DISTRIBUIE Articolul....

Facebook

Pinterest

Twitter

Linkedin

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat recent că, în al doilea trimestru al anului, rata inflaţiei va depăşi 10%, din cauza suspendării schemelor de compensare a tarifelor la energie pentru consumatorii casnici. Ultima dată când România a înregistrat o inflaţie de două cifre a fost în urmă cu 18 ani, în 2004. Ce este inflaţia, de ce apare şi cum poate fi ţinută în frâu?

Inflaţia apare atunci când cantitatea de bani creşte vizibil mai rapid decât producţia, şi, cu cât este mai rapidă creşterea cantităţii de bani pe unitate de produs, cu atât este mai mare rata inflaţiei, este definiţia dată de Friedman fenomenului, în cartea sa Money Mischief.

Degeaba avem mai mulţi bani, dacă producţia nu ţine pasul cu creşterea masei monetare. În volumul Povestea banilor, autorul Charles Wheelan scrie că inflaţia nu este atât o creştere a preţurilor, cât o scădere a puterii de cumpărare a banilor.

În contextul actual postpandemic, inflația ridicată poate fi rezultatul unei economii supraîncălzite de consumul exacerbat al populaţiei.

După un 2020 în care restricţiile au permis oamenilor să pună bani deoparte, aceştia s-au trezit cu un surplus de numerar sau au avut acces la credite ieftine, dorind astfel să cheltuiască mai mult.

În 2021, consumatorii au achiziţionat bunuri și servicii în mod compulsiv, şi, pe fondul cererii mari, producătorii şi prestatorii de servicii au majorat prețurile, fie pentru că nu au putut satisface cererea mare, fie pentru că au suferit din cauza deficienţelor din lanţurile mondiale de aprovizionare.

Multe fabrici de producţie din Asia au funcţionat cu întreruperi din cauza pandemiei, ajungându-se la un deficit de produse în diverse sectoare economice, unul dintre cele mai afectate fiind cel auto care suferă şi acum din cauza lipsei semiconductorilor.

Pe de altă parte, companiile pot creşte preţurile artificial, dându-şi seama că își pot creşte profiturile fără a pierde clienți. Pentru multe companii, 2021 a fost anul în care au căutat să recupereze din pierderile suferite cu un an în urmă, din cauza dezechilibrului pieţei.

Inflația poate creşte şi din cauza unor evoluţii care nu au legătură cu dezechilibrele economice. De pildă, producția limitată de petrol şi gaz, pe fondul cererii crescute, provoacă inflaţie.

Pe termen mai lung, în teorie, inflația ridicată se poate menţine dacă aşteptările lucrătorilor sunt inflaţioniste și pot obţine creșteri salariale pentru a-și acoperi pierderile.

Companiile, care se confruntă cu costuri de producţie mai mari, vor avea tendinţa să le transfere asupra consumatorilor prin creşterea preţurilor produselor sau ale serviciilor.

În plus, aşteptările inflaţioniste ale consumatorilor îi vor determina pe mulţi să vrea să cumpere acum, pentru că mâine s-ar putea să fie mai scump. O inflație crescută poate fi bună pentru persoanele care datorează bani băncii la rate fixe ale dobânzii.

Dacă, de pildă, vând ouă cu un leu și datorez băncii 200 de lei, astăzi, dar, peste câteva zile, voi putea să vând oul cu 1,5 lei, datoria mea devine mai ușor de plătit.

În schimb, inflația poate fi nocivă pentru creditori. Instituția bancară căreia îi datorez 200 de lei, evident, nu este fericită să-şi primească banii mai repede pentru că pierde o parte din dobândă. Dobânzile fixe, în general, sunt mai mari decât cele variabile.

În acelaşi timp, banii sunt mai scumpi şi pentru bancă pentru că ratele dobânzii-cheie tot cresc. Dobânda-cheie este un instrument pe care băncile centrale îl folosesc pentru a scumpi creditele.

Atunci când dobânda-cheie creşte, se scumpesc şi creditele acordate de bănci pentru că instituţiile bancare atrag lichidităţi din piaţă la dobânzi mai mari. Băncile centrale au datoria să intervină în astfel de momente, iar independenţa acestora este crucială pentru menţinerea echilibrului pieţei financiare.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a implicat în politicile bancare ale statului turc şi, pe un model economic conceput chiar de el, banca centrală a menţinut rate mici ale dobânzilor.

Contrar spuselor preşedintelui că inflaţia va scădea, aceasta a crescut, în ianuarie, la aproape 47%, o valoare nemaintâlnită de 20 de ani.

Cei mai afectaţi de inflaţie sunt oamenii cu venituri scăzute, întrucât aceştia cheltuiesc o mare parte din venituri pentru nevoi de bază: alimente, utilităţi, chirie.

Oamenii cu venituri peste medie, ale căror salarii nu ţin pasul cu inflaţia, îşi pot reduce o parte din cheltuielile excedentare cu concedii sau ieşiri la restaurant. În schimb, o familie săracă poate fi forțată să reducă din cheltuielile pe lucrurile esențiale, cum ar fi mâncarea. (Liviu Anghel).