Connect with us

Actualitate

EXPLOZIV/ Consiliul Concurenței recunoaște că SIVECO a trucat achiziții la APIA în timpul lui Cioloș: Dosarul a fost ascuns de Kovesi, amendă uriașă pentru Siveco România

Publicat

pe

Inca o investigatie a celor de la Incisiv de Prahova si Flux 24 a fost confirmata!

Consiliul Concurenţei a anunţat joi că a sancţionat companiile Siveco România şi Intrarom cu amenzi în valoare totală de peste 8 milioane de lei (aproximativ 1,75 milioane euro) pentru trucarea unei proceduri de achiziţie publică organizată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în anul 2008, privind atribuirea acordului-cadru pentru servicii de extindere şi dezvoltare a sistemului informatic.

Valoarea estimată a acordului-cadru a fost de 12 milioane euro, fără TVA.

Compania Intrarom a fost sancţionată cu o amendă în valoare de 2,1 milioane de lei, iar Siveco România cu 5,8 milioane de lei. Investigaţia a fost declanşată pe baza unor informaţii furnizate de Curtea de Conturi a României, potrivit instituţiei.

Cazul a fost dezvăluit de FLUX 24 și Incisiv de Prahova:

INVESTIGAȚIA COMUNĂ FLUX 24 ȘI INCISIV DE PRAHOVA:

DNA Ploieşti a început o anchetă la Consiliul Concurenţei unde au facut perchezitii pe data de 16.05.2017. Totul a pornit după un denunţ făcut de fosta şefă a Autorităţii Electorale Permanente.

Denunţul lui Pătru ar viza verificările demarate de Consiliul Concurenţei în legătură cu o licitaţie câştigată de Teamnet şi Siveco în anul 2008.

In  05.04.2017 si 10.04.2017, Incisiv de Prahova publica urmatorele articole in exclusivitate (investigatii comune cu Fux 24): “Dacian Ciolos, APIA, banii europeni si…D.N.A” si Laura Codruta Kovesi  a musamalizat  plangerile MADR impotriva lui Dacian Ciolos?!

In aceste articole dezvaluiam exact motivele actuale ale perchezitiei efectute de D.N.A. Ploiesti.

Prin dosarul deschis si perchezitiile efectuate, D.N.A. Ploiesti confirma dezvaluirile si investigatiile Incisiv de Prahova si Flux 24.

 05.04.2017 – “Dacian Ciolos, APIA, banii europeni si…D.N.A”

Dacian Ciolos trebuie sa ne raspunda la cateva intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a fost consilier, apoi secretar de stat la MADR si ultimamente ministru la acelasi minister. Pentru o reimprospatare a memoriei, reamintim ca domnul Dacian Ciolos a ocupat urmatoarele functii in cadrul MADR :

  • 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
  • 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
  • 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii.

In acest context, apare intrebarea daca Dacian Ciolos a stiut sau nu cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), institutie care  funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Contractul respectiv cu nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS, ”IACS  este  – Sistemul Integrat de Administrare şi Control din România” si, avea o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului (termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii, proceduri legale etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO Romania – ABG STERPROJEKT, din Polonia.  Dar, interesant, Contractul initial a fost modificat succesiv, nelegal cu afectarea directa a liberei concurente si procedurilor achizitiilor publice in Romania, prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect ce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stabilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva, fata de valoarea initiala licitata si adjudecata de consortiul respectiv; act.ad. nr.3/08/08/2007 prin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului; act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati, oare nu era o favorizare directa a licitatorului respectiv?; act.ad. nr.5/26.02.2008 (tot pe vremea cand Ciolos era  ministru),  prin care se aproba oprirea realizarii modului tehnic/IT de dezvoltare rurala si diminuarea pretului contractului pentru nerealizarea lui cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei si, totodata, se prelungeste termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. Dupa actele aditionale, valoarea contractului in cauza, deloc surprinzator pentru unele firme private adjudecatoare de liciatii sau abonate la licitatii publice (vezi recentul raport corp control al primului ministru din noiembrie 2016 pentru zona proiectelor IT asumate la nivelul administratiei publice centrale (ministere, autoritati, agentii etc) a devenit de 24.147.807 lei, aproape dublu fata de cea stabilita initial prin licitatie (13.899.597 lei)!!!.

