Connect with us

Exclusiv

Inculpatul Cătălin Stavri: Pseudojurnalistul care a ingenuncheat justiția și a santajat afacerile locale/ Cazul White Tower și abuzurile din Ploiești

Publicat

pe

Poluarea și corupția în Prahova: Un sistem complex de abuz și infracțiuni

O problematică endemică
Poluarea și corupția au fost întotdeauna în fruntea problemelor din Prahova; astfel, nu este surprinzător că și oamenii legii din județ sunt implicați în aceste nereguli. Sub protecția lui Eduard Mirițescu, inspectorul general adjunct al Poliției Române, a fost organizată o structură de crimă organizată chiar în cadrul poliției. Această rețea mafiotă include polițiști de toate gradele, politicieni, un jurnalist specializat în șantaje, spagi si delatiuni.

Filozofia infractorilor
Așa cum rezumă manelistul Dani Mocanu, „Șeful meu e numai Dumnezeu”, această filozofie subliniază puterea de temut a celor care conduc această rețea. Astfel, „Dumnezeul” pseudo-jurnalistului Cătălin Stavri, implicat în activități ilegale, este nimeni altul decât Eduard Mirițescu.

Cătălin Stavri: Interfața ilegalităților
Inculpatul Cătălin Stavri acționează ca interfață vizibilă a ilegalităților grupării. Specializându-se în jurnalism de șantaj, după expunerea unor nereguli ale lui Mirițescu, el a devenit un partener de crime al acestuia. Folosind informații de la Fragulea și intervenții directe ale lui Mirițescu, Stavri a solicitat și a obținut avantaje financiare de la agenții economici din Prahova, amenințându-i cu publicarea de materiale defăimătoare.

Statul Paralel și corupția în afaceri
Un alt aspect îngrijorător este modul în care moștenirea lui Silviu Prigoană, compania ROSAL, a devenit o pradă în mâinile unor strategi corupți. Vândută la un preț derizoriu șoferului său, Bogdan Niculescu, un apropiat al lui Florian Coldea, această tranzacție sugerează un joc periculos între facțiunile SRI.

Implicarea diverselor categorii
Corupția întărește legăturile dintre politicieni, magistrați și ofițeri de poliție care participă la această schemă. În această luptă pentru controlul asupra ROSAL, au fost implicați ofițeri de poliție corupți, un senator USR și chiar un procuror din Parchetul General, care au orchestrate campanii denigratoare pentru a-și atinge obiectivele personale.

Extinderea influenței SRI
Colonelul SRI, Ciobanu Dănuț, actual director la UWS (fosta ROSAL), a încercat să își extindă influența și în domeniul medical, intervenind în achizițiile deșeurilor medicale ale spitalelor din Prahova, arătând astfel amploarea rețelei de corupție și abuz.

Corupție și Ilegalități în Ploiești: Implicarea inculpatului pseudo-jurnalist, spagar si santajist. Cătălin Stavri

Tactici de trafic de influență (aici), (), etc
Cătălin Stavri, descris ca un pseudo-jurnalist implicat în acte de corupție, s-a angajat în trafic de influență, solicitând bani pentru promovarea vânzărilor pe piețe și, în mod deosebit, în cumpărarea voturilor cetățenilor de etnie romă din Ploiești. Aceasta presupune oferirea de recompense în schimbul voturilor, având o rețea de contact cu lideri informali ai comunității rome pentru a asigura finalizarea acestor tranzacții.

Scandalul White Tower (aici)
Stavri este, de asemenea, implicat în scandalul White Tower, care a fost protejat de mafia din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Acest scandal, care a generat consecințe devastatoare pentru zeci de familii, reprezintă un exemplu emblematic de fraudă imobiliară în România și scot la iveală probleme persistente legate de corupție și integritatea sistemului judiciar. Complexitatea scandalului este agravată de influențe externe care contribuie la perpetuarea ilegalităților.

Legătura cu procurorul Negulescu
Perioada de maximă activitate a procurorului Negulescu Mircea, cunoscut sub numele de „Portocala”, coincide cu acțiunile lui Stavri, care a contribuit la acoperirea activităților ilegale, colaborând cu ofițeri corupți, inclusiv cu chestorul Eduard Mirițescu.

Frauda imobiliară din Ploiești
Scandalul White Tower, evidențiat de ziarul Incisiv de Prahova, a avut impacte devastatoare asupra multor familii, subliniind persistentele probleme de corupție și integritate în justiție. Procedurile din cazul White Tower sunt asemănătoare cu cele din cazul Nordis, evidențiind un model continuu de acte ilegale în domeniul imobiliar.

