Actualitate
Practici ale Securităţii care se perpetuează și astăzi
Practici ale Securităţii care se perpetuează și astăzi. Pentru cei care nu înțeleg de ce politia politica nu e doar „un ordin”, executat naivitate de unii sau de altii. E un sistem care a acaparat cu totul Tara noastra si care garantează tuturor colaboratorilor săi impunitatea (lipsa răspunderii juridice) pentru ticalosiile executate la ordinele ei, precizeaza pe pagina sa de socializare judecatorul Mihaela Ciocea cu referire la dezvaluirile lui Silviu Dancu.
“Că tot văd că v-ați cam supărat unii pe mine pentru statusul cu Cioloș, de ieri, revin oleacă. Vreau să spun că vă înțeleg. Chiar vă înțeleg. Și zău dacă vă spun în vreun fel să nu votați cu el. Ba să votați dacă asta vreți, dacă asta credeți că e cel mai bine. E dreptul vostru. Și nimeni nu are de ce să vă ia acest drept, iar mie nici prin cap nu-mi trece să o fac.
Până la urmă, chiar e cam nasol. E un aer sufocant în politica de pe la noi. Iar voi, abia de v-ați instalat în ideea că – în sfârșit – aveți cu cine vota, când – hop – vin eu cu bruiajul. Nu e deloc comod. E chiar neplăcut. ȘTIU asta.
Doar că, dragilor, confortul vostru nu e deloc, dar deloc, treaba mea. Așa cum nici confortul meu nu e deloc, dar deloc, treaba voastră. Nu ne mângâiem pe creștete, aici, punem pe masă ce știm, ce auzim, ce credem. Dezbatem. Învârtim probleme. Subiecte. Informații. Ce facem cu ele? E treaba fiecăruia dintre noi. Eu, sincer, am convingerea că fiecare va face ce crede că este mai bine. Da, chiar pornesc de la premiza asta. Și mai cred că ideea de ”bine” poate suna diferit în cazul fiecăruia, dar eu aplaud asta ca pe o dovadă a pluralismului și a libertății.
Așa că am să prezint aici și din alt unghi ceea ce-am zis ieri. Ar suna cam așa:
Ne aflăm la jumătatea anilor 80. Anii 80 au fost cei mai duri ani ai dictaturii ceaușiste. Subliniez ”ceaușiste” pentru că la nivel de regim comunist, au existat și alte perioade groaznice: a existat și naționalizarea prin forță, pauker-iană și a fost și chestia aia înfiorătoare, eufemistic numită ”experimentul Pitești” (între 1949 și 1952). A existat și ”Canalul”, un lagăr de exterminare prin muncă forțată, în care peste 80% dintre cei obligați să muncească acolo erau deținuți politic – asta cam în aceeași perioadă cu ”experimentul Pitești” (doar că pe o durată ceva mai lungă). Și ar mai fi și alte chestii sinistre, în care a fost siluită o întreagă națiune, în care a fost ras cât mai temeinic orice putea însemna un cuvânt sau chiar un gând împotrivă. În comunism, un moment de relativă relaxare a fost doar între jumătatea anilor 60 și 70.
Dar, revenim la Ceaușescu: La modul incontestabil, anii 80 au fost cei mai siniștri. Mai ales în comparație cu ce se întâmpla deja la nivel de URSS și cu statele comuniste din jur. Nici măcar nostalgicii nu îndrăznesc să pună prea mult roz peste griul acelor ani. Vorbim despre o Românie sărăcită în așa hal, încât ceea ce azi numim ”sărăcie” e – prin comparație – un belșug, de-a dreptul. Vorbim despre o Românie atât de izolată, încât era o uriașă închisoare (în interiorul căreia se aflau alte închisori). Carnea pe masă? Era adesea rezultatul unei întregi rețele de pile și de relații, de ”corupție” dacă vă place atât de mult termenul. Pentru că în epocă, granița dintre corupție și supraviețuire nu mai era deloc clară.
Vorbim despre ani (ani!) cu mâncare raționalizată, pe cartelă, ca în război, cu apartamente înghețate și fără curent. Vorbim despre inexistența dreptului de a protesta, de a vorbi, de a gândi și de a acționa politic. Vorbim despre imposibilitatea de a călători liber. Vorbim despre distrugerea în proporție uriașă (și într-un proces ireversibil!) a centrului Capitalei țării, pentru a fi croit după imaginarul unei dictaturi de tip asiatic. Vorbim despre cea mai aprigă cenzură, despre cele mai evidente abuzuri împotriva libertății de exprimare (de mult devenită un soi de idee abstractă). Vorbim despre vremea în care fratele, soțul, soția, sora, vecinul, colegul de bancă sau de birou, prietenul cel mai bun, poștașul sau vânzătoarea de la alimentara pustie putea fi dacă nu securist, cel puțin un colaborator al Securității. Exista un singur ”partid” și un singur conducător ”iubit”. Și exista rețeaua vastă, densă, complexă, malefic de eficientă a sistemului de control, de coerciție și de reprimare (Securitatea fiind în linia întâi, Miliția fiind partea ”văzută” a sistemului).
