Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin, membru AGA la TCE, apărător al normelor „creștin ortodoxe”, înger păzitor al copiilor cu ghiozdane noi și al persoanelor cu dizabilități.
Pe online, e aproape sfânt. În ședințele AGA, însă, îngerul își dă jos nimbul, își suflecă mânecile și semnează, cu aceeași mână, concedierea oamenilor cu 40 de ani vechime, trimiși acasă înainte să apuce vârsta de pensionare.
Pe Facebook – „Nu lăsa pe aproapele tău la greu.”
În AGA – „Să se desființeze postul. Cu tot cu aproapele.”
Dar, desigur, o fi fost „în eroare”. S-a rătăcit între o postare cu „Mulțumim, Doamne!” și un vot de concediere. Se mai întâmplă, când ești foarte ocupat să pozezi în salvatorul oropsiților, dar la TCE semnezi ca notarul unui crivăț social.
Ionita – filantrop pe internet, demolator de destine în ședință
Să ne înțelegem:
– Ionita nu concediază personal pe nimeni.
– El doar ridică mâna și apasă butonul: „DA” la organigrama cu chiloti, meșterită de Slăniceanu, la dispoziția lui Nae Comisionaru’ și a președintelui CA, Dobrescu Cătălin.
Rezultatul acelui „DA”:
- salariați cu 40 ani vechime, scoși din schemă ca niște șuruburi ruginite;
- posturile lor – „desființate”, ca-n manualul de epurare cu parfum de legalitate;
- familii care se trezesc, după o viață dată firmei, aruncate la gunoi cu o ștampilă.
Pe Facebook, Ionita pune citate biblice. În ședință, pune semnătura pe „organigrama cu chiloti”.
Dacă te uiți doar la poze, zici că apără bătrânii. Dacă te uiți la voturi, realizezi că le taie scaunul de sub picioare cu aceeași delicatețe cu care împarte „ghiozdane gratuite”.
Slăniceanu – Preoteasa Resurselor Umane din Biserica lui Nae
Dacă Ionita e icoana de pe perete, Slăniceanu, șefa de Resurse Umane, e „preoteasa” care ține cădelnița cu abuzuri.
Nu se vede, nu dă interviuri, dar de sub stiloul ei ies destine. Unele se ridică, altele se prăbușesc. Întotdeauna, misterios, în favoarea cui trebuie.
Organigrama cu chiloți – nu document, ci armă albă
La întrebarea:
„Aveți vreo organigramă gândită profesionist, după necesitățile unui serviciu public de transport?”
Slăniceanu răspunde practic, nu teoretic:
„Avem organigrama cu chiloti, făcută la comandă pentru feuda lui Nae. E suficient?”
Câteva dintre „bijuteriile” ei:
- Secția Transport Autobuze
- 539 de ore suplimentare – șoferul lui Nae, campion naționalÎn timp ce se caută nod în papură salariaților cu 40 de ani vechime, la control iese la iveală o perlă:
- șoferul lui Nae Comisionaru’ – unchiul Cătălinei Ciofu Stoica, șefa TVS, fina lui Nae – are 539 de ore suplimentare într-un an.
- legea permite maxim 352 de ore.
539 – 352 = 187 de ore în plus, ca un fel de abonament la „sfidat Codul Muncii”.
Cine trebuia să vadă asta?
– Șeful Serviciului Resurse Umane, aceeași Slăniceanu.
A deranjat-o? Deloc.
În Republica TCE, dacă ești șoferul lui Nae, timpul nu mai curge după lege. Curge după relație.
TVS, Fina și Bancomatul Republicii
În timp ce oamenii cu 40 de ani vechime sunt împinși spre ușă, în vârful piramidei TCE se instalează confortabil Fina tuturor banilor:
Cătălina Ciofu Stoica, șefa Serviciului Tarife Vânzări Subvenții (TVS), absolventă de studii politice, nu economice. Dar cine mai stă la specializări, când ai binecuvântarea lui Nae?
TVS, în viziunea normală, ar trebui să fie un serviciu tehnic.
În viziunea lui Nae, e traseul principal al arterei de bani:
- calculează tarifele,
- calculează subvențiile,
- emite facturile către Primărie,
- gestionează bilete și abonamente,
- și, dacă trece organigrama cu chiloti, va controla:
- contractele de închiriere,
- publicitatea pe autobuze,
- spațiile, terminalele, tot ce mișcă și produce un leu.
La capătul firului, la Primărie, cine verifică actele și pune „bun de plată”?
Altă fină: Ivan Andreea, până la 1 iulie 2026, șefa Serviciului Mobilitate și Trafic Urban.
Traseul subvenției:
- Fina 1 (TCE) calculează și facturează,
- Fina 2 (Primărie) verifică și aprobă,
- Nae privește mulțumit de pe tronul informal,
- Pantazi semnează din vârful CV-ului de 11 pagini,
- Taboi cere rapoarte despre orice, mai puțin despre Raportul 1729, că-l strică la feng-shui.
Dobrescu – Președintele de carton cu foarfecă la salarii
În tot acest tablou grotesc, apare și Dobrescu Cătălin, președintele Consiliului de Administrație.
Nu vorbește mult, nu postează citate sfinte, dar este omul care:
- a știut de la început ce ascunde organigrama cu chiloti;
- a dorit să treacă această organigramă;
- a girat epurarea salariaților cu vechime mare, fără vârstă de pensionare;
- a avizat mai întâi masacrul,
- apoi, după ce s-a îngroșat gluma, a cerut „analize pe ore și minute” despre personalul TESA și de conducere, ca să pară că se preocupă de eficiență.
E ca și cum ai da foc unei case, apoi ai veni cu o găleată de apă și ai întreba, solemn: „Hmm, oare câtă apă ar trebui, teoretic, să folosim pentru prevenirea incendiilor?”
Ionita, din nou – între icoană și concediere
Și, peste toate acestea, revine mereu figura lui Ionita Florin.
– Pe Facebook, campanii umanitare:
- rechizite pentru copii,
- vizite la centrul de zi pentru persoane cu dizabilități,
- morală creștin-ortodoxă: „Să nu judecăm, să ajutăm!”
– În AGA TCE, fata morgana dispare:
- aprobă concedierea oamenilor cu 40 de ani vechime;
- aprobă organigrama care lasă sectoare vitale chinuite (reparații, igienizare),
- aprobă mutarea banilor în feuda finilor,
- aprobă, fără să întrebe public, ce se întâmplă cu Raportul 1729.
Sigur, sigur, domnul Ionita „n-a știut”.
Sigur, sigur, a fost „în eroare”.
Nu a citit. Nu a înțeles. A semnat doar, între o poză cu copii sărmani și un share cu o icoană.
Dar:
- eroarea repetată cu semnătură se numește complicitate,
- iar filantropia online nu spală lacrimile oamenilor cu 40 de ani vechime trimiși la poartă.
Slăniceanu și legea: „Există legi? Da, a lui Nae.”
Întrebările care plutesc în aer, adresate direct dnei Slăniceanu, dau fiori:
- „Aveți cunoștință că există legi?”
- „Cum procedați la numirile pe post? După lege sau după legea lui Nae?”
- „Când propuneți concedieri de oameni cu 40 de ani vechime, verificați altă variantă în afară de a-i scoate pe ușă?”
- „Organigrama în vigoare e făcută pentru serviciu public sau pentru feuda lui Nae?”
Răspunsul lor nu vine, dar faptele vorbesc:
- a inventat funcții neprevăzute în organigramă (Coordonator Igienizare),
- nu a semnalat orele suplimentare ilegale ale șoferului lui Nae,
- nu a spus CL-ului că Serviciul TVS e suprapus peste bancomatul politic,
- nu a recunoscut că CFG și CFPP nu au ce căuta lipite într-o struțo-cămilă organizatorică.
Concluzie: Republica TCE – între Facebook, feude și fețele adevărate
Republica TCE nu e doar o firmă cu autobuze vechi și toalete cronometrate.
E o piesă de teatru absurd, în care:
- Nae Comisionaru’ trage sforile,
- Dobrescu semnează,
- Slăniceanu decupează oameni din organigramă,
- Pantazi pune parafa „auditului din neant”,
- Taboi îneacă TESA în rapoarte fără consecințe,
- Fina 1 și Fina 2 plimbă banii între TCE și Primărie,
- Ionita predică iubirea aproapelui pe Facebook,
în timp ce validează, cu o singură ridicare de mână, concedierea aproapelui în ședință.
Și peste toate tronează Raportul 1729, hârtia-blestem care spune adevărul, dar e tratată ca o legendă urbană:
- nu există pentru Taboi,
- nu contează pentru Pantazi,
- nu preocupă oficial pe Ionita,
- nu deranjează pe Slăniceanu,
- și evident îl încurcă maxim pe Nae.
În timp ce ploieșteanul plătește bilet, abonament și taxe locale,
în timp ce salariații cu 40 de ani vechime își strâng dosarele în pungi de plastic,
Republica TCE își vede mai departe de organigrama cu chiloti, CV-urile cu 16 vieți și feuda finilor.
Articolul nu face decât să aprindă lumina. Restul – se vede singur. (Cristina T.).