Abuzuri în administrația publică
Sora chestorului Eduard Mirițescu, Simona Mirițescu, lucrează la Direcția de Urbanism din Ploiești, facilitând obținerea autorizațiilor de construcție în zone unde legislația interzice acest lucru. Ultima ilegalitate semnificativă a fost un bloc construit pe Bulevardul București, ridicat fără respectarea reglementărilor urbanistice, încălcând limitele de înălțime și suprafață.

Intervenții pentru protejarea abuzurilor
În încercarea de a proteja sora sa, Mirițescu ar încerca să devieze ancheta de la dezvoltatorul imobiliar implicat. Cazul a atras atenția națională și a condus la desfășurarea de percheziții, iar mai multe apartamente din acel bloc au ajuns în posesia primarului Andrei Volosevici, un alt protejat al sorei chestorului. Colaborarea strânsă dintre Mirițescu și primarul Volosevici este bine cunoscută în Ploiești.

Reacții și consecințe
Un ofițer al Direcției Generale Anticorupție (DGA) a sesizat faptele penale legate de primar și sora urbanistă, însă s-a confruntat cu umilințe și sancțiuni în urma acestei acțiuni, dovedind complicitatea și protecția acordată de autorități celor implicați în corupție.

Corupție și abuzuri în Prahova: Legături între Poliție și mafia deșeurilor

Blocări ale anchetelor corupte
Prin intermediul comisarului-șef Ginel Preda, un alt apropiat al lui Eduard Mirițescu, s-au efectuat încercări de blocare a anchetelor legate de ilegalitățile primarului Andrei Volosevici, care a semnat un contract de împrumut fără Hotărârea Consiliului Local. Această mușamalizare a fost facilitată de rețelele de polițiști și procurori corupți, demonstrând influența pe care o exerciți Mirițescu asupra sistemului.

Eficiența intervențiilor lui Mirițescu
Intervențiile lui Mirițescu au avut un efect semnificativ asupra justiției, cu excepția câtorva dosare, precum cele legate de Veolia, scandalul White Tower și cele legate de piețe. În aceste cazuri, procurorul de caz a apelat la polițiști din Buzău și Dâmbovița, reușind astfel să păstreze un grad de independență față de influențele externe.

Protecția intereselor ilegale
Gruparea mafiotă a continuat să protejeze interesele unor politicieni, inclusiv un parlamentar care deține o groapă de deșeuri ilegale la Buda, acționând prin intermediari. Aceasta subliniază legăturile strânse și corupte dintre Poliție și mafia deșeurilor, un domeniu care continuă să afecteze comunitățile locale.

Probleme endemică în Prahova (aici), (aici), etc.
Corupția și poluarea rămân probleme centrale în Prahova, iar activitățile ilegale din domeniul gestionării deșeurilor se bucură de o protecție inacceptabilă din partea autorităților. Eduard Mirițescu, în calitate de inspector general adjunct, a fost acuzat de organizarea unei structuri criminale care operează din interiorul Poliției, implicând polițiști, oameni politici și persoane din mass-media.

Colaborări suspecte
În contextul acestor activități, Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist cunoscut pentru șantaje și escrocherii, se întâlnea cu un senator pentru a denigra și a construi o campanie de șantaj mediatic. Aceasta a dus la preluarea afacerilor locale într-un mod neetic, dirijând astfel influențe corupte către funcționarii publici.

Legături intre rețeaua de crimă organizata și mafia deșeurilor

Conexiuni între membrii rețelei criminale
În contextul conexiunilor profunde dintre membrii rețelei de crimă organizată care aspiră să controleze județul Prahova, activitățile de șantaj, denigrări mediatice și fabricarea dosarelor cu ajutorul polițiștilor corupți pun în evidență o structură complexă de abuz. Această rețea este strâns legată de mafia deșeurilor, avându-l în vizor pe Cătălin Mureșan de la Recop Recycling SRL, care joacă un rol critic în gestionarea ilegalităților din domeniu.

Protecția oferită de autorități
Când șeful rețelei, Eduard Mirițescu, devine nu doar o figură autoritară, ci și un grangur suprem al Poliției Române, iertarea și absoluția vin fără consecințe. Aceasta confirmă nu doar puterea sa, ci și complicitatea de care beneficiază în fața abuzurilor.

Ilegalitățile acoperite
Mafia din interiorul Poliției Române, condusă de Mirițescu și colaboratorii săi din Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, acoperă activități ilegale care sunt efectuate de gruparea de criminalitate economico-financiară a lui Andrei Volosevici. Aceste fapte sunt sprijinite și de stavri, pseudojurnalistul șpăgar și șantajist, întărind astfel rețeaua corupției care afectează grav integritatea sistemului de justiție.