Ei bine, în mijlocul acelui deceniu înfiorător, se trezește Doinea Cornea că e o ființă liberă. Pur și simplu, ei nu i se pare normal. Ba i se pare atroce. Așa că încă de la începutul deceniului înghețat, ea se apucă să vorbească. Să scrie. Să se facă auzită. A riscat? ENORM! Avea o carieră universitară. Avea un soț. Avea copii. Locuia într-o casă cu curte, plină de verdeață, aproape de centrul Clujului. 99,99% dintre românii de atunci n-ar fi riscat nici în ruptul capului să pericliteze o astfel de poziție. Și mulți dintre ei ar fi acceptat lesne să colaboreze cu sistemul pentru a-și păstra starea de bine (atât cât putea fi de ”bine” într-o țară în care totul mergea rău). Nu și Doina Cornea. Nici familie, nici carieră universitară, nici casă cu curte nu i-au fost mai presus de nevoia de a vorbi, de a spune adevărul, de a fi, prin aceasta, liberă.
A scris zeci de texte care au fost citite la Radio Europa Liberă, un post interzis și bruiat de Securitate, care se asculta anevoios, printre impurități și cu volumul la minimum, de un procent mai degrabă mic de români. Erai apt de pușcărie, doar pentru că se afla că ascultai acel post. Inclusiv textele Doinei Cornea. Așa că și-a pierdut locul de muncă. În 1983. A fost anchetată, interogată, amenințată. Bătută. Dar nu s-a dat bătută. A continuat să scrie. I-a scris chiar și lui Ceaușescu, spunându-i în față cine este. Replica era încă o serie de abuzuri. O apăra doar faptul că vocea ei se auzise la nivel internațional, iar sistemul încă se mai prefăcea că vrea să pară democratic. Vorba ceea, România semnase Declarația Universală a Drepturilor Omului. Iar în constituția epocii se prefăcea că cetățenilor li se garantează drepturi. Ambasade și politicieni din Occident o susțineau moral, prin vizite rare (mereu controlate și cu acordul Puterii). Asta nu împiedica sistemul să o persecute fără probleme.
În 1987, muncitorii din Brașov, de la Steagul Roșu, s-au revoltat împotriva sistemului. Solicitările lor? Ne-ar amuza dacă nu ne-ar îngrozi, azi, prin banalitatea lor: „Vrem mâncare și căldură!”,„Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, ”Vrem banii noștri!”. „Vrem pâine fără cartelă!” PÂINE FĂRĂ CARTELĂ! Voi realizați dimensiunile falimentului țării??
O parte din studențime li s-a alăturat. Revolta a fost reprimată rapid, iar anchetele au fost dure.
Doina Cornea s-a solidarizat imediat cu protestatarii. Demisă, interogată, anchetată și bătută, cu doar câțiva ani înainte, ea a găsit potrivit să-și ia fiul, Leontin, și să împartă manifeste pro-muncitori și anti-Ceaușescu! În 1987, când și un banc putea însemna arestare și anchetă, ea împărțea manifeste cu mesaj politic! Cu fiul ei! Evident, a fost arestată. Și ea, și fiul ei! Au stat 5 săptămâni în arest unde au primit tratament ”preferențial” (nu, nu semăna deloc cu ce primesc corupții de azi).
După ce-au fost eliberați din arestul propriu-zis, arestul a continuat la domiciliu. Imaginați-vă că sunteți în casă și că nu mai aveți voie să ieșiți. Pur și simplu, nu vi se dă voie. La poartă e milițianul și e securistul de serviciu. Rolul lor? Să vă intimideze, să vă spună că nu aveți voie să ieșiți pe poartă, nici măcar la piață, să vă înjure, insulte și, dacă e nevoie, să vă lovească. Cu pumnii și cu cizmele. Să vă puteți deplasa doar cu ”escortă” în cazurile rare în care vi se permite. Să vi se urmărească orice gest. Imaginați-vă că nu mai aveți vecini. Că nu aveți voie să vorbiți cu ei sau că, dacă o faceți, să nu vi se răspundă. Imaginați-vă că toată strada pe care locuiți e blocată în capete. E fantomă. Că oricine vrea să intre pe ea e legitimat de milițieni și de securiști. Că nu mai puteți primi vizita rudelor sau a prietenilor, fără voia sistemului. Imaginați-vă că nu mai aveți telefon (pentru că e decuplat, deși îl plătiți). Și, în fine, imaginați-vă că toate acestea vi se întâmplă timp de vreo 2 ani. FĂRĂ vreo judecată, fără vreo apărare, fără o decizie judecătorească. Vi se întâmplă pur și simplu pentru că așa vrea sistemul. Și pentru că poate.