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii. Dupa cum se stie, sistemul a creat numeroase probleme, ducand la repetate intarzieri ale platilor catre fermieri. In mai 2016, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a inceput efectuarea de  cercetari privind platile directe pentru fermieri si achizitionarea serviciilor de actualizare a softului prin care se fac aceste plati, oare nu au observat si contractul sus enuntat pentru a deschide o urmarire/investigatie penala pertinenta/exhaustiva pentru aflarea adevarului.

Pe acest fond, avand in vedere functiile publice detinute de Dacian Ciolos la Ministerul agriculturii,  acesta ar trebui sa raspunda care erau cunostintele si informatiile sale legate de activitatile investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul Ministerului Agriculturii.

O prima intrebare caruia domnul Ciolos trebuie sa ii raspunda este legata de semnarea unui acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO SRL din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Cel mai probabil, negocierile pentru semnarea acordului au inceput pe vremea mandatului lui Ciolos.  Acordul se semneaza in contextul in care exista, pe de o parte, raportul corpului de control al ministrului,  iar pe de alta parte, in februarie 2009, fost sesizate la nivelul APIA/IACS o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada 2007-2008, cu implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007- 2008. Déjà in octombrie  2007, cand Ciolos era Ministru,  Comisia Europeana atragea atentia ca este posibila o reducere cu 25% a platilor pentru agricultura in anul respectiv.  Mai mult, au existat mai mult activitati de audit CE DG Agri 2007-2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS, constatandu-se multe deficiente, iar reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 – 2008 si in mandatul lui Ciolos). Ministrul Ciolos si-a incheiat activitatea in 22.12.2008, cu 9 zile inainte de semnarea acordului cadru care prevedea extinderea sistemului informatic APIA. Si apar urmatoarea intrebare : cand a inceput negocierea termenilor acordului, a stiut Dacian Ciolos de ea si ce a intreprins in acest sens?

Intrebarea legata de semnarea acordului are si mai mult sens in contextul in care se stie, din diverse surse, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir. gen. Cornel Henorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos. Ce continea acel raport si ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din acel raport – iata intrebarea la care trebuie sa raspunda domnul Ciolos?  Intrebarea nu e fara importanta, cu atat mai mult cu cat cateva luni mai tarziu, dupa plecare lui Ciolos de la MADR, a fost intocmit un alt raport al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009 .  In urma raportului  Ministrul agriculturii de atunci, Ilie Sarbu,  a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate.  Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona  a APIA si nu numai. Or, daca infomrmatiile din cel de-al doilea raport au dus la o sesizarea Parchetului General,  domnul dacian ciolos trebuie sa spulbere orice neclaritate si sa ne informeze despre urmatoarele :

– Ce continea primul raport  al corpului de control al Minsitrului Agriculturii, efectuat in vermea mandatului sau (nr.63986/28.11.2008). Au reiesit din raportul nr.63986/28.11.2008 neregulile in legatura cu sistemul APIA?

– Ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din raportul nr.63986/28.11.2008 ?

Sa respiram onestitate, cum ar zice domnul Ciolos, de la inceput pana la sfarsit, chiar cand intrebarile sunt incomode si, sa speram ca aceste intrebari le va pune si DNA.

10.04.2017 – “Laura Codruta Kovesi  a musamalizat  plangerile MADR impotriva lui Dacian Ciolos”?!

Din evaluarea CV-ului fostului premier, Dacian Colos, rezulta unele aspecte interesante:

  • 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
  • 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
  • 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii, sens in care poate ar trebui intrebati si fostii ministrii ai agriculturii Flutur si Remes despre cetateanul Ciolos.