Cătălin Stavri: Pseudojurnalistul și soldatul grupării corupte

Rolul lui Cătălin Stavri


Inculpatul pseudo-jurnalist și șantajist Cătălin Stavri este considerat omul de teren al rețelei de crimă organizată, având rolul de interfață vizibilă a ilegalităților. El reprezintă ultima verigă a acestor activități infracționale, fiind persona publică asociată cu scandalurile grupării. Specializat în jurnalism de șantaj, Stavri a reușit să își construiască un nume în domeniu, folosindu-se de inormatiile pe care le obține pentru a manipula și șantaja (aici), (aici),(aici),  etc.

Parteneriatele în activități ilegale

După ce a expus nereguli legate de chestorul Mirițescu, situația s-a schimbat drastic, cei doi devenind „partners in crime”. Această colaborare a transformat jurnalistul în unul dintre acoliții lui Mirițescu, ceea ce, în limbajul mafiei, înseamnă că a devenit „soldatul grupării”. Astfel, Stavri nu doar că susține rețeaua, dar devine un actor activ în perpetuarea ilegalităților din cadrul sistemului (aici).

Expunerea ilegalităților: Rosal și pseudo-jurnalismul de Șantaj

Refuzul companiei Rosal de a se supune șantajului
Ziarul Incisiv de Prahova a informat opinia publică și organele de cercetare penală, în urmă cu aproximativ patru ani, că firma Rosal a decis să nu mai „cotizeze” și să se supună șantajului. Situația este agravată de faptul că soția și mama pseudo-jurnalistului șpăgar Cătălin Stavri au fost angajate la această societate, in mod fictiv, pe care gruparea a exploatat-o din toate unghiurile.

Constrângerile financiare ale lui Stavri (aici)
În decurs de doi ani, Cătălin Stavri, cunoscut pentru activitățile sale ilegale de șantaj, a „primit” de la Rosal aproximativ 7 miliarde de lei. Odată ce firma Rosal a încetat să se supună amenințărilor, au început atacurile din partea lui Andrei Volosevici, dar și un atac mediatic amplu venind din partea grupării, cu precadere a inculpatului.

Dovezi sonore ale șantajului
Ziarul nostru promite să ofere, în exclusivitate, dovezi ample ale activităților ilegale, incluzând înregistrări audio care demonstrează modul în care INCULPATUL Cătălin Stavri a operat. Aceste dovezi sunt esențiale pentru a ilustra natura corupătoare a relațiilor dintre jurnalismul de șantaj și afacerile locale  (aici), (), etc.

Stenograme incendiare: Legăturile intre Cătălin Stavri și mafia deșeurilor

Declarații compromițătoare
Stenogramele obținute scot la iveală intențiile ilegale ale lui Cătălin Stavri, inculpatul pseudo-jurnalist, șpăgar și șantajist, care continuă să joace un rol activ în sectorul deșeurilor, chiar și sub control judiciar. Aceste înregistrări demonstrează cum Stavri manipulează voturile în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru a-și susține interesele personale.

Substanța discuțiilor
Una dintre declarațiile sale revelatoare indică o preocupare legată de firma Rosal: „Tare mi-e că ard ăștia Rosalul pe … și stă 90 de zile în parastas și după aia se duce dracu, în groapă.. la priveghi, mai stă 90 de zile priveghi cât să strângă lucrurile și să plece.” Aceasta sugerează că Stavri este conștient de posibilele consecințe legale și financiare care ar afecta compania, dar își continuă activitățile ilegale fără scrupule.

Manipularea voturilor
În altă stenogramă, Stavri explică cum funcționează sistemul de vot în ADI, menționând: „Nu, sunt 40 și ceva de primării în ADI și fiecare are dreptul la un vot, fiecare primărie. Indiferent că e o comună mică sau un oraș mare cum e Ploiești-ul, ponderea la vot e 1…” El subliniază importanța strategiei sale de a influența primarii din comunele mici pentru a-și asigura voturile necesare, concluzionând că „de aia supraviețuiește pi***ul, că el dacă vorbește cu 10-15 primari de comune mici, ăștia iau 10-15 voturi”.

Impactul asupra deciziilor
Aceste declarații ilustrează o rețea complexă de corupție și manipulare, unde interesele personale ale lui Stavri sunt prioritizate în detrimentul binelui public. Discursul său dezvăluie cum prerogativele de vot sunt exploatate pentru a menține controlul asupra deciziilor economice și administrative din domeniul deșeurilor, afectând în mod direct comunitățile locale.

Implicațiile sechestrului asiguratoriu în cazul inculpatului Cătălin Stavri

O măsură necesară pentru combaterea ilegalităților
În urma activităților ilegale derulate de Cătălin Stavri, soția și mama acestuia, alături de interlopul Belu Claudiu, procurorul de caz a dispus impunerea unui sechestru asiguratoriu. Această măsură legală subliniază o intensificare a eforturilor de a combate corupția și crimele asociate într-un context în care aceste acte au afectat grav comunitatea.

