Conform ultimelor date de la statistică, în T3 creşterea economică s-a mai redus, dar rămânem în continuare cu un plus de 5% în acest an. Aceasta este imaginea pozitivă. La conferinţa ZF Investiţi în România de la Braşov, organizată împreună cu CEC Bank, doi antreprenori au avut o părere puţin diferită, contrar optimismului economic din piaţă. Unul dintre ei a menţionat că fluctuaţia redusă de personal înregistrată în ultimele luni indică o oarecare criză. Când economia duduie, când lumea caută oameni ca să-i angajeze, fluctuaţia în piaţă este ridicată, pentru că oamenii sunt dispuşi să-şi schimbe jobul mai des. Salariile cresc şi apar locuri de muncă noi.
Când începe să vină criza, fluctuaţiile de personal se reduc, iar oamenii nu prea sunt dispuşi să schimbe jobul, considerând că timpurile nu sunt cele mai potrivite. Salariile nu mai cresc, ofertele de noi joburi se reduc, iar fiecare încearcă să stea în banca lui, pentru a nu fi prins pe picior greşit. De obicei, când apar restructurări, ultimul venit este primul plecat. Iar criza de acum un deceniu a lovit destul de bine piaţa muncii, aşa că lumea este mai reticentă acum. Încă nu au apărut disponibilizări, încă nu apar informaţii legate de începerea unor procese de restructurare, dar piaţa muncii nu mai este la fel de generoasă.
Un alt antreprenor, implicat în colectarea de deşeuri, a venit cu propria părere: în ultimele luni colectează mai puţine deşeuri, ceea ce arată o scădere a consumului. Când este euforie economică în piaţă, oamenii cumpără, coşurile de cumpărături sunt pline, ceea ce în final se traduce şi în coşuri de gunoi la fel de pline. În România, inflaţia este de 15%, vom închide anul 2022 la 16,3%, ultima previziune a BNR, în timp ce în Europa inflaţia este între 7-8%. În Ungaria inflaţia este de 17-20% şi la fel se înregistrează şi în Polonia.
Pentru bănci, un indicator la care se uită este cel legat de cât timp ţin oamenii banii la bancă în contul curent: dacă îi scot repede după încasarea salariului, asta înseamnă că au plăţi imediate de făcut, iar la final nu mai rămâne nimic în contul curent până la următoarea chenzină. Bancherii se uită destul de mult la acest indicator pentru a simţi pulsul pieţei şi a vedea ce se întâmplă în economie. Acum gunoiul s-a mai redus, se colectează mai puţin, ceea ce arată o scădere a achiziţiilor de consum. Companiile, retailerii, comercianţii încearcă să acopere scăderea vânzărilor în volume prin majorări de preţuri.
Spre deosebire de Europa Occidentală, în ţările estice creşterile de preţuri sunt mult mai mari, pentru că firmele încearcă să-şi acopere scăderea vânzărilor prin majorări de preţuri mai accentuate, mai ales că de multe ori concurenţa este mai redusă. În România, inflaţia este de 15%, vom închide anul 2022 la 16,3%, ultima previziune a BNR, în timp ce în Europa inflaţia este între 7-8%. În Ungaria inflaţia este de 17-20% şi la fel se înregistrează şi în Polonia.
Pentru bănci, un indicator la care se uită este cel legat de cât timp ţin oamenii banii la bancă în contul curent: dacă îi scot repede după încasarea salariului, asta înseamnă că au plăţi imediate de făcut, iar la final nu mai rămâne nimic în contul curent până la următoarea chenzină. Bancherii se uită destul de mult la acest indicator pentru a simţi pulsul pieţei şi a vedea ce se întâmplă în economie. De asemenea, în momentul în care firmele încep să tragă repede din capitalul de lucru, asta înseamnă că încasează greu ceea ce au vândut şi de aceea au nevoie de lichiditate pentru plata salariilor, taxelor şi impozitelor şi plata dobânzilor la împrumuturile luate anterior.Ca să-şi protejeze cash-ul, fiecare companie trage de plăţi şi de scadenţe.
Aglomeraţia de pe şosele, constatată de Mugur Isărescu reprezintă un indicator, dar parţial. Oamenii nu renunţă la maşini pentru că nu au alternative, chiar dacă plinul costă dublu faţă de începutul anului. Aşa că trebuie să taie din altă parte. După trecerea sărbătorilor vom vedea cum stăm, mai ales că vine începutul de an, iar banii disponibili s-au consumat. Mulţi speră că majorările de salarii care se anunţă, chiar dacă vor fi sub procentul de creştere a inflaţiei, vor mai acoperi din necesarul de bani pentru plata facturilor la utilităţi, plata creşterii dobânzilor şi plata creşterilor de preţuri.
Cristian Hostiuc
