Actualitate
BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor

BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor. Rol pe care și l-a dorit prea mult și guvernul României, care, prin taxa pe lăcomie a substituit BNR și a devenit complicea băncilor în scumpirea creditelor populației și majorarea chiar și mai mare a diferenței dintre dobânzile pasive și cele active, cu consecința unor credite mai scumpe și rate mai mari. Am explicat de ce și mai ales cum, in articolul “De ce râd complice băncile și Vâlcovii de noi: creditele în lei s-au scumpit, nu s-au ieftinit”, publicat in PS News, precizeaza pe pagina sa de socializare analistul si jurnalistul Soviani Radu .
,,Dorin să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu 10-15%’’ ,,Efectul taxei pe lăcomie va fi în felul următor: o reducere a profiturilor și protejarea populației’’; ,,Băncile au marjă între dobânzile la depozite și cele la credite nevăzute în Europa’’,,Până la sfârșitul acestui an Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să scadă la jumătate’’.
Sunt declarațiile gogonate care au pretextat ,,taxa pe lăcomie’’ lansată de Vâlcov și Teodorovici. Să le luăm pe rând:
- ,,Dorim să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu 10-15%’’.
În fapt, ROBOR este acum la 3,31%. La momentul anunțării ,,taxei pe lăcomie’’ (20 decembrie 2018), ROBOR era la nivelul de 3,03%. Deci ROBOR este mai mare cu 10% față de nivelul pre-existent introducerii taxei pe lăcomie. Ceea ce arată că românii care sunt împrumutați în lei în funcție de ROBOR (și ale căror împrumuturi nu pot fi convertite automat la ,,verișorul ROBOR’’ – IRCC anunțat recent la 2,36%) vor plăti anul acesta rate mai mari decât anul trecut, pe vremea aceasta. Doar creditele noi vor fi indexate în funcție de noul IRCC, dar acolo băncile au început deja, pretextând OUG 114, să adauge puncte procentuale la marja de dobândă anuală și comisioane lunare. Concluziv, toți cei care aveau credite indexate în funcție de ROBOR înainte de introducerea ,,taxei pe lăcomie’’ plătesc azi rate mai mari. La fel până la sfârșitul anului.
- ,,Efectul taxei pe lăcomie va fi în felul următor: o reducere a profiturilor și protejarea populației’’. În privința protejării populației, am lămurit-o anterior. În privința reducerii profiturilor (aberantă țintirea aceasta având în vedere că statul impozit pe profit, deci are interesul unor profituri cât mai mari), avem rezultatele primului trimestru de la cele mai mari bănci din România: BCR a anunțat un profit net de 268 de milioane de lei în creștere cu 6% față de anul trecut pe vremea acesta, când nu exista taxa pe lăcomie. Impactul estimat pentru tot anul al ,,taxei pe active’’ este de circa 90 de milioane de lei. BRD, o altă bancă din top 3 a anunțat profit net de 301 milioane de lei (în scădere cu 27% față de perioada similară a anului trecut, scădere nemotivată însă de taxa pe lăcomie pe care BRD o estimează la 79 de milioane de lei pentru tot anul). Relevantă este însă evoluția veniturilor nete din dobânzi, care s-au majorat cu 10,3%. Deci taxa pe lăcomie nu a avut un impact asupra reducerii veniturile nete din dobânzi în primul trimestru de aplicare (singurele care puteau fi țintite real printr-o taxă pe active dimensionată în funcție de dobândă). Din contră, veniturile nete din dobânzi s-au majorat, de unde rezultă că populația a plătit dobânzi mai mari decât înainte de taxă.
- ,,Băncile au marjă între dobânzile la depozite și cele la credite nevăzute în Europa’’. Întrucât Vălcov și Tedorovici nu au avut niciodată argumente raționale (nu că nu ar fi existat), la un moment dat Vâlcov, ca ministru avizat de SRI, și-a adus aminte că a citit undeva că marja dintre dobânzile pasive (la depozite) și cele active (la credite) s-a majorat în recesiune s-a majorat și a rămas înaltă. Acest ecart era cel care trebuia urmărit dacă taxa pe active financiare nu urmărea, printr-o complicitate guvern-BNR-bănci comerciale un singur lucru: să pună incompetența politicii monetare și a celei fiscale în sarcina populației. Doar că, datele cele mai recente privind creditarea în lei (sold și dobândă) arată că inclusiv aici, ,,taxa pe lăcomie’’ a ratat reducerea ecartului. Din contră, l-a majorat.
Concret, în urmă cu un an, dobânda medie la depozite era de 0,96% iar dobânda medie la creditele în lei era de 7,32%. Ceea ce însemna o marjă de 6,36 puncte procentuale. Această marjă trebuia urmărită de taxa pe lăcomie, dar, în fapt, OUG114, dând pretexte băncilor să majoreze dobânda, a acționat în sensul creșterii marjei. Adică pentru fiecare leu atras ca depozit de la populație, băncile, după taxa pe lăcomie, încasează mai mult. Marja s-a majorat la finalul primului trimestru din 2019, la 6,45 puncte procentuale. Acum, dobânda medie la creditele în lei este de 7,92%, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Adică băncile împrumută mai scump și ratele sunt mai mari.
Am făcut anterior pentru psnews calculul pentru ROBOR-ul afișat în trimestrul IV 2018. Pe tranzacții în ecran, ROBOR mediu a fost de 2,85%. Pe tranzacții efective, IRCC (verișorul ROBOR) a fost în aceeași perioadă de 2,36%. Adică o diferență de 0,5 puncte procentuale între efectiv și ecran. Și dacă toată populația și companiile românești s-ar refinanța la noua dobândă de referință IRCC (ceea ce nu e cazul), creșterea dobânzii cu 0,6 puncte procentuale în ultimul an este mai mare decât scăderea de 0,5 puncte procentuale. Din nou, credite mai scumpe, rate mai mari.
- ,,Până la sfârșitul acestui an Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să scadă la jumătate’
Această minciună gogonată este demontată integral de primele 3 expuneri și o voi folosi concluziv: creditele în lei aflate în sold sunt mai scumpe decât înainte de introducerea taxei pe lăcomie, marja băncilor între dobânda plătită la depozite și cea încasată l-a credite s-a majorat, ratele sunt mai mari pentru creditele în lei decât înainte de introducerea taxei pe lăcomie și vor deveni și mai mari. În plus, harcea-parcea cu OUG114 a condus la inflație suplimentară (prin deprecierea leului), la scumpirea creditelor în EURO (pentru care sunt necesari mai mulți lei astfel încât să fie plătite ratele lunare la bancă) și, în general, la o scădere a veniturilor disponibile ale populației, afectate de inflație și credite mai scumpe.
Rămâne însă meritul calculării ,,verișorului’’ ROBOR, așa numitul IRCC, dar în principal din perspectiva statistică, pentru a vedea cum, sub privirea BNR, băncile au umflat dobânzile la credite în funcție de dobânzi afișate pe ecran și nu de dobânzi reale. Am calculat media dobânzii ROBOR pe întreg anul 2018 și a rezultat 2,79%. Dacă se păstrează diferența anunțată de BNR pentru trimestrul IV între ROBOR din ecran și ROBOR efectiv, de la 2,85% – ecran la 2,36% -efectiv), simularea arată că pentru întreg anul 2018, tranzacțiile efective au fost la o dobândă medie de 2,32%. Adică cu aproape 0,5 puncte procentuale mai puțin decât referința folosită de bănci în 2018. Având un sold al creditelor în lei în 2018 de 165 de miliarde de lei, rezultă că băncile comerciale au încasat doar din această diferență aproape un miliard de lei numai în anul 2018 (din care 160 de milioane de lei a luat statul român).
Cum a fost posibil ca miliardul acesta să fie luat de la împrumutații în lei, sub privirea BNR, an de an?
De ce BNR nu a pus înaintea guvernului problema unei rate de referință la tranzacțiile efective știind că SUA au reușit asta încă din 2014 și că există o directivă europeană care impune și tuturor statelor Uniunii (inclusiv la nivelul zonei EURO exista dobânda EONIA calculată la tranzacțiile efective)?
Răspunsul este simplu: BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor. Rol pe care și l-a dorit prea mult și guvernul României, care, prin taxa pe lăcomie a substituit BNR și a devenit complicea băncilor în scumpirea creditelor populației și majorarea chiar și mai mare a diferenței dintre dobânzile pasive și cele active, cu consecința unor credite mai scumpe și rate mai mari. Taxa pe lăcomie? Au încasat sub privirea BNR, ANAF și Ministerul de Finanțe, mult mai mult, în avans. Iar și noua taxă este deja exportată în ratele românilor. De asta râd și băncile și Vâlcovii, complice, de noi. (Paul D.).
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 13 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!