Corupția în Ploiești (aici)
Cazul White Tower a devenit un exemplu emblematic al escrocheriilor imobiliare din România, lăsând multe persoane din Ploiești fără apartamente pentru care au efectuat plăți considerabile. Investigațiile sugerează un amatorism suspect din partea dezvoltatorilor, care anterior erau implicați în afaceri minore. Aceștia au reușit, însă, să își extindă influența prin asocierea cu personalități importante din administrația locală și județeană, dând naștere unui climat propice pentru corupție.

Legături între scandaluri (aici)
Cazul White Tower nu este singular, ci se leagă de rețelele de corupție mai largi care afectează gestionarea deșeurilor, având legături evidente cu mafia deșeurilor și interesele corupte ale inculpatului Cătălin Stavri în contextul firmei de salubritate Rosal. Aceste interconexiuni subliniază complexitatea problemelor de corupție din Prahova, unde mai multe sectoare sunt afectate simultan de aceleași tipuri de activități ilegale.

Implicarea lui Cătălin Stavri în afacerea White Tower

Activitățile ilegale și moștenirea familială
Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist asociat cu activități ilegale de narcotrafic și șantaj, joacă un rol central în scandalul White Tower. Implicarea sa include și achizițiile imobiliare realizate de membrii familiei sale. Soția sa, Ruxandra Stavri, a „achiziționat” două apartamente la prețul de 10.000 de euro fiecare, în timp ce mama sa, Adriana Hentel, a cumpărat cinci apartamente la un preț de 30.000 de euro fiecare, reușind să vândă unul dintre acestea pentru 48.000 de euro. Aceste tranzacții ridică semne de întrebare legate de sursa fondurilor și legalitatea acestora.

Implicarea în proiectul City Gate
În plus, Cătălin Stavri a fost implicat în tranzacțiile imobiliare din proiectul City Gate, unde deține un apartament, iar Ruxandra Stavri și Adriana Hentel au, de asemenea, apartamente înregistrate pe numele lor. Aceste afaceri sunt suspecte, având în vedere rețeaua de corupție și ilegalități în care este implicat.

Reacția instanțelor
Este important de menționat că judecătorii nu au acceptat înregistrarea Ruxandrei Stavri și a Adrianei Hentel la masa credală, acceptând implicit că apartamentele au fost obținute prin mijloace ilegale, având statutul de „șpagă” pentru Cătălin Stavri. Această decizie subliniază complexitatea și natura corupătoare a acestor tranzacții și a activităților ilegale din jurul lor.

Expunerea corupției și abuzurilor: Revelații privind pe inculpatul narcoman, santajist si spagar, Cătălin Stavri

Modalitățile de acoperire a ilegalităților
Cătălin Stavri, inculpatul escroc și șantajist, a încercat să acopere sumele obținute prin mită și șantaj prin intermediul apartamentelor primite în urma activităților corupte derulate de-a lungul timpului. Beneficiind de protecția polițiștilor corupți, Stavri a reușit să își extindă influența și să sustragă sume considerabile din diverse tranzacții ilegale.

Promisiunea dezvăluirilor
De câțiva ani, ziarul nostru, Incisiv de Prahova, a informat cititorii săi că va începe publicarea înregistrărilor care dezvăluie activitățile lui Stavri. Până acum, am publicat doar o parte dintre aceste dovezi, pentru a nu perturba anchetele organelor de cercetare penală. Totuși, având în vedere tupeul acestui individ, vom începe din ediția de azi să publicăm toate înregistrările care demonstrează adevărata față a acestui interlop.

Încercarea de a controla sistemul
Cătălin Stavri a reușit să calce în picioare Poliția Română, beneficiind de protecția unei rețele de crimă organizată, care include membri ai instituțiilor de forță, precum polițiști, procurori și judecători. Această complicitate evidențiază problemele sistemice din cadrul justiției române și corupția endemică care permite perpetuarea ilegalităților.

Implicarea lui Vlad Nichita în escrocheria imobiliară și refuzul justiției

Legătura cu afacerea White Tower și City Gate

Demn de menționat în contextul investigațiilor legate de mega-escrocheria imobiliară White Tower și City Gate este implicarea lui Vlad Nichita, avocat din cadrul Baroului Prahova. În acest context, judecătoarea de drepturi și libertăți, Apostu Lavinia Nusa, a acționat conform standardelor sale profesionale, respingând pretențiile formulate, și astfel a reușit să-și păstreze „blazonul” și reputația (aici).