Prin acestea, toate, a trecut Doina Cornea. Iar printre cei care se asigurau că toate aceste abuzuri funcționează împotriva unei persoane care a îndrăznit să vorbească era și tânărul Cioloș. Eu înțelesesem că în uniforma de Miliție. Mi s-a atras atenția că era în cea a Securității. Sincer, nici nu mi se mai pare relevant. Relevant e că el însuși spune că trebuia să o urmărească să nu împartă manifeste! Adică să se exprime. Să fie liberă. Să fie om! El, fiul unuia dintre cei care aveau funcții de conducere în aparatul de represiune.
Voi ieșiți în Piața Victoriei și pretindeți că luptați împotriva ”dictaturii”. Dictatură? Dacă voi înfrunați dictatura, Doina Cornea ce-a înfruntat? Voi, care vă organizați fără probleme pe social media, care puteți urla ”Muie!” celui pe care-l numiți ”dictator”, voi care puteți filma și transmite în direct protestul vostru, voi care vă vedeți la televizor pe o mie de posturi de televiziune, voi care puteți avea blog, vlog, live-uri… voi care vă puteți plictisi oricând și puteți pleca a doua zi, cu primul low cost într-o țară ”ca afară”, unde veți avea și drept de muncă… voi înfruntați dictatura? Voi rezistați? Dacă voi rezistați, Doina Cornea ce-a făcut? Cum numim rezistența ei, dacă ieșirile voastre hip, în grup și de weekend, la vedere, într-una dintre cele mai vizibile piețe ale Capitalei și în fața Executivului se cheamă ”rezistență”?
Haștag Rezist? Da! Există. Și poartă numele Doinei Cornea. Nu vă supărați, dar nu pot pune semnul egal între țâfna voastră alintată (chiar dacă are temei) și riscurile enorme pe care și le-a asumat, cu familia ei, acea femeie admirabilă.
Dar cel mai grav e că, la un moment dat, și în aplauzele voastre, a apărut între voi, Cioloș! Omul care acum 31 de ani executa ordinele de reducere la tăcere a celei care ar trebui să vă fie simbol! Omul care nu cunoștea mare parte dintre problemele întâmpinate de majoritatea populației de atunci, pentru că era privilegiat ca fiu de maior de Miliție. Omul care, urmând tatălui, a ajuns ”la post”, în ”misiune”, la poarta singurei persoane cu adevărat libere din Clujul acelor ani. Pentru a-i îngrădi libertatea. El nu era echivalentul jandarmilor din 10 august. Era cu MULT mai rău și mai mult de atât. Nu, nu voi spune că a lovit-o pe Doina Cornea. Aș minți. Nu am nici o informație în acest sens. Nu voi spune că a scuipat-o, că a insultat-o personal. Aș fi ridicol. Dar voi spune că nici nu era nevoie. Era acolo, sub geamurile ei sau în capul străzii, legitimând oamenii, având grijă ca nimeni să nu o viziteze sau să-i vorbească. Sigur, executa ordine. Ca jandarmii pe care-i urâm azi. Doar că mult mai grav. Și dacă primea ordinul să o lovească? Ce credeți că ar fi făcut tânărul securist, fiu de milițian gradat, pe care-l azi îl apărați că doar ”executa ordine”?
Și iată-l, azi, în Piață! Iată-l speranță a ”haștag Rezist”. Fostul element din aparatul de reprimare a unui om liber ni se propune ca speranță. Și voi l-ați acceptat. Îl țineți în brațe. Îl purtați pe umeri. Așa cum o faceți și cu stilatul Șora, om de încredere în comunismul cela sinistru din perioada experimentului Pitești și a Anei Pauker. Chiar nu vă cutremură nici un fior? Nu vă neliniștește deloc treaba asta? Nu contează trecutul celor pe care-i afișați ca reprezentanți simbolici sau, iată, politici?
”Și cu cine să votăm?” m-ați întrebat, unii dintre voi. Treaba voastră, vă răspund. Eu știu un lucru – și-l știu pentru mine și în numele meu: NU e vorba dacă trebuie să alegem între Cioloș și Dragnea. Este vorba dacă alegem între Cioloș și Doina Cornea, între fostul executant de ordine ale abuzului și cea care merită pe deplin haștagul sub care spuneți că vă adunați. Și votul meu se duce, nemijlocit, spre Doina Cornea. Cioloș? Este doar întruparea stilată a unui Dragnea. Doina Cornea? E cea care nu veți fi voi, niciodată, cât timp ridicați în slăvi un Cioloș și un Șora”. (Paul D.).
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 22 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