Oare nu a stiut cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul APIA unde lucrurile merg si astazi foarte prost vezi articolul din link-ul file:///C:/Users/user/Downloads/CV-ul%20necosmetizat%20al%20lui%20Dacian%20Ciolo%C5%9F.html

Unde se afirma ca :  “Insa nici pana la ora actuala Ciolos nu a finalizat aceasta strategie agricola. Cat timp a fost consilier si subsecretar de stat, Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Insa despre modul cum s-a implicat Ciolos in aceste chestiuni se poate observa si astazi, cand Romania are mari probleme cu aceste doua cerinte. Trebuie precizat ca Dacian Ciolos a absolvit in 1994 Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj.”

In fapt se poate constata cum i s-a construit un parcurs  – “oare cine i l-a constuit? “ o intrebare retorica, cine l-a sprijinit pe tanarul Ciolos, la 37 ani, sa ajunga important atat in minister cat si in comisia europeana in 2010 etc…, si, daca el nu a contribuit direct sau mijlocit la ascensiunea financiara a unor firme care au “castigat” licitatii publice pentru dezvoltare de sisteme informatice in structuri ale ministerului agriculturii cum ar fi: Siveco, Team Net sau derivatele sale organizationale… si  u numai aceste firme abonate de foarte multi ani la banii publici si europeni!

Pe acest fond ar trebui sa se analizeze rolul lui Ciolos, avand in vedere functiile publice detinute in ministerul agriculturii, in cunoasterea activitatilor investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, ca prim exemplu, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul ministerului agriculturii.

Din diverse medii se poate afla, in special de la fostii sefi ai corpului de control al ministrului agriculturii din perioada 2006-2009, diversii secretari de stat sau specialisti din structura MADR, APIA etc…, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir.gen. Cornel Honorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos si cred ca a stiut desprea continutul acesteia, respectiv despre un raport de control al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009, adresat noului ministru de atunci Ilie Sarbu, avizat de acesta si de consilierul lui, de atunci, Viorel Davidoiu. Mai mult, in urma raportului – nota anterior amintit ministrul Ilie Sarbu a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 si documentul in cauza anexat catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate.

Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona  a APIA si nu numai.

Documentele mentionate anterior cuprindeau referiri la incheierea contractului de prestari servicii nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS” IACS  este  – Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) din România (vezi linkhttp://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/sistemul-integrat-de-administrare-si-control-iacs-din-romania1393245798) avand o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului ( termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO – ABG STERPROJEKT, din Polonia. Interesant este ca s-a facut o comparatie, in baza controlului ministerului, intre contractul din 2006 si unul sub nr.20/2008, un contract aditional la cel vechi constatandu-se, constatandu-se ca contractul initial a fost modificat succesiv prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect cce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stanbilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva; act.ad. nr.3/08/08/2007 rin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului;act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati; act.ad. nr.5/26.02.2008 (Ciolos inca ministru) prin care se aproba oprirea realizarii modului de dezvoltare rurala si diminuarea pretului cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei o actiune cel putin hilara si nelegala pentru ca modicifica cerintele licitatiei din 2006 etc….si se prelungeste totodata termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. valoarea contractul dupa aditionale in cauza a devenit de 24.147.807 lei fata de cea stabilita initial prin licitatie.!!!.

Aceste acte aditionale semnate de reprezentantii APIA si acceptate tacit sau nu de catre oficialii MADR nu au avut  referate e fundamentare conform legii, singurul act ad fiind cel cu nr.2/15.12.2006. Ministerul a fost practic vaduvit prin aceste acte aditionale de finalizarea la termenul convenit prin licitatie si la pierderea de venituri din penalitatile legale ce ar fi trebuit percepute de stat pentru intarzierile contractuale acceptate fara solicitarea de sume penalizatoare in cuantum de 0,06% per zi de intarziere din valoarea contractului….Aceasta frauda cine o plateste si cine e responasbil din parte statului reprezentat in MADR de ministru secretari de stat, dir.generli si reprezentatii APIA etc….. De remarcat ca Curtea de Conturi a demarat si ea la aceea vreme un control pe subiect prin verificare contractelor la APIA inclusiv cel sub nr.20/2006.