Impactul asupra păgubiților (aici)
Decizia judecătoarei de a respinge cererile va avea un impact semnificativ asupra celor peste 100 de păgubiți care așteaptă soluționarea cazului lor. Aceasta subliniază provocările cu care se confruntă victimele escrocheriilor imobiliare, precum și dificultățile în obținerea dreptății în fața unor structuri corupte.

Sistemul judiciar sub presiune
Această situație scoate în evidență tensiunile din sistemul judiciar românesc, unde integritatea și responsabilitatea fac față unor presiuni considerabile, iar persoanele implicate în astfel de scandaluri par adesea să beneficieze de protecție nejustificată.

Promisiunea publicării inregistrărilor audio

Revelații despre activitățile inculpatului escorc, pseudo-jurnalist, narcoman, santajist si spagar Cătălin Stavri
Vom reveni curând cu înregistrări audio cutremurătoare care vor expune adevărata față a acestui escroc inculpat, Cătălin Stavri. Aceste dovezi sonore vor ilustra nu doar metodele sale ilegale de operare, ci și rețeaua de corupție în care este implicat, având scopul de a dezvălui amploarea fraudulentă a activităților sale.

Un angajament față de transparență
Publicarea acestor înregistrări reprezintă un angajament de a oferi informații clare și precise opiniei publice, în încercarea de a combate corupția și de a restabili încrederea în justiție. Aceste dovezi vor sublinia nevoia de responsabilitate și de reformă în sistemul de justitie și în instituțiile legate de gestionarea deșeurilor și corupția imobiliară.

Atenționare cu privire la firma Rosal/UWS și strategia de „rebranding” (aici)

Revizuirea tacticilor de afaceri (aici)
Referitor la firma Rosal/UWS, solicităm autorităților să fie vigilente, având în vedere intențiile acestora de a reveni la negocieri sub o nouă denumire, BINGO. Conform informațiilor primite, reprezentanții acestei societăți se laudă în piață că licitația va fi câștigată, invocând discuții cu „toți generalii”, sugerând o complicitate care le-ar asigura victoria în procesul de achiziție.

Îngrijorări privind transparența
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului și corectitudinea acestor practici. Există temeri fundamentale că, în spatele rebrandingului, se ascund aceleași practici corupte care au caracterizat activitatea firmei Rosal/UWS în trecut.

Amenințarea corupției și a integrității
Dacă aceste afirmații se dovedesc a fi adevărate, atunci scena se va transforma într-un nou act al corupției, iar BINGO ar putea deveni un alt vehicul pentru practicile ilegale ale celor implicați. Este esențial ca autoritățile să monitorizeze activitatea și intențiile acestei firme și să asigure că orice proces de achiziție se desfășoară în mod etic și responsabil. Vom reveni. (Cristina T.).

 

 

 

Exclusiv

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

Publicat

pe

De

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu Răzvan zis „Salam” sare din fața aparatelor de păcănele direct în funcția de adjunct la Siguranța Circulației. Ore suplimentare cu sutele, neverificate, dar bine plătite. Restul? Afară, că „așa zice organigrama”.

Sindicatul lui Suditu: „Noi cu cine votăm?” – Cu Nae!

În timp ce angajații simpli se întreabă dacă mai au loc de muncă mâine, sindicatul lui Suditu își face treaba… dar nu pentru ei, ci pentru „șefii cu pedigree”.
Există un document trimis către Consiliul de Administrație, semnat fix de sindicatul lui Suditu, prin care acesta:

  • este de acord cu Organigrama lui Nae (așa-numita „Organigrama cu chiloți”),
  • se luptă și obține salvarea coordonatorilor, în special a lui Dinu Răzvan zis „Salam”.

Adică, în traducere liberă:
„Jos cu prostimea, sus coordonatorii! Trăiască organigrama, trăiască Nae, trăiască sinecurile!”

Sindicatul care, teoretic, trebuia să fie ultimul bastion de apărare al oamenilor simpli, se transformă în anexă la pixul lui Nae Comisionaru’ și al găștii de la vârf, aceeași care a orchestrat și restul „capodoperelor administrative” de la TCE Ploiești.

Dinu Răzvan „Salam” – de la păcănele la „Siguranța Circulației”

Piesa de rezistență în documentul lui Suditu: salvarea lui Dinu Răzvan, cunoscut în curte drept „Salam”.
Acest Salam nu e de la mezelărie, e de la „păcănele”:

  • promovat de Nae până în funcția de adjunct Serviciu Siguranța Circulației – Control Legitimații de Călătorie,
  • cu reputație „strălucitoare”: toată lumea știa că își face programul nu în teren, nu în birou, ci la aparatele de jocuri de noroc.

Și, ca în orice telenovelă administrativă de provincie:

  • același Dinu Răzvan apare și în raportul CFG cu sute de ore suplimentare,
  • ore neverificate și nejustificate, dar probabil foarte bine decontate.

Omu’ avea timp de toate:

  • și la păcănele,
  • și adjunct la Siguranța Circulației,
  • și erou al orelor suplimentare fantomă.

Ce să mai, un „multitasking” de manual, model TCE Ploiești.

Raportul CFG și „sfinții” orelor suplimentare

Raportul CFG (același care deranjează pe toată lumea din „castă”) nu prezintă doar cifre, ci radiografia unui sistem bolnav:

  • sute de ore suplimentare trecute pe numele lui Salam,
  • lipsă totală de verificări reale,
  • justificări de fațadă, exact cât să încapă în pixul cuiva.

Când vine vorba de oameni care chiar își fac treaba, TCE descoperă brusc litera legii, organigrame, „necesitate de reducere”, disciplină, tot tacâmul.
Când vine vorba de băieții „de casă” cu păcănele, se descoperă mereu înțelegere, portițe, suplimentare, promovări.

Unde e documentul?

Pentru cei interesați de dovezi, nu doar de povești:

  • adresa respectivă, prin care sindicatul lui Suditu e de acord cu organigrama lui Nae și se bate pentru salvarea coordonatorilor (în special Salam),
    poate fi găsită in institutie;
  • exact de acolo a fost „pescuită” și de ziarul de investigații Incisiv de Prahova.

Nu vorbim de bârfe de autobază. Vorbim de hârtii oficiale, parafate, trimise la CA, asumate de un sindicat care își vinde steagul exact celor împotriva cărora ar trebui să lupte.

Modelul TCE: protejații se salvează, muncitorii plătesc

Pe scurt, rețeta deja clasică la TCE Ploiești:

  • Personaje ridicate în funcții de Nae – protejate cu sfințenie, salvate prin documente manevrate de sindicatul lui Suditu;
  • Cei care și-au îndeplinit sarcinile de serviciu – lăsați fără loc de muncă, vânați prin organigrame „optimizate”, făcuți „excedentari” peste noapte.

Pe de o parte:

  • Nae Comisionaru’ – artizanul „Organigramei cu chiloți”,
  • protejații săi – Salam și ceilalți coordonatori salvați prin documente sindicale,
  • conducerea (Dobrescu, Slăniceanu) și sindicatul – într-un dans comun, perfect sincronizat: „un pas înainte pentru șefi, doi pași înapoi pentru muncitori”.

Pe de altă parte:

  • cei care au îndrăznit să-și facă datoria,
  • cei care au deranjat cu întrebări,
  • cei care nu au stat la „combinatii” cu ore suplimentare fictive și rapoarte cosmetizate – toți sunt buni de sacrificat.

De la accidentul falsificat la „feuda” Hipodrom și până la Salam

Totul se leagă într-un tablou grotesc:

  • Raportul nr. 1729/05.11.2025 și accidentul falsificat al lui Popescu Narcis, cu implicarea lui Oancea;
  • rolul dubios al conducerii (Dobrescu, Slăniceanu), care nu vede, nu aude, dar semnează;
  • „feuda” de la Hipodrom, unde interesele personale cântă mai tare decât interesul public;
  • sindicate transformate în anexe ale directorilor;
  • Nae Comisionaru’, care își propulsează oamenii-cheie și-i salvează prin tot felul de combinații la nivel de CA;
  • iar acum, documentul semnat de Suditu, prin care se consfințește oficial salvarea lui Salam și a coordonatorilor, în timp ce alții își pierd pâinea.

Nu mai vorbim de derapaje izolate, ci de un sistem în care:

  • accidentul falsificat,
  • organigrama croită pe blat,
  • orele suplimentare fantomă,
  • feudă, protejați, sindicatul „de acord cu șefu’”

sunt părți ale aceleiași povești.

Concluzie: Organigrama cu chiloți, dar fără rușine

Când tragi linie:

  • „Organigrama cu chiloți” nu mai e o simplă glumă internă, este harta rușinoasă a clientelei și pilelor din TCE Ploiești;
  • sindicatul lui Suditu nu doar că nu apără salariații, ci devine avocatul protejaților lui Nae;
  • Dinu Răzvan „Salam” devine simbolul sistemului:
    • promovat la Siguranța Circulației deși era cunoscut mai bine la păcănele decât în teren,
    • umflat cu sute de ore suplimentare neverificate,
    • salvat prin documente trimise la CA, în timp ce alții sunt trimiși la plimbare.

Iar dacă cineva mai are dubii, să caute adresa, exact cum a făcut și presa de investigație.
Hârtiile vorbesc mai tare decât discursurile lacrimogene de sindicat și comunicatele parfumate de conducere.

Până atunci, la TCE Ploiești se aplică o singură regulă:
Cine e cu Nae, trăiește. Cine e cu munca, pleacă. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Publicat

pe

De

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim de ordine publică, vorbim de stand-up comedy instituțional.

La IPJ Prahova nu mai vorbim demult despre „instituție a statului”, ci despre o adevărată Grădiniță de Cadre: multă uniformă, puțină responsabilitate, și o debandadă totală ridicată la rang de stil de lucru. Legea e bună doar ca să fie fluturată în fața cetățeanului, nu și respectată în ograda proprie.

Ieri, în jurul orei 09.00, prin centrul Municipiului Ploiești, se derula o scenă de antologie:
o autoutilitară a IPJ Prahova „dansând” pe șosea cu stopul dreapta spate ars, exact ca și conduita celor care o manevrau. O imagine perfectă: becul mort din stop ca simbol al moralității stinse din instituție.

Când poliția face „paradă” cu mașina în ilegalitate

Să ne imaginăm un pic scenariul:

  • Un simplu cetățean este oprit în trafic cu un bec ars la stop.
    Rezultatul? Morală, amendă, puncte, „regulile sunt reguli, dom’le, siguranța rutieră nu e joacă!”.
  • Autoutilitara IPJ Prahova merge liniștită, prin centru, cu defecțiuni vizibile.
    Rezultatul? Nici proces-verbal, nici rușine, nici măcar o urmă de jenă.
    Ba mai și defilează, ca și cum ar fi la paradă: „Uitați-vă la noi, legea suntem noi, becul ars e doar un detaliu artistic”.

Asta nu mai e dublu standard, e regulament de circulație paralel, valabil doar pentru uniformă. Când cetățeanul greșește, legea e sabie. Când greșește IPJ Prahova, legea devine ventilator de birou: face zgomot, dar nu taie pe nimeni.

Grădinița de Cadre: unde legea e opțională

La IPJ Prahova pare că avem o școală specială, un fel de „Grădiniță de Cadre” unde se predă:

  • „Cum să invoci legea doar când îți convine”
  • „Cum să faci pe șeful în trafic cu cetățeanul, dar să circuli cu mașina-n pioneze”
  • „Cum să transformi orice abuz într-un simplu «incident fără consecințe»”

Respectul față de lege? Ars, ca becul din stop.
Respectul față de cetățean? Dispărut, ca semnalul de avarie de pe autoutilitară.

În loc să fie primii care dau exemplu de conduită, sunt primii care demonstrează că la IPJ Prahova legea e decor, nu obligație. Când îți permiți să te plimbi prin centru cu mașina poliției cu defecțiuni vizibile, mesajul pentru oameni e simplu:
„Noi putem. Tu nu.”

Ce pățeai tu, ce nu pățesc ei

Întrebarea-cheie, pe care o înțelege orice român care a trecut măcar o dată prin filtrul poliției rutiere:

Ce pățea un simplu cetățean prins cu astfel de defect la mașină?

  • Amendă.
  • Morală.
  • „Cum vă permiteți să ieșiți așa pe drumurile publice, puneți în pericol siguranța rutieră!”

Ce pățește IPJ Prahova când defilează cu autoutilitara în aceeași stare?

  • Nimic.
  • Tăcere.
  • Eventual o glumă internă: „Lasă, bă, că merge și așa, nu ne oprește nimeni pe noi”.

Diferența e simplă:
Tu ești doar contribuabilul care plătește taxe, ei sunt cei care îți dau amenda cu legea în mână și stopul propriu ars.

Concluzie: legea nu e bec opțional

Când instituția care ar trebui să fie model de respectare a legii se plimbă senină cu autoutilitara defectă prin centrul orașului, nu vorbim doar de nepăsare, ci de sfidare directă a cetățeanului.

Legea nu e un bec pe care îl aprindem la control și îl stingem când e vorba de noi.
Atâta timp cât IPJ Prahova își permite să joace acest dublu rol – profesor sever pentru cetățeni, dar clovn auto pentru propriii agenți – orice discurs despre „siguranță” și „respectarea legii” devine doar un pamflet prost scris.

Noi doar îl rescriem mai bine. (Sava N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Publicat

pe

De

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională

O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București spre Curtea Constituțională, cu destinația: „Ministerul care reglementează prin hârtii fantomă”. Potrivit Sindicatului Diamantul, miza este explozivă: cine are, de fapt, voie să taie și să spânzure drepturi salariale – ministrul, Parlamentul sau o structură anonimă, botezată „financiară centrală”, care dă ordine prin „puncte de vedere” pe care nu le-a votat nimeni și nu le-a văzut aproape nimeni?

