Actualitate
Degeaba ne lăudăm cu ritmuri fantastice de creștere

Degeaba ne lăudăm cu ritmuri fantastice de creștere. Uniunea Europeană, pe medie, a câștigat în această perioadă 1500 de Euro/capita, în timp ce în România câștigul a fost de 1.400 de Euro/capita. Germanul, cu ritmuri mult mai modeste de creștere economică, a câștigat per capital 1700 de Euro, austriacul 1800 de Euro, polonezul 1500 de Euro, slovenul 2.300 de Euro. În timp ce toți au avut grijă de finanțele publice și și-au păstrat spațiul fiscal pentru stimulare, atunci când va fi nevoie. Spațiu pe care România nu îl are. Am detaliat pentru Psnews, precizeaza analistul Radu Soviani.
,,Creșterea economică este peste așteptări’’. Cât sunt așteptările
Când ministrul de finanțe și-a trecut bugetul prin Parlament, creșterea economică pe care a fost construit principalul instrument de politică al guvernului – bugetul, era estimată la 5,5%. Cifra de creștere a fost menținută și în prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză care vede pentru România creștere economică de 5,5% anul acesta și o accelerare a ritmului până la 5,7% în 2020.
Cunoașteți opinia mea: prognoza de creștere ecoomică de 5,5% a fost inventată nu pentru că ar fi rezultat din calcule ci pentru că administratorii economiei aveau nevoie de această cifră care să supra-dimensioneze așteptări de venituri bugetare și să subdimensioneze porția din acestea îndreptată spre cheltuieli. Cu alte cuvinte, să falsifice deficitul bugetar.
Nu a existat o recunoaștere mai clară decât cea făcută astăzi de premier, în privința umflării prognozelor de venituri bugetare, la începutul anului, în scopul sus-menționat: ,,Cifrele publicate recent de Institutul Național de Statistică arată că economia României înregistrează o evoluție peste așteptări. În primul trimestru al acestui an PIB-ul a crescut cu 4,8% față de aceeași perioadă a anului trecut’’. Peste așteptările cui?
Așteptările guvernului pe baza cărora și-a programat cheltuieli cu sursa venituri supra-estimate sunt de creștere economică de 5,5% la final de an, iar creșterea economiei după jumătate de an este de 4,8%. Observăm însă, că spre deosebire de anii 2017-2018, când creșterea economică a accelerat în trimestrul II față de trimestrul I, acum, în 2019, ritmul de creștere înregistrat este inferior celui din primele 3 luni ale anului: 4,4% față de 5% în trimestrul I. Deci economia frânează.
Economia frânează în ciuda unui stimul fiscal nenecesar în perioadă de creștere economică pompat în economie în ultimele 9 luni, în principal prin majorarea veniturilor salariale. Deficitul bugetar din ultimele 3 luni ale anului trecut a însemnat o cheltuială pe datorie de 10 miliarde de lei. Iar în următoarele 6 luni, alte 20 de miliarde de lei cheltuială pe datorie. În ciuda acestui ,,stimul’’ de peste 6 miliarde de Euro (6% deficit raportat la PIB-ul semestrial), bani pompați în principal în consum și nu în investiții, a fost reușită o creștere economică de 4,8% – ,,peste așteptări’’.
Ceea ce se întâmplă esențial diferit în semestrul II 2019 este că statul nu mai are spațiu de îndatorare în a doua jumătate a anului, așa cum a făcut în ultimele 9 luni. Spațiul de îndatorare bugetară coboară la numai 10 miliarde de lei în perioada iulie-decembrie 2019. Păstrând echivalențele și având în vedere intrarea pe minus a principalelor economiie europene, mai degrabă în trimestrul III se va înregistra o creștere economică reală mai apropiată de 3% și în trimestrul IV, în funcție și de evoluțiile europene, între 0 și 2%.
Ceea ce este de observat rațional în datele din prima jumătate a acestui an este că economia frânează în ciuda un stimul fiscal comparabil cu cel aplicabil în perioade de recesiune severă. Iar dacă economia se va apropia de creștere zero în final de an și își inversează sensul în 2020, atunci când va fi nevoie de stimul fiscal, statul nu va avea de unde să îl acorde. Cel mai probabil deficitul bugetar va depăși 4% anul acesta, și asta cu restrângeri de cheltuieli deja programate, așa cum pre-anunță rectificarea bugetară, care va pune și mai multă pe scăderea ritmului de creștere economică. Cu o prognoză oficială de creștere de 5,7% în 2020, administratorii finanțelor publice pot contrapune un singur argument, ne-economic: ,,Ce e rău în a avea puțin optimism?’’. Doar că aici nu vorbim despre optimism ci despre un soi de majorate financiare cu politici economice nefundamentate.
Concluziv, nu este vorba despre vreo performanță în creșterea economică de 4,8%, în condițiile în care a existat un stimul fiscal de 6 miliarde de Euro în ultimele 9 luni iar BNR a pus gaz peste foc, ratându-și obiectivul de menținere a stabilității prețurilor prin ținerea dobânzilor la un nivel prea jos, pentru prea mult timp, alimentând păgubos aventurile fiscale. Pe datorie.
Din 2015 până în 2018, PIB-ul real/capita în România s-a majorat de la 7.300 de Euro la 8.700 de Euro, ajungând de la 27,3% din media Uniunii Europene până la 31% în 2018. Spre comparație, Grecia, în 2018, avea un PIB/capita mai mult decât dublu: 17.800 de Euro (63%). Cu ritmuri de creștere economică excepționale, bazate exclusiv pe datorie. Degeaba ne lăudăm cu ritmuri fantastice de creștere. Uniunea Europeană, pe medie, a câștigat în această perioadă 1500 de Euro/capita, în timp ce în România câștigul a fost de 1.400 de Euro/capita. Germanul, cu ritmuri mult mai modeste de creștere economică, a câștigat per capita 1700 de Euro, austriacul 1800 de Euro, polonezul 1500 de Euro, slovenul 2.300 de Euro. În timp ce toți au avut grijă de finanțele publice și și-au păstrat spațiul fiscal pentru stimulare, atunci când va fi nevoie. Spațiu pe care România nu îl are.
Ce urmează? Românilor li se va permite să păstreze mai puțin din ceea câștigă în anii următori în timp ce li se va permite să păstreze mai puțin și din ceea ce investesc. Amputarea ofertei și creșterea barierelor pentru a produce bunuri și servicii de către companii (care deja se manifestă) se va întoarce împotriva consumatorilor care vor beneficia de o cantitate mai redusă de bunuri și servicii și prin urmare mai scumpă. Taxarea suplimentară va reduce oferta de locuri de muncă și infuziile de capital, în timp ce bariere suplimentare vor fi păstrate prin aparatul bugetar supra-dimensionat. (Irinel I.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”