Interesant este ca a fost semnat un acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO srl din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Oare ministrul Ciolos care a plecat in 22.12.2008 nu stia nimic despre acest acord cadru care sigur a inceput sa fie negociat cu cel putin 6 luni inainte desemnare celor trei firme de catre APIA. Ministru in calitate de ordonator principal de credite nu stia ce aproba prin bugetele anuale sau la rectificari sau nu era informat de subordonati etc… Cum de nu este intrebat despre situatia din cadrul integului minister si entitatile subordonate sau coordonate de stadiul investitiilor derulate in perioada 207-2008 dar si anterioara cand era o persoana cu responsabilitati exprese pe zona fonduriloe erupene etc….In perioada 2007-2008 au fost sesizate la nivelul APIA/IACS in februarie 2009 o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada mentinata cu o serie de implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007,2008. Au existat mai mult activitati de audit CE?DG Agri 2007 -2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS constatandu-se multe deficiente cum ar fi:sufrafete de teren neeligibile/terenuri abandonate, digitalizari incorecte, modificari de peisaj, nu au fost furnizate informatii corecte catre fermieri (cred ca si acum e la fel) aspect ce a determinat erori in identificarea parcelelor si intarzieri in procesarea cererilor fermierilor, controalele clasice in teren s-au facu pana in februarie 2008 sens in care datorita iernii multe parcele agricole nu au fost corect determinate, masuratori  “generoase”, controlul prin teledetectie a fost facut cu intarziere in 2007 datorita disfunctionalitatilor in sistemul IACS, cu risc si pentru 2008. Reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 -2008 si in mandatul lui Ciolos) si nu a fost constituita pana in martie 2009 o strategie de luare in calcul al noilor informatii  produse prin sistemul IT de la APIA pentru verificarile retroactive, iar APIA nu a analizat supradeclararile care pot intra sub incidenta sanctiunilor art.138 (2) din Reg CE nr.1973/2004 pentru SAPS si art.53 din Reg CE nr.796/2004 pentru CNDP

Un alt proiect IT “implementat” tot de SIVECO este cel de la APDRP – Agentia de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit unde pana in februarie 2009 sistemul informatic integrat derulat in baza contract PHARE RO-2005/017-553.03.02.03 care si el a fost intarziat mult cel putin 4 ani la acea data si cu o serie de deficiente in functionare  ( nu au fost realizate teste de capacitate pentru sistem, timpii de raspuns nu sunt cei stabiliti contractual, nu au fst predate la aceea vreme versiuni complete ale manualelor de utilizare ale sistemului implemntat de SIVECO (vezi si Cardul de sanatate, SIUI de la CNAS) aspecte sesizate la acel moment de responsabili din cadrul APDRP catre oficialii MADR dar nu au fost reactii pe masura etc… Nimeni nu s-a sesizat si pe acest contract…. Multe din deficientele din sistemul IACS au fost constatate in timpul misiunilor de audit din perioada 18-22.06.2007, 03-09.09.2007, 28.01 – 31.01.2008, 29.09. -03.10.2008 si care urmau a fi discutate la Bruxelles in cadrul intalnirii bilaterale din data de 27.03.2009.

Ce stie despre toate acestea fostul prim – ministru si ce raspuns a fost primit de la CE pe subiectul agricultura la accea vreme etc……(Ec Adrian Radu).

 

Actualitate

Cum te pregătești pentru o coronarografie la centrele medicale Monza Ares? Ghid practic, pas cu pas

Publicat

pe

Ai primit recomandare pentru coronarografie și vrei să știi exact ce urmează? Este firesc să ai întrebări. Coronarografia este o investigație invazivă care arată dacă arterele inimii tale sunt îngustate sau blocate. O pregătire corectă te ajută să treci prin procedură în siguranță și cu mai puțin stres.

1. Evaluarea preprocedurală și consimțământul informat

Primul pas îl faci în cabinet, împreună cu medicul cardiolog intervenționist. Discuți istoricul tău medical în detaliu. Spune-i clar:

  • Ce boli cronice ai (diabet, hipertensiune, boală renală, afecțiuni pulmonare);
  • Ce medicamente iei zilnic, inclusiv suplimente;
  • Dacă ai alergii la medicamente sau la iod;
  • Dacă ai implanturi – stimulator cardiac, proteze valvulare, stenturi mai vechi.

De exemplu, dacă ai diabet și urmezi tratament cu metformin, medicul va ajusta schema înainte de procedură. Dacă ai insuficiență renală, echipa va planifica măsuri suplimentare de protecție a rinichilor.

2. Investigații și analize înainte de procedură

Pentru siguranță, medicul îți recomandă analize recente. În majoritatea cazurilor, vei face:

  1. Hemogramă completă – arată dacă ai anemie sau probleme de coagulare;
  2. Teste de coagulare (INR, APTT) – estimează riscul de sângerare;
  3. Creatinină și uree – evaluează funcția rinichilor;
  4. Glicemie – importantă dacă ai diabet;
  5. EKG și, uneori, ecocardiografie – oferă informații despre funcția inimii.

Aceste teste îl ajută pe medic să adapteze procedura la situația ta. De exemplu, dacă valorile creatininei sunt crescute, se va folosi o cantitate mai mică de contrast și se va insista pe hidratare. Programează analizele cu câteva zile înainte și discută rezultatele cu echipa medicală. Nu interpreta singur valorile și nu modifica tratamentul fără recomandare.

3. Ajustarea medicației și pregătirea pentru internare

Nu întrerupe niciun medicament fără acordul medicului. Unele tratamente trebuie continuate, altele ajustate temporar. De exemplu:

  • Anticoagulantele orale (de tip warfarină sau alte anticoagulante moderne) pot necesita pauză sau înlocuire temporară;
  • Metforminul se oprește, de regulă, cu 24–48 de ore înainte, pentru a reduce riscul unei complicații metabolice rare;
  • Antiagregantele plachetare (aspirină, clopidogrel) se continuă sau se ajustează în funcție de indicație.

Pregătește o listă scrisă cu toate medicamentele și dozele. Adu lista la internare.

În seara dinaintea procedurii, fă duș și evită aplicarea cremelor pe zona încheieturii sau a inghinalului. Respectă indicația de post alimentar, de obicei 6–8 ore înainte de procedură. Poți lua medicamentele permise cu o gură mică de apă, dacă medicul îți confirmă acest lucru.

4. În ziua procedurii: ce să aduci și la ce să te aștepți

Vino cu:

  • Actul de identitate și documentele medicale;
  • Rezultatele analizelor;
  • Lista de medicamente.

Este bine să ai un însoțitor care să te conducă acasă. După procedură, în ziua respectivă nu vei putea conduce mașina. La internare, asistenta îți verifică tensiunea, pulsul și saturația de oxigen. Ți se montează o linie venoasă pentru administrarea de lichide și medicamente. Medicul discută încă o dată cu tine planul procedural.

5. Despre procedură, contrast și tehnologie utilizată

Coronarografia se face într-o sală de angiografie dotată cu aparatură modernă de imagistică. În centrele specializate se folosesc sisteme performante de vizualizare și dispozitive inovatoare pentru ghidarea stenturilor. În ultimii ani, cardiologia intervențională a introdus tehnici și dispozitive care nu au mai fost utilizate anterior în România, inclusiv stenturi de ultimă generație și metode avansate de evaluare a fluxului coronarian.

În timpul procedurii:

  • Primești anestezie locală la nivelul încheieturii (abord radial) sau inghinal (abord femural);
  • Medicul introduce un cateter subțire prin arteră până la inimă;
  • Injectează substanța de contrast iodată pentru a vizualiza arterele.

Poți simți o senzație de căldură pentru câteva secunde. Este normală și trece rapid. Contrastul poate provoca reacții alergice, de la erupții ușoare până la reacții severe, rar întâlnite. Dacă știi că ai alergie la iod, anunță din timp. De asemenea, contrastul poate afecta temporar rinichii, mai ales dacă ai deja o boală renală.

Pentru informații detaliate despre indicații și desfășurare, poți consulta pagina dedicată procedurii de coronarografia cardiacă la Monza Ares, unde găsești explicații suplimentare despre tehnică și opțiuni de tratament.

6. Recuperarea imediată după coronarografie

După procedură, rămâi sub supraveghere câteva ore. Echipa medicală monitorizează:

  • Tensiunea arterială și pulsul;
  • Locul puncției.
  • Eventuale dureri toracice sau reacții adverse.

Dacă s-a folosit abordul radial, te vei putea mobiliza mai repede. Dacă s-a folosit abordul femural, vei sta întins câteva ore pentru a preveni sângerarea.

Este posibil să apară un mic hematom la locul puncției. Rareori apar complicații precum sângerare importantă, tulburări de ritm sau infarct. Riscul este redus, dar crește la pacienții vârstnici sau cu boli asociate multiple. Bea lichide după procedură pentru a elimina contrastul. La externare, primești recomandări clare privind activitatea fizică și medicația.

7. Întrebări utile și pașii următori

Înainte de externare, clarifică următoarele:

  • Când reiei activitatea profesională?
  • Ce restricții ai la efort fizic?
  • Ce tratament trebuie urmat și pentru cât timp?
  • Când este următorul control?

Dacă ți s-a implantat un stent, vei urma tratament antiagregant conform indicației. Oprirea prematură a acestuia crește riscul de tromboză a stentului.

Beneficiul coronarografiei constă în stabilirea rapidă și precisă a diagnosticului și, la nevoie, în tratarea imediată a unei artere îngustate. Costurile și riscurile procedurii trebuie analizate împreună cu medicul tău, în funcție de simptome, rezultate și riscul cardiovascular global. Pentru majoritatea pacienților corect selectați, avantajele depășesc riscurile, însă decizia rămâne individuală.

Pregătirea atentă, comunicarea deschisă și respectarea indicațiilor medicale te ajută să parcurgi această etapă cu încredere. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Publicat

pe

Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.

Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.

HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:

  • Sticlă – 70%
  • Hârtie și carton – 75%
  • Metale feroase – 70%
  • Aluminiu – 50%
  • Plastic – 50%
  • Lemn – 25%

Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.

Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.

Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:

  1. Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
  2. Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.

Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.

Cine este vizat de obligații?

Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.

Sunt vizați:

  • producătorii care ambalează produse în România;
  • importatorii din state terțe;
  • achizitorii intracomunitari;
  • comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
  • retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.

Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.

Ulterior, trebuie să:

  1. Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
  2. Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
  3. Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
  4. Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.

Documentele verificate frecvent în control:

  • facturi de achiziție ambalaje;
  • declarații vamale;
  • contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
  • certificate de reciclare/valorificare;
  • centralizatoare interne pe tip de material.

În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

Ai două opțiuni:

1. Gestionare individuală

Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.

2. Transferul responsabilității

Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.

Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.

Ce riscuri și sancțiuni există?

Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:

  • neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
  • neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
  • neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.

Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.

Checklist rapid pentru firme

Verifică dacă:

  • ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
  • ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
  • ai calculat țintele pe fiecare material;
  • ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
  • ai desemnat un responsabil intern;
  • monitorizezi lunar evoluția cantităților;
  • ai programat un audit anual al datelor.

Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.

Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.

Citeste in continuare

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

Publicat

pe

De

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.

Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.

Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.

De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 ore ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv15 ore ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusiv15 ore ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusiv15 ore ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv2 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Exclusiv2 zile ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...

Exclusiv3 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...

Exclusiv3 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...

Exclusiv3 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Exclusiv5 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv5 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...

Exclusiv5 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...

Exclusiv6 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv