Administratie
Milton Friedman, câştigător al Premiului Nobel pentru economie, în 1976, spunea că inflaţia este întotdeauna şi pretutindeni un fenomen monetar
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat recent că, în al doilea trimestru al anului, rata inflaţiei va depăşi 10%, din cauza suspendării schemelor de compensare a tarifelor la energie pentru consumatorii casnici. Ultima dată când România a înregistrat o inflaţie de două cifre a fost în urmă cu 18 ani, în 2004. Ce este inflaţia, de ce apare şi cum poate fi ţinută în frâu?
Inflaţia apare atunci când cantitatea de bani creşte vizibil mai rapid decât producţia, şi, cu cât este mai rapidă creşterea cantităţii de bani pe unitate de produs, cu atât este mai mare rata inflaţiei, este definiţia dată de Friedman fenomenului, în cartea sa Money Mischief.
Degeaba avem mai mulţi bani, dacă producţia nu ţine pasul cu creşterea masei monetare. În volumul Povestea banilor, autorul Charles Wheelan scrie că inflaţia nu este atât o creştere a preţurilor, cât o scădere a puterii de cumpărare a banilor.
În contextul actual postpandemic, inflația ridicată poate fi rezultatul unei economii supraîncălzite de consumul exacerbat al populaţiei.
După un 2020 în care restricţiile au permis oamenilor să pună bani deoparte, aceştia s-au trezit cu un surplus de numerar sau au avut acces la credite ieftine, dorind astfel să cheltuiască mai mult.
În 2021, consumatorii au achiziţionat bunuri și servicii în mod compulsiv, şi, pe fondul cererii mari, producătorii şi prestatorii de servicii au majorat prețurile, fie pentru că nu au putut satisface cererea mare, fie pentru că au suferit din cauza deficienţelor din lanţurile mondiale de aprovizionare.
Multe fabrici de producţie din Asia au funcţionat cu întreruperi din cauza pandemiei, ajungându-se la un deficit de produse în diverse sectoare economice, unul dintre cele mai afectate fiind cel auto care suferă şi acum din cauza lipsei semiconductorilor.
Pe de altă parte, companiile pot creşte preţurile artificial, dându-şi seama că își pot creşte profiturile fără a pierde clienți. Pentru multe companii, 2021 a fost anul în care au căutat să recupereze din pierderile suferite cu un an în urmă, din cauza dezechilibrului pieţei.
Inflația poate creşte şi din cauza unor evoluţii care nu au legătură cu dezechilibrele economice. De pildă, producția limitată de petrol şi gaz, pe fondul cererii crescute, provoacă inflaţie.
Pe termen mai lung, în teorie, inflația ridicată se poate menţine dacă aşteptările lucrătorilor sunt inflaţioniste și pot obţine creșteri salariale pentru a-și acoperi pierderile.
Companiile, care se confruntă cu costuri de producţie mai mari, vor avea tendinţa să le transfere asupra consumatorilor prin creşterea preţurilor produselor sau ale serviciilor.
În plus, aşteptările inflaţioniste ale consumatorilor îi vor determina pe mulţi să vrea să cumpere acum, pentru că mâine s-ar putea să fie mai scump. O inflație crescută poate fi bună pentru persoanele care datorează bani băncii la rate fixe ale dobânzii.
Dacă, de pildă, vând ouă cu un leu și datorez băncii 200 de lei, astăzi, dar, peste câteva zile, voi putea să vând oul cu 1,5 lei, datoria mea devine mai ușor de plătit.
În schimb, inflația poate fi nocivă pentru creditori. Instituția bancară căreia îi datorez 200 de lei, evident, nu este fericită să-şi primească banii mai repede pentru că pierde o parte din dobândă. Dobânzile fixe, în general, sunt mai mari decât cele variabile.
În acelaşi timp, banii sunt mai scumpi şi pentru bancă pentru că ratele dobânzii-cheie tot cresc. Dobânda-cheie este un instrument pe care băncile centrale îl folosesc pentru a scumpi creditele.
Atunci când dobânda-cheie creşte, se scumpesc şi creditele acordate de bănci pentru că instituţiile bancare atrag lichidităţi din piaţă la dobânzi mai mari. Băncile centrale au datoria să intervină în astfel de momente, iar independenţa acestora este crucială pentru menţinerea echilibrului pieţei financiare.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a implicat în politicile bancare ale statului turc şi, pe un model economic conceput chiar de el, banca centrală a menţinut rate mici ale dobânzilor.
Contrar spuselor preşedintelui că inflaţia va scădea, aceasta a crescut, în ianuarie, la aproape 47%, o valoare nemaintâlnită de 20 de ani.
Cei mai afectaţi de inflaţie sunt oamenii cu venituri scăzute, întrucât aceştia cheltuiesc o mare parte din venituri pentru nevoi de bază: alimente, utilităţi, chirie.
Oamenii cu venituri peste medie, ale căror salarii nu ţin pasul cu inflaţia, îşi pot reduce o parte din cheltuielile excedentare cu concedii sau ieşiri la restaurant. În schimb, o familie săracă poate fi forțată să reducă din cheltuielile pe lucrurile esențiale, cum ar fi mâncarea. (Liviu Anghel).
Administratie
Trafic de droguri la Mihail Kogălniceanu: Un cetățean ucrainean a fost reținut cu rezină de canabis adusă din SUA
O tentativă de trafic internațional de droguri a fost dejucată pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța. Un bărbat de 48 de ani, cetățean ucrainean, a fost interceptat de autorități în timp ce încerca să introducă în România substanțe interzise, cazul fiind acum sub stricta supraveghere a procurorilor DIICOT.
Captură de droguri de risc la frontieră: Peste 100 de grame de canabis găsite asupra suspectului
Potrivit unui comunicat oficial emis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Constanța, incidentul a avut loc în data de 14 iunie 2026. Polițiștii de frontieră din cadrul aeroportului au depistat inculpatul în momentul în care acesta intra pe teritoriul României, venind din Statele Unite ale Americii.
În urma controlului, asupra bărbatului a fost descoperită cantitatea de peste 100 de grame de rezină de canabis, substanță încadrată în categoria drogurilor de risc. Sursa citată precizează că introducerea acestor substanțe pe teritoriul țării s-a făcut fără drept, încălcând grav legislația privind regimul drogurilor.
Măsuri judiciare ferme: Procurorii solicită arestarea preventivă pentru 30 de zile
În urma probatoriului administrat, procurorii DIICOT au dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a cetățeanului ucrainean. Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc, o faptă ce atrage pedepse aspre cu închisoarea.
Astăzi, 16 iunie 2026, anchetatorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură este considerată necesară pentru buna desfășurare a anchetei și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea periclita procesul penal.
Prezumția de nevinovăție și garanțiile procesuale în cadrul anchetei DIICOT
În ciuda gravității acuzațiilor, autoritățile precizează că pe parcursul întregului proces penal, persoana cercetată beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală. Până la o decizie definitivă a instanței de judecată, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor din Constanța pentru a se stabili dacă bărbatul face parte dintr-o rețea mai amplă de trafic sau dacă a acționat individual în această tentativă de a introduce droguri pe piața neagră din România. (Sava N.).
Administratie
Strategie de contrabandă eșuată pe Aeroportul Otopeni: Opt cetățeni români prinși cu mii de pachete de țigări în bagaje
Autoritățile de frontieră au dat o lovitură dură rețelelor de trafic cu tutun care tranzitează cel mai mare aeroport al țării. În urma unor controale riguroase, polițiștii și vameșii au descoperit aproape 45.000 de țigarete ascunse în bagajele unor pasageri care sperau să treacă neobservați prin zona „Nimic de declarat”.
Grup de pasageri sub lupa autorităților: Opt persoane au încercat să fenteze controlul pe culoarul verde
Potrivit unei informări oficiale transmise de Punctul Poliției de Frontieră Aeroportul Henri Coandă, echipele de control au identificat opt cetățeni români, cu vârste cuprinse între 23 și 43 de ani, care acționau pe rute internaționale strategice. Aceștia soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra și Manchester, utilizând o metodă clasică de disimulare: după recuperarea bagajelor de cală, persoanele în cauză au încercat să părăsească incinta aeroportului prin culoarul destinat pasagerilor care nu au bunuri de declarat.
Sursa citată precizează că vigilența lucrătorilor vamali și a polițiștilor de frontieră a făcut ca planul acestora să fie dejucat în momentul în care bagajele au fost selectate pentru un control amănunțit.
Peste 44.000 de țigarete ascunse în bagajele de cală: Marfă nedeclarată sub mărcile unor producători celebri
Rezultatul perchezițiilor bagajelor de mână și de cală a fost unul impresionant. Autoritățile au descoperit, bine camuflate printre lucrurile personale, un total de 44.880 de țigarete (echivalentul a 2.294 de pachete). Produsele de tutun purtau însemnele unor mărci consacrate și erau destinate pieței negre, reprezentând o tentativă clară de a eluda plata taxelor și accizelor către stat.
Inventarierea amănunțită a demonstrat amploarea acțiunii de contrabandă, bunurile fiind imediat indisponibilizate de către echipele mixte de control pentru continuarea procedurilor legale.
Sancțiuni drastice și dosare penale: Contrabandiștii riscă închisoarea conform Codului Vamal
Consecințele pentru cei opt cetățeni români sunt severe. În funcție de gravitatea faptei și de cantitatea de tutun descoperită în posesia fiecăruia, lucrătorii vamali au aplicat sancțiuni contravenționale usturătoare. Totodată, polițiștii de frontieră au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, faptă pedepsită conform Legii nr. 86/2006.
Reprezentanții aeroportului reamintesc că astfel de controale au un caracter permanent și vizează protejarea intereselor economice, subliniind că nerespectarea legislației vamale poate atrage pedepse cu închisoarea, pe lângă confiscarea integrală a mărfurilor nedeclarate. (Paul D.).,
Administratie
Trafic ilegal cu specii protejate la frontiera de nord: Un cetățean ucrainean a fost interceptat la Siret cu 100 de piei de jder
Vigilența polițiștilor de frontieră suceveni a dus la descoperirea unei capturi neobișnuite în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Un bărbat care încerca să intre în România cu un microbuz a fost depistat transportând ilegal o cantitate considerabilă de piei de jder, marfă valoroasă care ar proveni din specii protejate prin lege.
Marfă de contrabandă ascunsă în bagaje personale: Valoarea pieilor de jder depășește 30.000 de lei
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Suceava, incidentul a avut loc la PTF Siret, unde s-a prezentat pentru formalitățile de control un cetățean ucrainean în vârstă de 34 de ani. Acesta conducea un microbuz înmatriculat în Ucraina, circulând pe ruta Ucraina – România.
În urma verificării amănunțite efectuate de echipa comună de control, formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali, suspiciunile au fost confirmate. În bagajele personale ale bărbatului, dar și ascunse într-o față de pernă, au fost găsite 100 de bucăți de piei de jder. Sursa citată estimează valoarea acestor bunuri la aproximativ 30.000 de lei, întreaga cantitate fiind confiscată imediat în vederea continuării cercetărilor.
Ancheta penală vizează încălcarea regimului CITES: Suspectul riscă pedepse aspre pentru contrabandă calificată
Situația cetățeanului ucrainean este una extrem de gravă din punct de vedere legal, având în vedere că bunurile fac parte din categoria speciilor protejate. În momentul controlului, bărbatul nu a putut prezenta niciunul dintre documentele obligatorii prevăzute de legislația internațională și națională: certificatul CITES sau autorizația specială emisă de autoritățile pentru protecția mediului.
Ca urmare a acestor constatări, polițiștii de frontieră au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deținere și transport al exemplarelor luate din natură, precum și tentativă la contrabandă calificată. Autoritățile române continuă investigațiile sub coordonarea parchetului pentru a stabili întreaga dimensiune a activității infracționale, urmând ca la finalizarea procesului să fie dispuse măsurile legale ce se impun. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 2 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 3 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 4 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 4 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT



