Actualitate
BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor
BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor. Rol pe care și l-a dorit prea mult și guvernul României, care, prin taxa pe lăcomie a substituit BNR și a devenit complicea băncilor în scumpirea creditelor populației și majorarea chiar și mai mare a diferenței dintre dobânzile pasive și cele active, cu consecința unor credite mai scumpe și rate mai mari. Am explicat de ce și mai ales cum, in articolul “De ce râd complice băncile și Vâlcovii de noi: creditele în lei s-au scumpit, nu s-au ieftinit”, publicat in PS News, precizeaza pe pagina sa de socializare analistul si jurnalistul Soviani Radu .
,,Dorin să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu 10-15%’’ ,,Efectul taxei pe lăcomie va fi în felul următor: o reducere a profiturilor și protejarea populației’’; ,,Băncile au marjă între dobânzile la depozite și cele la credite nevăzute în Europa’’,,Până la sfârșitul acestui an Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să scadă la jumătate’’.
Sunt declarațiile gogonate care au pretextat ,,taxa pe lăcomie’’ lansată de Vâlcov și Teodorovici. Să le luăm pe rând:
- ,,Dorim să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu 10-15%’’.
În fapt, ROBOR este acum la 3,31%. La momentul anunțării ,,taxei pe lăcomie’’ (20 decembrie 2018), ROBOR era la nivelul de 3,03%. Deci ROBOR este mai mare cu 10% față de nivelul pre-existent introducerii taxei pe lăcomie. Ceea ce arată că românii care sunt împrumutați în lei în funcție de ROBOR (și ale căror împrumuturi nu pot fi convertite automat la ,,verișorul ROBOR’’ – IRCC anunțat recent la 2,36%) vor plăti anul acesta rate mai mari decât anul trecut, pe vremea aceasta. Doar creditele noi vor fi indexate în funcție de noul IRCC, dar acolo băncile au început deja, pretextând OUG 114, să adauge puncte procentuale la marja de dobândă anuală și comisioane lunare. Concluziv, toți cei care aveau credite indexate în funcție de ROBOR înainte de introducerea ,,taxei pe lăcomie’’ plătesc azi rate mai mari. La fel până la sfârșitul anului.
- ,,Efectul taxei pe lăcomie va fi în felul următor: o reducere a profiturilor și protejarea populației’’. În privința protejării populației, am lămurit-o anterior. În privința reducerii profiturilor (aberantă țintirea aceasta având în vedere că statul impozit pe profit, deci are interesul unor profituri cât mai mari), avem rezultatele primului trimestru de la cele mai mari bănci din România: BCR a anunțat un profit net de 268 de milioane de lei în creștere cu 6% față de anul trecut pe vremea acesta, când nu exista taxa pe lăcomie. Impactul estimat pentru tot anul al ,,taxei pe active’’ este de circa 90 de milioane de lei. BRD, o altă bancă din top 3 a anunțat profit net de 301 milioane de lei (în scădere cu 27% față de perioada similară a anului trecut, scădere nemotivată însă de taxa pe lăcomie pe care BRD o estimează la 79 de milioane de lei pentru tot anul). Relevantă este însă evoluția veniturilor nete din dobânzi, care s-au majorat cu 10,3%. Deci taxa pe lăcomie nu a avut un impact asupra reducerii veniturile nete din dobânzi în primul trimestru de aplicare (singurele care puteau fi țintite real printr-o taxă pe active dimensionată în funcție de dobândă). Din contră, veniturile nete din dobânzi s-au majorat, de unde rezultă că populația a plătit dobânzi mai mari decât înainte de taxă.
- ,,Băncile au marjă între dobânzile la depozite și cele la credite nevăzute în Europa’’. Întrucât Vălcov și Tedorovici nu au avut niciodată argumente raționale (nu că nu ar fi existat), la un moment dat Vâlcov, ca ministru avizat de SRI, și-a adus aminte că a citit undeva că marja dintre dobânzile pasive (la depozite) și cele active (la credite) s-a majorat în recesiune s-a majorat și a rămas înaltă. Acest ecart era cel care trebuia urmărit dacă taxa pe active financiare nu urmărea, printr-o complicitate guvern-BNR-bănci comerciale un singur lucru: să pună incompetența politicii monetare și a celei fiscale în sarcina populației. Doar că, datele cele mai recente privind creditarea în lei (sold și dobândă) arată că inclusiv aici, ,,taxa pe lăcomie’’ a ratat reducerea ecartului. Din contră, l-a majorat.
Concret, în urmă cu un an, dobânda medie la depozite era de 0,96% iar dobânda medie la creditele în lei era de 7,32%. Ceea ce însemna o marjă de 6,36 puncte procentuale. Această marjă trebuia urmărită de taxa pe lăcomie, dar, în fapt, OUG114, dând pretexte băncilor să majoreze dobânda, a acționat în sensul creșterii marjei. Adică pentru fiecare leu atras ca depozit de la populație, băncile, după taxa pe lăcomie, încasează mai mult. Marja s-a majorat la finalul primului trimestru din 2019, la 6,45 puncte procentuale. Acum, dobânda medie la creditele în lei este de 7,92%, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Adică băncile împrumută mai scump și ratele sunt mai mari.
Am făcut anterior pentru psnews calculul pentru ROBOR-ul afișat în trimestrul IV 2018. Pe tranzacții în ecran, ROBOR mediu a fost de 2,85%. Pe tranzacții efective, IRCC (verișorul ROBOR) a fost în aceeași perioadă de 2,36%. Adică o diferență de 0,5 puncte procentuale între efectiv și ecran. Și dacă toată populația și companiile românești s-ar refinanța la noua dobândă de referință IRCC (ceea ce nu e cazul), creșterea dobânzii cu 0,6 puncte procentuale în ultimul an este mai mare decât scăderea de 0,5 puncte procentuale. Din nou, credite mai scumpe, rate mai mari.
- ,,Până la sfârșitul acestui an Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să scadă la jumătate’
Această minciună gogonată este demontată integral de primele 3 expuneri și o voi folosi concluziv: creditele în lei aflate în sold sunt mai scumpe decât înainte de introducerea taxei pe lăcomie, marja băncilor între dobânda plătită la depozite și cea încasată l-a credite s-a majorat, ratele sunt mai mari pentru creditele în lei decât înainte de introducerea taxei pe lăcomie și vor deveni și mai mari. În plus, harcea-parcea cu OUG114 a condus la inflație suplimentară (prin deprecierea leului), la scumpirea creditelor în EURO (pentru care sunt necesari mai mulți lei astfel încât să fie plătite ratele lunare la bancă) și, în general, la o scădere a veniturilor disponibile ale populației, afectate de inflație și credite mai scumpe.
Rămâne însă meritul calculării ,,verișorului’’ ROBOR, așa numitul IRCC, dar în principal din perspectiva statistică, pentru a vedea cum, sub privirea BNR, băncile au umflat dobânzile la credite în funcție de dobânzi afișate pe ecran și nu de dobânzi reale. Am calculat media dobânzii ROBOR pe întreg anul 2018 și a rezultat 2,79%. Dacă se păstrează diferența anunțată de BNR pentru trimestrul IV între ROBOR din ecran și ROBOR efectiv, de la 2,85% – ecran la 2,36% -efectiv), simularea arată că pentru întreg anul 2018, tranzacțiile efective au fost la o dobândă medie de 2,32%. Adică cu aproape 0,5 puncte procentuale mai puțin decât referința folosită de bănci în 2018. Având un sold al creditelor în lei în 2018 de 165 de miliarde de lei, rezultă că băncile comerciale au încasat doar din această diferență aproape un miliard de lei numai în anul 2018 (din care 160 de milioane de lei a luat statul român).
Cum a fost posibil ca miliardul acesta să fie luat de la împrumutații în lei, sub privirea BNR, an de an?
De ce BNR nu a pus înaintea guvernului problema unei rate de referință la tranzacțiile efective știind că SUA au reușit asta încă din 2014 și că există o directivă europeană care impune și tuturor statelor Uniunii (inclusiv la nivelul zonei EURO exista dobânda EONIA calculată la tranzacțiile efective)?
Răspunsul este simplu: BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor. Rol pe care și l-a dorit prea mult și guvernul României, care, prin taxa pe lăcomie a substituit BNR și a devenit complicea băncilor în scumpirea creditelor populației și majorarea chiar și mai mare a diferenței dintre dobânzile pasive și cele active, cu consecința unor credite mai scumpe și rate mai mari. Taxa pe lăcomie? Au încasat sub privirea BNR, ANAF și Ministerul de Finanțe, mult mai mult, în avans. Iar și noua taxă este deja exportată în ratele românilor. De asta râd și băncile și Vâlcovii, complice, de noi. (Paul D.).
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, MOȘIA VĂTAFILOR CU EPOLEȚI: INVESTIGAȚIA CARE CUTREMURĂ PORȚILE! Șah cu polițiștii prin DZU: Cum se mută „pionii” după...
MIRACOLELE SALARIZĂRII LA BUCUREȘTI: EROI CU RESTRICȚII, PLĂTIȚI CA NIȘTE SCRIBOI DE BIROU!
Polițistul român, acest „Superman” pe care statul îl vrea și supus, și sărac În timp ce prin birourile Ministerului Muncii...
GALAȚIUL ARDE, IAR GUVERNUL SE PIAPTĂNĂ CU LEGEA SALARIZĂRII: DRONA A PICAT, NESIMȚIREA A RĂMAS!
Artificii rusești peste blocurile din Galați: Somnul rațiunii naște cratere și răniți În timp ce mai-marii statului exersează prin birouri...
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios
Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...
FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...
-
Exclusivacum 3 zile
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 3 zile
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 2 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 5 zile
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 2 zile
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 5 zile
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 5 zile
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios