Administratie
Milton Friedman, câştigător al Premiului Nobel pentru economie, în 1976, spunea că inflaţia este întotdeauna şi pretutindeni un fenomen monetar
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat recent că, în al doilea trimestru al anului, rata inflaţiei va depăşi 10%, din cauza suspendării schemelor de compensare a tarifelor la energie pentru consumatorii casnici. Ultima dată când România a înregistrat o inflaţie de două cifre a fost în urmă cu 18 ani, în 2004. Ce este inflaţia, de ce apare şi cum poate fi ţinută în frâu?
Inflaţia apare atunci când cantitatea de bani creşte vizibil mai rapid decât producţia, şi, cu cât este mai rapidă creşterea cantităţii de bani pe unitate de produs, cu atât este mai mare rata inflaţiei, este definiţia dată de Friedman fenomenului, în cartea sa Money Mischief.
Degeaba avem mai mulţi bani, dacă producţia nu ţine pasul cu creşterea masei monetare. În volumul Povestea banilor, autorul Charles Wheelan scrie că inflaţia nu este atât o creştere a preţurilor, cât o scădere a puterii de cumpărare a banilor.
În contextul actual postpandemic, inflația ridicată poate fi rezultatul unei economii supraîncălzite de consumul exacerbat al populaţiei.
După un 2020 în care restricţiile au permis oamenilor să pună bani deoparte, aceştia s-au trezit cu un surplus de numerar sau au avut acces la credite ieftine, dorind astfel să cheltuiască mai mult.
În 2021, consumatorii au achiziţionat bunuri și servicii în mod compulsiv, şi, pe fondul cererii mari, producătorii şi prestatorii de servicii au majorat prețurile, fie pentru că nu au putut satisface cererea mare, fie pentru că au suferit din cauza deficienţelor din lanţurile mondiale de aprovizionare.
Multe fabrici de producţie din Asia au funcţionat cu întreruperi din cauza pandemiei, ajungându-se la un deficit de produse în diverse sectoare economice, unul dintre cele mai afectate fiind cel auto care suferă şi acum din cauza lipsei semiconductorilor.
Pe de altă parte, companiile pot creşte preţurile artificial, dându-şi seama că își pot creşte profiturile fără a pierde clienți. Pentru multe companii, 2021 a fost anul în care au căutat să recupereze din pierderile suferite cu un an în urmă, din cauza dezechilibrului pieţei.
Inflația poate creşte şi din cauza unor evoluţii care nu au legătură cu dezechilibrele economice. De pildă, producția limitată de petrol şi gaz, pe fondul cererii crescute, provoacă inflaţie.
Pe termen mai lung, în teorie, inflația ridicată se poate menţine dacă aşteptările lucrătorilor sunt inflaţioniste și pot obţine creșteri salariale pentru a-și acoperi pierderile.
Companiile, care se confruntă cu costuri de producţie mai mari, vor avea tendinţa să le transfere asupra consumatorilor prin creşterea preţurilor produselor sau ale serviciilor.
În plus, aşteptările inflaţioniste ale consumatorilor îi vor determina pe mulţi să vrea să cumpere acum, pentru că mâine s-ar putea să fie mai scump. O inflație crescută poate fi bună pentru persoanele care datorează bani băncii la rate fixe ale dobânzii.
Dacă, de pildă, vând ouă cu un leu și datorez băncii 200 de lei, astăzi, dar, peste câteva zile, voi putea să vând oul cu 1,5 lei, datoria mea devine mai ușor de plătit.
În schimb, inflația poate fi nocivă pentru creditori. Instituția bancară căreia îi datorez 200 de lei, evident, nu este fericită să-şi primească banii mai repede pentru că pierde o parte din dobândă. Dobânzile fixe, în general, sunt mai mari decât cele variabile.
În acelaşi timp, banii sunt mai scumpi şi pentru bancă pentru că ratele dobânzii-cheie tot cresc. Dobânda-cheie este un instrument pe care băncile centrale îl folosesc pentru a scumpi creditele.
Atunci când dobânda-cheie creşte, se scumpesc şi creditele acordate de bănci pentru că instituţiile bancare atrag lichidităţi din piaţă la dobânzi mai mari. Băncile centrale au datoria să intervină în astfel de momente, iar independenţa acestora este crucială pentru menţinerea echilibrului pieţei financiare.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a implicat în politicile bancare ale statului turc şi, pe un model economic conceput chiar de el, banca centrală a menţinut rate mici ale dobânzilor.
Contrar spuselor preşedintelui că inflaţia va scădea, aceasta a crescut, în ianuarie, la aproape 47%, o valoare nemaintâlnită de 20 de ani.
Cei mai afectaţi de inflaţie sunt oamenii cu venituri scăzute, întrucât aceştia cheltuiesc o mare parte din venituri pentru nevoi de bază: alimente, utilităţi, chirie.
Oamenii cu venituri peste medie, ale căror salarii nu ţin pasul cu inflaţia, îşi pot reduce o parte din cheltuielile excedentare cu concedii sau ieşiri la restaurant. În schimb, o familie săracă poate fi forțată să reducă din cheltuielile pe lucrurile esențiale, cum ar fi mâncarea. (Liviu Anghel).
Administratie
Două grupări suspectate de trafic de substanțe psihoactive, destructurate în București și Ilfov
Polițiștii și procurorii au pus în aplicare 11 mandate de percheziție. În dosar sunt cercetate 21 de persoane, iar anchetatorii spun că au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme de substanță psihoactivă NEP.
Două grupări infracționale, suspectate că ar fi comercializat substanțe cu efecte psihoactive în București, au fost vizate de o acțiune desfășurată astăzi, 28 octombrie, de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și procurorii DIICOT – Structura Centrală.
În cadrul operațiunii au fost puse în aplicare 11 mandate de percheziție domiciliară în București și județul Ilfov. Cercetările vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea fără drept de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept.
O grupare ar fi vândut NEP în mai multe puncte din Capitală
Potrivit anchetatorilor, începând din iulie 2025 ar fi fost constituite două grupări, cu scopul obținerii unor câștiguri din comercializarea substanțelor stupefiante.
Prima grupare ar fi fost coordonată de o femeie și ar fi numărat încă 14 membri. Până în octombrie 2026, aceștia ar fi deținut și vândut în București o substanță susceptibilă de a avea efecte psihoactive, identificată drept NEP.
Lidera ar fi fost responsabilă de procurarea, porționarea și ambalarea substanței, precum și de organizarea vânzării către consumatori. Dozele ar fi fost transportate în plicuri autosigilante și distribuite în locații din sectoarele 1 și 4, prin intermediul altor membri, care ar fi colectat banii și i-ar fi predat coordonatoarei.
Unele puncte de distribuție ar fi fost supravegheate de membri aflați în eșalonul secund, care ar fi dat indicații vânzătorilor sau ar fi vândut direct. Pentru a evita depistarea, suspecții ar fi transportat substanțele cu taxiuri alese aleatoriu.
A doua grupare ar fi fost coordonată din penitenciar
Cea de-a doua grupare ar fi fost formată din șase persoane și ar fi acționat în aceleași zone. Potrivit probelor administrate, coordonatorul acesteia, un bărbat aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea, ar fi stabilit detalii despre procurarea și vânzarea substanțelor, prețuri și împărțirea profitului, inclusiv în timpul vizitelor.
Coordonarea efectivă a activității în afara penitenciarului ar fi fost asigurată de o femeie, membră a familiei liderului. Aceasta ar fi participat la procurarea, porționarea, ambalarea și vânzarea substanțelor, precum și la colectarea și gestionarea banilor.
Anchetatorii au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme
Pe parcursul cercetărilor au fost indisponibilizate sute de doze de produs psihoactiv NEP, însumând aproximativ 1,4 kilograme de substanță. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție pe întregul parcurs al procesului penal. (Sava N.).
Administratie
Peste 3.200 de flacoane cu toxină botulinică, descoperite într-un microbuz la Calafat
Produsele, estimate la peste 3,3 milioane de lei, erau ascunse printre bagaje și nedeclarate. Microbuzul circula din Bulgaria spre Germania, prin România.
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat și lucrătorii vamali au descoperit 3.281 de flacoane cu toxină botulinică într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Produsele, ascunse și nedeclarate, au fost evaluate la 3.378.200 de lei.
Controlul a avut loc în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, pe sensul de mers Bulgaria–România. Microbuzul a fost selectat pentru verificări în baza analizei de risc, de polițiștii de frontieră împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.
Produsele erau ascunse printre bagaje
La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 36 de ani, care le-a declarat autorităților că transporta bunuri personale pe ruta Bulgaria–Germania.
În urma controlului, echipele au găsit în interiorul microbuzului 324 de flacoane cu toxină botulinică și 2.957 de flacoane cu pulbere pentru soluție injectabilă – toxină botulinică. Produsele erau ascunse printre bagaje și nu fuseseră declarate.
Valoarea estimată depășește 3,3 milioane de lei
Valoarea totală a produselor descoperite a fost estimată la 3.378.200 de lei. Informațiile furnizate nu precizează dacă au fost dispuse măsuri suplimentare sau ce proceduri au fost inițiate după control. (Paul D.).
Administratie
180 de milioane de lei pentru lupta cu dependențele: plan național pentru tratament și recuperare
Peste 2.500 de specialiști ar urma să fie formați, iar o rețea de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare ar urma să ofere sprijin copiilor, adolescenților și adulților afectați de adicții.
Ministerul Sănătății pregătește un proiect național de aproximativ 180 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, pentru prevenirea adicțiilor, tratarea dependențelor și susținerea recuperării. Inițiativa vizează dezvoltarea unei rețele de servicii care să îi sprijine pe cei afectați nu doar în timpul tratamentului medical, ci și după externare.
„Dependența nu se învinge doar prin tratament medical”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniind că recuperarea nu se încheie odată cu plecarea pacientului din spital.
Centre de zi și servicii postcură, pentru sprijin după externare
Ministerul finalizează fișa proiectului pentru dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare, destinate copiilor, adolescenților și adulților. Potrivit ministrului, una dintre priorități este și crearea unui cadru legal distinct pentru centrele postcură.
Acestea ar urma să ofere consiliere, servicii de reabilitare și sprijin pentru prevenirea recăderilor — etape esențiale pentru persoanele care încearcă să-și reconstruiască viața după tratament.
Formarea specialiștilor și prevenția în rândul tinerilor
Planul include formarea a aproximativ 2.500 de specialiști din sănătate, educație și asistență socială, precum și actualizarea legislației pentru coordonarea serviciilor. O altă direcție vizează extinderea programelor de prevenție adresate copiilor, adolescenților, părinților și familiilor.
Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății va coordona parteneriatul național împreună cu instituțiile responsabile din educație, protecție socială și administrația locală. Demersul continuă, potrivit acestuia, și colaborarea cu Mirabela Grădinaru și Administrația Prezidențială pentru protejarea copiilor și adolescenților în fața adicțiilor.
„Recuperarea este posibilă”
„Dependența nu trebuie să însemne o condamnare pe viață”, a afirmat Rogobete, pledând pentru sprijin în locul stigmatizării. Obiectivul declarat este un sistem care să îi ajute pe cei afectați să revină la familie, la muncă și la o viață independentă.
Proiectul se află în etapa de finalizare a fișei de proiect; mesajul ministrului nu precizează un calendar de lansare sau de începere a serviciilor.
Sursa: declarația ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 23 de oreReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix




