design menționate și alegerea ușilor potrivite de la furnizori de încredere precum allegno.ro, poți crea un mediu care se simte mai spațios, mai luminos și mai primitor. Ușile albe nu sunt doar un element funcțional, ci devin o parte integrantă a designului, contribuind la crearea unui spațiu de locuit armonios și confortabil, indiferent de dimensiunile sale.

Citeste in continuare

Actualitate

Provocări și oportunități în programul avioanelor colaborative de luptă ale forțelor aeriene

Publicat

pe

De

În iunie 2023, membrii Comitetului pentru Servicii Armate al Camerei Reprezentanților din SUA au încercat să impună niște limite în legislația anuală privind politica de apărare, vizând eforturile inițiale ale Forțelor Aeriene și Marine de a dezvolta flote de drone acompaniatoare.

Legea dorea în special să definească trei categorii pentru viitoarele programe de Avioane Colaborative de Luptă (CCA), atașând definiții funcționale și plafoane de preț pentru fiecare. După ce a primit o critică puternică din partea secretarului Forțelor Aeriene, Frank Kendall, ideea nu a fost adoptată — Congresul a optat în schimb să ceară matrice detaliate de costuri și praguri pentru factura de politică fiscală din 2024. Între timp, oficialii Forțelor Aeriene au fost nevoiți să ceară permisiunea legislatorilor de a direcționa mai mulți bani către acest efort, motivând că o strategie de achiziție recent aprobată a determinat serviciul să își refineze estimările.

În acest context, Rob Wittman, Republican din Virginia și președinte al subcomitetului pentru forțele aeriene și terestre, a declarat pentru Breaking Defense că nu are îngrijorări legate de costurile CCA.

„Nu am rezerve în privința accesibilității CCA, deoarece cred că, prin natura lor, vor fi mult mai puțin costisitoare,” a spus Wittman, referindu-se probabil la costurile comparative ale avioanelor de vânătoare cu pilot.

„Ceea ce vreau să mă asigur este că nu încercăm să transformăm un CCA, care este o platformă de bază, adăugându-i costuri suplimentare, din cauza fenomenului de căutare a cerințelor,” a continuat el, susținând necesitatea de a evita adăugarea nejustificată de cerințe. „Așadar, cred că, atâta timp cât păstrează lucrurile simple și directe, cred că se poate menține în acel domeniu al accesibilității.”

Menținerea costurilor rezonabile pentru acest program va fi critică, afirmă oficialii, deoarece dacă prețul unitar al dronelor este prea ridicat, Forțele Aeriene nu vor putea produce suficiente unități. Totuși, în același timp, serviciul are cerințe de capacitate pe care trebuie să le îndeplinească, ceea ce poate duce adesea la costuri mai mari.

Găsirea acestui echilibru va fi o provocare pentru programul nascent CCA al Forțelor Aeriene, care are deja doi furnizori, General Atomics și Anduril, sub contract, alături de o bază paralelă (și secretizată) de dezvoltatori de software. Dar, deși există implicații reale de costuri pentru reducerea performanței, acest lucru nu înseamnă că guvernul ar trebui să ofere o scutire industriei pentru a găsi alte modalități de a evita prețurile mari, conform unui raport recent publicat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

„Dacă [Forțele Aeriene] vor cheltui 30 de milioane de dolari pentru un avion, și vor obține ceva care este de 10 ori mai bun decât un F-35, ei bine, este greu de spus că fac o afacere proastă, nu?” a afirmat Gregory Allen, directorul Centrului Wadhwani pentru AI și Tehnologii Avansate de la CSIS, coautor al raportului.

„Dar dacă vor cheltui 30 de milioane de dolari pentru un avion — care este cam o treime din costul unui F-35 — și vor obține ceva care este doar o treime din performanța unui F-35, cred că este echitabil să ne întrebăm, este aceasta strategia corectă?”

Costuri și Capacitate
În loc să sacrifice neapărat capacitatea, Allen și coautorul său, Isaac Goldston, susțin că programul ar trebui să ofere oportunități pentru a găsi modalități inovatoare de a reduce prețurile.

„…[A]proape toată discuția despre reducerea costurilor în jurul CCA și al succesoarelor sale s-a concentrat pe sacrificarea performanței și duratei de viață, mai degrabă decât pe simpla îmbunătățire a eficienței operaționale a unei baze industriale aerospațiale și de apărare care este frecvent supraîncărcată și lentă,” scriu ei. „Economiile de costuri rezultate din sacrificarea performanței și duratei de viață sunt reale: un motor destinat să dureze 50 de ani va costa, desigur, mai mult decât unul destinat să dureze câteva luni. Dar acest program este, de asemenea, o oportunitate pentru Forțele Aeriene de a cere mai mult de la industrie și de a folosi presiunea competitivă pentru a obține rezultate mai bune.”

Allen și Goldston dau exemplul SpaceX, al cărei intrare pe piața dominată de ULA în urmă cu opt ani a contribuit rapid la reducerea prețurilor fără a sacrifica calitatea. Dezvoltările de acest tip, susțin ei, înseamnă că Pentagonul „ar trebui să fie sceptic” atunci când companiile afirmă că reducerile de costuri pot veni doar cu sacrificiul performanței.

„Natura succesului SpaceX a fost o dedicație fanatică față de reducerea costurilor și o disponibilitate de a integra vertical și de a dezvolta tehnologii în jurul seturilor de probleme existente care erau rezolvate într-un mod costisitor,” a spus Allen. Acest lucru a inclus gândirea inovativă, adăugând un exemplu în care SpaceX a evitat necesitatea unor cipuri scumpe, rezistente la radiații, alegând în schimb avionică redundantă alimentată de semiconductori disponibili comercial.

În această etapă, nu este clar exact ce va putea realiza CCA pe baza informațiilor publice, a spus Allen, evidențiind o lipsă de detalii despre caracteristici precum stealth și rază. Și există alte considerații de cost, cum ar fi R&D și întreținerea, care nu sunt capturate în mod clar într-un preț unitar, cu acestea din urmă reprezentând, tradițional, cea mai mare parte a costurilor unui program.

CCA, totuși, poate fi un program care, prin natura sa, poate schimba ecuația tradițională a costurilor.

Oficiali precum generalul David Allvin, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, au discutat despre eliminarea unor lungi lanțuri logistice de la CCA — însemnând probabil că dronelor le va lua în mod special mai puțin timp să fie înlocuite decât avioanele standard. Acest lucru poate însemna costuri mai mari de procurare pe măsură ce dronele sunt rapid înlocuite, dar atâta timp cât volumul de producție este suficient de mare, prețurile ar trebui să scadă datorită economiilor de scară, a rezonat Allen.

„Indiferent dacă obțin un bun raport calitate-preț, îmi rezerv dreptul de a păstra o opinie rezervată în această etapă,” a spus Allen. Totuși, el a remarcat că jocurile de război sofisticate desfășurate de CSIS sugerează că vasta majoritate a avioanelor vor fi distruse la sol, în loc de aer, în scenarii de tip război cu China, avioanele F-35 fiind la fel de vulnerabile ca CCA în acel scenariu. Având în vedere acest lucru, „probabil că nu avem nevoie de un avion care să fie și mai uluitor de capabil decât F-35, ceea ce avem cu adevărat nevoie sunt mai multe avioane.”

Certo, Allen și Goldston subliniază în raportul lor că Forțele Aeriene fac multe lucruri bine în abordarea lor CCA, cum ar fi separarea achiziției hardware și software, includerea firmelor non-tradiționale și angajarea în competiție continuă. Totuși, dacă Pentagonul va obține capabilitățile de care are nevoie pentru a câștiga o luptă viitoare, Allen a subliniat că industria trebuie să își asume riscuri, în special cele care ar putea pune în pericol profiturile.

Unele dintre acestea se întâmplă deja, a spus Allen, cum ar fi decizia Anduril de a lansa o nouă fabrică cu fonduri de investitori care ar putea produce platforme, precum CCA, din competiții pe care compania nu le-a câștigat încă. În mod similar, Northrop Grumman a avansat evident în propriile teste de zbor pentru avionul Model 437, produs de subsidiarele Scaled Composites, deși compania este secretizată în legătură cu planurile sale.

„Cred că este o validare incredibilă a înțelepciunii acestei abordări. Felicitări, Northrop, pentru că s-au crezut pe sine și au fost dispuși să investească banii investitorilor lor în asta,” a spus Allen. „DoD are nevoie ca companiile să fie dispuse să își asume riscuri financiare.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Sindicatul „Diamantul” denunță obstrucționarea acordurilor colective în MAI

O adresă recentă a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” scoate la iveală probleme grave în privința respectării reglementărilor legale legate...

Exclusiv14 ore ago

Campanie de prevenire a accidentelor rutiere: Imaginea lui Vlad Pascu folosită pentru educarea șoferilor

„Conduceti preventiv cu drogatul Vlad Pascu!” Este mesajul puternic transmis de o campanie ce a apărut recent în București, având...

Exclusiv2 zile ago

Dan Motreanu: UE sprijină un sector agricol și alimentar sustenabil pentru fermieri și cetățeni

Uniunea Europeană se angajează să sprijine dezvoltarea unui sector alimentar și agricol prosper, care să recompenseze fermierii și să aducă...

Exclusiv3 zile ago

Primul spot de prezidențiabil al lui Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă dezvăluie coperta cărții sale printr-un clip! Nicolae Ionel Ciucă, candidatul PNL la funcția de Președinte al României are...

Exclusiv3 zile ago

Dublu standard în Poliție: Abuzurile de la IPJ Prahova și Justiția Selectivă

În contextul în care IPJ Sibiu a demonstrat o reacție promptă și corectă în cazul unui polițist abuzator care a...

Exclusiv3 zile ago

Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI

Recent, sumele exorbitante solicitate de operatorul de salubritate UWS (fostul Rosal) pentru deșeurile menajere au fost catalogate ca o adevărată...

Exclusiv3 zile ago

Critica Sindicatului Diamantul asupra activității Avocatului Poporului și a sistemului de ordine și siguranță publică

Sindicatul Diamantul, printr-o declarație a lui Vitalie Josanu, a adus în atenție o serie de probleme legate de activitatea Instituției...

Exclusiv4 zile ago

În spatele cortinei: Cum rețelele mafiote controlează sănătatea publică în România – scandalul Sterileco și indiferența autorităților

Analizând cele trei răspunsuri primite de la Administrația Prezidențială, Garda Națională de Mediu și IPJ Prahova, împreună cu observațiile noastre...

Exclusiv4 zile ago

Scandalul WHITE TOWER continuă: Mesaje halucinante și umilințe în afaceri imobiliare

Scandalul WHITE TOWER (XXXVIII) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care...

Exclusiv4 zile ago

Încercarea de a mascara Justiția:incompatibilități și abateri în cazul judecătorului C5 de la Judecătoria Vălenii de Munte (II)

Având în vedere reticența Președintelui Judecătoriei Vălenii de Munte de a da curs unei cereri de furnizare a informațiilor necesare...

Exclusiv4 zile ago

Fiasco la IJP Prahova: mobilizarea ireală sub comanda lui Ginel Preda/MOBEX PH-DB-24

Între 2 și 7 septembrie 2024, se desfășoară „Exercițiul de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare – MOBEX...

Exclusiv4 zile ago

Controversele din CSM Ploiești: Dănuț Burghelea și acuzele de abuz și umilință

Dănuț Burghelea a obținut nota 2,5 la examenul pentru postul de director al Clubului Sportiv Municipal (CSM) Ploiești, generând un...

Exclusiv5 zile ago

Controversă în justiție: un judecător cere recunoașterea vechimii în magistratură pentru activitatea la Garda Financiara

Judecătorul Ioan-Adrian Velican, de la Tribunalul Covasna, a stârnit controverse cerând ca activitatea sa de comisar principal la Garda Financiara...

Exclusiv6 zile ago

Scandalul WHITE TOWER: Corupție și escrocherii imobiliare care au zguduit Ploieștiul/Efectele corupției sistemice în Ploiești

Scandalul WHITE TOWER (XXXVII) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care...

Exclusiv6 zile ago

Analiza corupției în rândul polițiștilor și structurile vulnerabile

Vitalie Josanu, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a subliniat absența unei analize cu privire la cazurile de corupție și structurile vulnerabile...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv