Actualitate
Băncile au continuat să încaseze la împrumuturile în derulare dobânzi calculate la referințe false, manipulate
Băncile au continuat și în trimestrul I să încaseze la împrumuturile în derulare dobânzi calculate la referințe false, manipulate, prin afișarea unor rate în ecran, neîntâlnite în mod real în piață. La un sold al creditelor în lei de 170,6 miliarde de lei, această umflare artificială a referinței, care continuă, înseamnă un plus anual de 818 milioane de lei, ca profit pentru bănci, doar pentru că Mugur Isărescu le-a permis și le permite să ia în calculul costului creditelor în derulare referințe false. Dobânzile reale au fost, din nou NET inferioare celor din ecran. Am detaliat, pentru PS News, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:
“Când dobânda îi dă (încă) un dos de palmă celui mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume
Banca Națională a României a publicat pentru a doua oară în ultimele 3 luni, rata efectivă de dobândă la care băncile se împrumută între ele, pe piața monetară. Așa numitul IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorului), în fapt, dobânda verișor a ROBOR-ului. În primul trimestru din acest an, prețul efectiv (mediu) plătit de băncile cu deficit de lichiditate celor cu excedent a fost de 2,63%, în creștere cu 0,27 puncte procentuale (10%) față de dobânda medie a trimestrului precedent (2,36%)
În ultimul trimestru al anului trecut, dobânda efectivă a fost de 2,36%, cu jumătate de punct procentual sub media ROBOR-ului din aceeași perioadă (2,85%). În primul trimestru din din 2019, dobânda efectivă a urcat până la o medie de 2,63% pe an, dar la fel au făcut și dobânzile manipulate în ecran, media ratei de dobândă ROBOR la 3 luni în această perioadă fiind de 3,11%. Ce observăm? Că diferența dintre dobânda efectivă și dobânda din ecran s-a situat la 0,48 puncte procentuale în trimestrul I față de 0,49% în trimestrul IV al anului trecut. Cu alte cuvinte, băncile au continuat să încaseze la împrumuturile în derulare dobânzi calculate la referințe false, manipulate, prin afișarea unor rate în ecran, neîntâlnite în mod real în piață. La un sold al creditelor în lei de 170,6 miliarde de lei, această umflare artificială a referinței, care continuă, înseamnă un plus anual de 818 milioane de lei, ca profit pentru bănci, doar pentru că Mugur Isărescu le-a permis și le permite să ia în calculul costului creditelor în derulare referințe false.
Este a doua palmă consecutivă dată de dobânda efectivă lui Mugur Isărescu (susținătorul dobânzilor manipulate, calculate în ecran), cel care, atunci când pe masa guvernului României a apărut mai vechea preocupare (4 ani) a reglementatorilor pieței americane și a reglementatorilor pieței europene (2 ani), a ținut să bage ștăngi cum că dobânda calculată la tranzacțiile efective și nu manipulată, ar dezavantaja populația. Cele mai recente 2 trimestre arată însă că, la scutul argumentelor lui Isărescu, o bună perioadă de timp, prin manipularea inițial în jos și apoi în sus a ROBOR-ului, băncile au supra-taxat creditele, calculând dobânzi la niveluri false de referință, cu permisiunea și la scutul lui Mugur Isărescu, în esență, luând mai mulți bani din economie și din profiturile (sau adâncind pierderile) companiilor și persoanelor fizice.
Acesta ar fi trebuit să fie cel mai noi motiv pentru care Mugur Isărescu (69 de ani), ar fi trebuit să nu primească încă un mandat la conducerea băncii naționale: a tolerat și chiar încurajat falsificarea dobânzilor la credite, în baza unor referințe manipulate.
Isărescu ar fi avut și anterior multe alte motive pentru a se retrage din fruntea BNR unde a supraviețuit tuturor celor 23 de premieri din ultimii 30 de ani. Isărescu ratează des obiectivul fundamental pe care și l-a asumat – țintirea inflației și stabilitatea prețurilor, este deja devoalat ca fiind fost informator al Securității Comuniste, permite băncilor comerciale să extragă rente din sectorul privat calculând dobânzi la false referințe, descurajează economisirea ținând dobânzile jos la depozite în condițiile de inflație mare față de restul Uniunii Europene, și nu în ultimul rând asistă și a asistat cu un aer serios la fraudarea bugetului de stat de către bănci prin externalizarea unor așa numite credite ,,neperformante’’(așa numitele ,,pierderi’’ externalizate pe nimic fiind deduse din profiturile ,,viitoare’’ ale băncilor pe care tot Isărescu le-a asigurat prin falsificarea ROBOR în loc să oblige acționarii străini ai băncilor să aducă capital). Aceste deduceri reprezintă falsificarea impozitului pe profit real pe care băncile ar trebui să îl plătească și exportarea profiturilor băncilor în alte circumscripții fiscale, pe care Isărescu a recunoscut recent că le vizitează, ca ,,patriot’’. Cu alte cuvinte, Isărescu veghează patriotard și păgubos la externalizarea profiturilor și la naționalizarea pierderilor economiei românești
Îl denumeam într-un editorial recent pe Isărescu – lupul politicii monetare – făcând referire la puterea lupului – care este haita, sau, cum ar spune Isărescu: ,,există încă oameni serioși care m-au susținut’’. Puterea haitei (sau o ,,oamenilor serioși’’ în interpretarea lui Isărescu) a fost de natură să îi asigure încă un mandat la conducerea în ciuda contraperformanțelor sale la nivel european pe care Isărescu încearcă să le coafeze: fie că e vorba de ,,succesul’’ țintirii inflației fie că invocă falși ,,brilianți’’ care aduc BNR profit operațional – în esență nevorbind decât de deprecierea leului.
În cifre, realitatea arată pe dos față de cum o prezintă Isărescu: cel mai longeviv bancher central din lume este și cel mai mare ratangiu al stabilității prețurilor din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale Eurostat. Același care a și vegheat la spolierea prin inflație a economisirii celor cu venituri mici și la umflarea costului creditelor prin false dobânzi de referință (manipulate în ecran).
Am studiat datele statistice Eurostat privind indicele prețurilor de consum naționale – din baza de date AMECO – care arată fără putință de tăgadă că slaba performanță a lui Isărescu în ținerea inflației sub control nu a fost doar conjuncturală, ci cronică, fiind principala caracteristică a mandatelor sale, spre deosebire de toți ceilalți guvernatori din Uniunea Europeană.
Cu alte cuvinte, dacă alți guvernatori păzesc populația și companiile de confiscarea puterii de cumpărare prin inflație, Isărescu excelează în afectarea în jos a nivelului de trai. Potrivit bazei de date AMECO, inflația raportată în 2018 față de anul de bază 2010 (pe cele mai recente două mandate ale lui Isărescu) a fost în România cu 60% mai mare decât media Uniunii Europene (19,2 puncte procentuale în România în 2019 față de 2010 față de 11,9 puncte procentuale în Uniunea Europeană). În același interval (2010-2018) în Grecia spre exemplu a fost o inflație de doar 1,1%, în Bulgaria de 7,9%, în Polonia de 9,6%, în Cehia de 13,3% iar în Ungaria de 17,7%. Cu Isărescu la butoane, România a avut în ultimii în ultimii 9 ani cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
Prognozele Uniunii Europene par să confirme păstrarea acestei contraperformanțe a lui Isărescu și în următorii 2 ani, astfel încât, raportat la anul 2020, inflația din România va fi cu 27,1 puncte procentuale mai mare decât cea din 2010, dublă față de Slovenia sau Italia, aproape triplă față de cea din Franța și de 9 ori mai mare decât cea din Grecia. Inflație înseamnă confiscare a puterii de cumpărare.
Pentru Isărescu nu a fost suficient să confiște puterea de cumpărare, manevrând nepriceput pârghiile de politică monetară încredințate (a acționat prea târziu și prea puțin, fiind șovăielnic și permanent atent în perioadele de final de mandat să nu supere majoritățile parlamentare). Pe de-o parte, Isărescu a încurajat statul român să se împrumute pentru nimic, manipulând în jos ratele de dobândă din piața monetară făcând nu politică monetară ci politică ticăloasă de încurajare a unor împrumuturi cheltuite aiurea (atunci când începând cu 2015, văzând excesele de politică fiscală ale guvernului a redus rata de dobândă – cu alte cuvinte a pus gaz peste foc, încurajând aceste excese) ulterior manipulând și susținând manipularea în sus a ratelor de dobândă din piață (referințele false ROBOR), astfel încât atât statul român dar și companiile să se împrumute în raport de referințe false.
Ținând ratele de dobândă artificial în jos, Isărescu s-a asigurat că marea masă a populației va înceta să economisească (economisirea fiind sporită doar de cei cu venituri mari cărora politica fiscala le-a asigurat mici averi peste noapte), populația alegând consumul de zi cu zi, nefiind stimulată se economisească (și nu prea având ce), contribuind în cele din urmă, nestimulată prin dobânzi real pozitive la depozite și constatând deprecierea leului, la dezechilibrul extern, pe care Isărescu îl pune în mod ticălos doar în sarcina guvernului. Isărescu a avut partea lui de vină.
El a transmis permanent băncilor comerciale că este OK să ofere dobânzi real negative populației într-o țară cu inflație încă mare față de restul Uniunii Europene (la final de an, dacă depuneai bani la bancă puteai să cumperi mai puține bunuri și servicii decât la începutul anului). O astfel de conduită transmisă băncilor de politica monetară a avut două efecte perverse: pe de-o parte ascunse sub nobilul dar inechitabilul slogan ,,creșterea economisirii’’. Au economisit cei cu venituri mari, care i-au îndatorat pe cei cu venituri mici, sporind vulnerabilitățile. Spre exemplu, un pensionar special care a câștigat în plus în ultimii 3 ani 27.000 de Euro prin majorarea excesivă a pensiilor a asigurat sursa de finanțare (dar în principal de îndatorare) pentru un pensionar mediu, care, în ultimii 3 ani, a încasat în plus în total doar 2200 de Euro. La fel și la salarii. Bugetarii speciali (în creștere ca număr dar mai ales ca venituri, fără să facă nimic în plus) au asigurat surse de îndatorare pentru românii medii. Aceștia câștigând prea puțin în plus și cu dobânzi real negative asigurate de Isărescu, au consumat plusul de venituri, în principal din importuri. Isărescu nu poate pretinde că nu a contribuit la criza financiară care se va dezvălui după actuala criză bugetară (care va include o criză monetară, o criză de balanță de plăți și în cele din urmă o criză a împrumuturilor).
Revenind la tema principală – faptul că băncile continuă să folosească o falsă referință (dobânzile din ecran semnificativ mai mari decât cele efective la care se împrumută), cu susținerea lui Mugur Isărescu, ceea ce le-a asigurat în ultimii ani nu profit din performanță și profituri de miliarde de Euro, externalizate în alte circumscripții fiscale prin metoda vânzării la 5% din valoare a creditelor ,,neperformante’’, mă întreb, retoric: cu ce instrumente a achitat Mugur Isărescu factura susținerii lui pentru un nou mandat de către ,,oamenii serioși’’? De către haită? Și de ce în continuare, deși este documentată spălarea de bani inclusiv în sistemul bancar românesc prin metoda ,,împrumutului nerambursat’’, în România nu avem vreo bancă incriminată pentru spălare de bani? Răspunsul îl putem găsi probabil în vizitele ,,patriotice’’ ale lui Mugur Isărescu la sediile băncilor mamă cu activități în România, unele dintre ele spălătoare de bani la nivel European”. (Irinel I.).
Actualitate
Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă
Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro
Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.
Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.
Toate sistemele au trecut testele operaționale
Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.
Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.
Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă
Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.
Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.
HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.
EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată
Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.
Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.
Corvetele sunt construite în Franța și Emirate
Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.
A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.
Compania urmărește extinderea pe piețele externe
Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.
Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.
Un aparat fără pilot destinat misiunilor de recunoaștere și atac
General Atomics Aeronautical Systems, unul dintre principalii producători americani de drone militare, a prezentat oficial Wildfire, un aparat fără pilot proiectat de la zero pentru a înlocui MQ-9A Reaper.
Compania susține că noua dronă poate fi fabricată într-un ritm accelerat și că este capabilă să depășească obiectivele stabilite de Departamentul american al Apărării pentru viitoarea platformă aeriană.
Wildfire este destinat misiunilor îndeplinite în mod tradițional de Reaper, inclusiv recunoașterii de lungă durată și atacurilor de precizie. În afara operațiunilor militare, producătorul ia în calcul și utilizări civile, inclusiv transportul de mărfuri comerciale.
Capacitate de transport sporită și noi roluri operaționale
Potrivit General Atomics, drona dispune de o capacitate de încărcare mai mare și de puncte de acroșare consolidate. Aceste caracteristici ar putea permite folosirea aparatului într-o gamă mai largă de misiuni, inclusiv pentru transportul aerian de încărcături comerciale.
Președintele GA-ASI, David Alexander, a descris Wildfire drept o platformă concepută pentru misiuni solicitante și clienți preocupați de costuri. El a subliniat că aparatul combină performanțele ridicate asociate produselor companiei cu flexibilitatea și posibilitatea de a fi fabricat la scară largă.
Wildfire intră în cursa pentru programul Massed Modular Aircraft
General Atomics propune Wildfire pentru programul Massed Modular Aircraft, lansat în luna iulie de Forțele Aeriene ale SUA și Defense Innovation Unit. Inițiativa urmărește identificarea unui succesor pentru MQ-9A Reaper.
Generalul-locotenent Christopher Niemi, responsabil de modernizarea Forțelor Aeriene americane, a declarat recent că programul a fost accelerat după pierderile considerate îngrijorătoare suferite de Reaper în operațiuni împotriva Iranului.
Obiectivul Pentagonului este dezvoltarea unei platforme mai ieftine și concepute să poată fi pierdută în luptă fără costurile extrem de ridicate asociate sistemelor sofisticate.
Pentagonul vizează un preț de aproximativ 10 milioane de dolari
În funcție de configurație, un MQ-9 Reaper poate costa până la 50 de milioane de dolari. Producția modelului a fost oprită anul trecut, însă versiunea modernizată MQ-9B SkyGuardian continuă să fie fabricată.
Pentagonul urmărește ca prețul aparatului destinat programului Massed Modular Aircraft să fie de aproximativ 10 milioane de dolari pe unitate, fără echipamentele de misiune.
Documentația oficială a programului stabilește, printre altele, ca viitoarea platformă să poată efectua o redislocare autonomă pe o distanță de 8.000 de mile marine și să transporte o încărcătură de cel puțin 2.800 de livre.
General Atomics afirmă că Wildfire îndeplinește sau depășește toate cerințele, oferind o rază de ferry de peste 8.000 de mile marine și capacitatea de a transporta simultan două rachete antinavă cu rază lungă de acțiune.
O platformă pregătită pentru arme, senzori și sisteme autonome
Potrivit producătorului, Wildfire poate transporta combinații variate de muniții, efecte lansate, senzori și alte echipamente de misiune.
Drona este proiectată de la început pentru un grad ridicat de autonomie și pentru operațiuni colaborative cu alte platforme aeriene. Această abordare ar permite integrarea aparatului în rețele de luptă distribuite și în misiuni desfășurate de grupuri mixte de drone și aeronave pilotate.
General Atomics promite livrări înainte de 2031
Planul inițial al Pentagonului prevedea ca sistemul Massed Modular Aircraft să devină operațional până în anul fiscal 2031, cu cel puțin 20 de drone pregătite pentru misiuni.
General Atomics afirmă însă că Wildfire ar putea fi livrat cu mai mulți ani înainte de acest termen. Compania susține, de asemenea, că în același interval ar putea produce de peste două ori mai multe aparate decât obiectivul minim stabilit inițial.
Programul ar putea urma modelul „wingmanilor” autonomi
Oficialii americani se așteaptă ca programul Massed Modular Aircraft să adopte o structură asemănătoare celei utilizate în cadrul inițiativei Collaborative Combat Aircraft, dedicată dezvoltării unor drone capabile să opereze alături de aeronave pilotate.
În acest model, platformele sunt construite pe arhitecturi deschise și dezvoltate succesiv prin mai multe „incrementuri”, care permit introducerea treptată a unor noi capabilități.
Christopher Niemi a sugerat că viitoarea aeronavă nu va integra neapărat tehnologii de ultimă generație. Cel mai probabil, aceasta va utiliza un motor turbopropulsor și o aripă cu alungire mare, soluții menite să reducă prețul și să sporească autonomia.
Un lanț poate schimba rapid aspectul unei ținute, mai ales dacă restul pieselor sunt simple. Forma zalelor, grosimea, lungimea și nuanța metalului influențează atât stilul, cât și confortul la purtare.
Modelele box, rope și cuban se numără printre cele mai cunoscute variante, însă fiecare are o construcție și o prezență vizuală diferite. Alegerea potrivită depinde de contextul în care porți bijuteria, de proporțiile tale și de felul în care vrei să o combini cu alte accesorii.
Modelul potrivit pornește de la modul în care îl vei purta
Atunci când cauți un lant de aur la preț accesibil, nu ține cont numai de aspect. Gândește-te dacă îl vei purta zilnic, dacă vrei să adaugi un pandantiv și cât de vizibil dorești să fie.
Înainte de alegere, răspunde la câteva întrebări:
- vrei să îl porți la birou, în timpul liber sau la evenimente?
- preferi un accesoriu discret ori unul care atrage atenția?
- vrei să îl porți singur sau alături de alte lanțuri?
- ai deja un pandantiv pe care vrei să îl folosești?
Dacă alegi un pandantiv, verifică dimensiunea și greutatea piesei. Un pandantiv mai greu are nevoie de un lanț suficient de solid, care să distribuie corect greutatea.
Lanțul box se potrivește unui stil simplu și ordonat
Lanțul box, numit și lanț venețian, este realizat din zale pătrate, așezate uniform. Construcția sa formează o linie dreaptă și curată, potrivită pentru ținutele minimaliste.
Când să alegi modelul box?
Acest tip de lanț este potrivit:
- pentru birou și ținute smart-casual;
- pentru pandantive mici sau medii;
- dacă preferi bijuteriile discrete;
- pentru purtare frecventă.
Un model de 2–3 mm se integrează ușor într-o ținută cu cămașă, sacou sau tricou simplu. Forma compactă îl ajută să se așeze ordonat, fără să domine restul accesoriilor.
Lanțul rope adaugă textură și mai multă strălucire
Lanțul rope are zale împletite în spirală, asemănătoare unei frânghii. Suprafața sa reflectă lumina din mai multe unghiuri, ceea ce îl face vizibil chiar și atunci când grosimea nu este foarte mare.
Cui i se potrivește modelul rope?
Alege un lanț rope dacă:
- îți plac accesoriile cu textură;
- vrei să îl porți și fără pandantiv;
- preferi un stil smart-casual;
- cauți o bijuterie care captează lumina.
Un model de 3–5 mm poate completa un tricou simplu, o cămașă descheiată la primul nasture sau o ținută monocromă. Variantele mai fine pot fi purtate și cu pandantive, dacă greutatea acestora este potrivită.
Verifică dacă lanțul este solid sau gol la interior. Modelele solide sunt, în general, mai grele și mai rezistente, în timp ce variantele goale necesită mai multă atenție la lovituri și deformare.
Lanțul cuban oferă structură și o prezență vizibilă
Lanțul cuban este format din zale ovale, turtite și unite strâns. Se așază plat și are o prezență mai puternică decât modelele box sau rope.
Când merită ales modelul cuban?
Acest model este o variantă potrivită:
- pentru un stil urban;
- dacă vrei un accesoriu statement;
- pentru ținute simple, cu puține alte bijuterii;
- dacă preferi lanțurile late și bine definite.
Un cuban de 5–7 mm poate deveni piesa centrală a ținutei. În acest caz, evită să adaugi alte accesorii masive în zona gâtului.
Grosimea lanțului influențează vizibilitatea și confortul
Grosimea lanțului trebuie aleasă în funcție de stil, conformație și frecvența purtării:
- 2–3 mm: aspect discret și potrivit pentru pandantive mici;
- 3–5 mm: echilibru între eleganță și vizibilitate;
- peste 5 mm: efect pronunțat, potrivit mai ales pentru rope și cuban.
Persoanele cu umeri lați pot integra mai ușor lanțuri groase. Pentru o apariție fină, alege o grosime redusă și o lungime apropiată de baza gâtului.
Lungimea determină locul în care cade lanțul
Lungimea influențează felul în care bijuteria se raportează la guler și la restul ținutei.
Cele mai întâlnite variante sunt:
- 45–50 cm: aproape de baza gâtului;
- 50–55 cm: lungime echilibrată pentru purtare zilnică;
- 60 cm sau mai mult: aspect relaxat și potrivit pentru layering.
Dacă porți frecvent cămăși, probează lanțul atât peste, cât și sub guler. Observă dacă rămâne vizibil și dacă se așază confortabil atunci când te miști.
Poți combina mai multe lanțuri prin layering
Layeringul presupune purtarea simultană a mai multor lanțuri la lungimi diferite. Pentru un rezultat echilibrat, combină un box fin cu un rope mediu sau două modele cu grosimi diferite.
Păstrează o diferență de cel puțin 5–10 cm între lungimi și evită să porți mai multe lanțuri groase în același timp. Astfel, reduci riscul ca piesele să se încurce și păstrezi un aspect plăcut.
Pentru un stil minimalist, alege modelul box. Dacă vrei mai multă textură și strălucire, optează pentru rope. Pentru o prezență puternică, lanțul cuban este varianta potrivită. Compară lungimea, grosimea și construcția, apoi alege modelul pe care îl poți purta confortabil în cât mai multe contexte.
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
-
Exclusivacum o zi
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 5 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 3 zile
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum o zi
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Featuredacum 3 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 2 zile
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.