În centrul scandalului se află art. 86 alin. (7) din Anexa VI la Legea-cadru 153/2017, acolo unde o singură sintagmă, „reglementării”, a fost transformată, cu multă imaginație birocratică, în armă de restrâns drepturi salariale de către Direcția Generală Financiară (DGF) a ministerului.

„Reglementare” pe sub masă: când Direcția Financiară se crede Parlament și Guvern la pachet

Excepția ridicată la Tribunalul București vizează exact această „magie semantică”: art. 86 alin. (7) este atacat în măsura în care permite interpretarea că structura financiară centrală a ministerului – DGF – poate „reglementa” drepturi salariale prin:

  • puncte de vedere,
  • interpretări „obligatorii”,
  • hârtii interne care nu văd niciodată lumina Monitorului Oficial.

Adică, în loc ca drepturile salariale să fie stabilite prin legi, ordonanțe, ordine de ministru publicate și asumate, ele sunt, de fapt, redesenate în birouri de finanțiști cu pixul în mână și parafa pe colțul paginii. Să legiferezi prin „punct de vedere” e noul sport național: zero transparență, zero dezbatere, impact maxim.

Sindicatul Diamantul arată că o asemenea practică lovește direct în:

  • art. 1 alin. (4) din Constituție – separația puterilor în stat,
  • art. 1 alin. (5) – legalitate și securitatea raporturilor juridice,
    la pachet cu o colecție de drepturi călcate în picioare:
  • art. 16 (egalitate în drepturi),
  • art. 21 (acces la justiție),
  • art. 24 (dreptul la apărare),
  • art. 31 (dreptul la informație),
  • art. 41 (dreptul la muncă și protecție socială),
  • art. 78 (intrarea în vigoare a actelor normative, adică nu prin „adresa nr. X depusă la registratură”).

Viciul 1: Ministrul există doar pe hârtie, „structura” taie și spânzură

Primul viciu invocat: o competență personală a ministrului este pasată, ca o minge fierbinte, către o „structură” care nici măcar nu e subiect de drept.

Conform art. 20 din Legea 500/2002, ordonatorul principal de credite este ministrul, în persoană, cu nume, prenume, semnătură și răspundere. El trebuie să-și asume deciziile, să emită ordine, să semneze.

În practică, însă, arată Sindicatul Diamantul, scenariul arată așa:

  • ministrul stă în vitrină,
  • Direcția Generală Financiară decide prin „puncte de vedere”,
  • iar angajații află că drepturile lor salariale sunt „reglementate” nu prin lege, ci prin interpretări interne, niciodată publicate oficial.

Cu alte cuvinte, responsabilitatea e a ministrului, dar pixul de execuție și de tăiere a drepturilor e la o structură anonimă. Ministrul e doar decorul, „structura” e regizorul din umbră.

Viciul 2: Preluarea puterii de regulă de către contabili-juriști de ocazie

Al doilea viciu: atribuții de reglementare juridică sunt date unei structuri populate cu personal economic, în timp ce ministerul are, culmea ironiei, o direcție juridică plină de consilieri specializați, autorizați chiar prin Legea 514/2003.

Pe românește:

  • juriștii există, sunt plătiți, au statut și atribuții,
  • dar finanțiștii sunt cei care „reglementează” prin adrese, interpretând legea după cum dă bine la buget.

E ca și cum, într-un spital, protocolul medical ar fi stabilit nu de medici, ci de contabila șefă, prin „notă internă obligatorie”. Îți taie tratamentul din pix și îți explică apoi, cu aer grav, că „așa a reieșit din analiză”.

Viciul 3: Drept românesc cu fantome – „gestiune” fără gestionar, „reglementare” fără persoană

Al treilea viciu atinge direct arhitectura dreptului românesc: în România, reglementarea aparține întotdeauna unei persoane concrete, nu unei „structuri” fluide.

Chiar aceeași Anexă VI, la art. 90, cere ordin al ordonatorului de credite. Adică un act semnat de cineva asumat, nu un document rătăcit printr-un sertar al DGF.

În plus, Legea 22/1969, privind gestiunea bunurilor materiale, spune clar: nu există „gestiune” fără gestionar-persoană. Analog, nu ar trebui să existe „gestiune” de drepturi salariale fără o persoană care își asumă semnătura, nu o „structură” abstractă care se evaporă când apar problemele.

Dar în realitate, reiese din motivare, avem:

  • „gestiune” a drepturilor salariale fără gestionar asumat,
  • „reglementare” fără act normativ,
  • puncte de vedere care se comportă ca niște ordine de ministru, dar nu poartă nicio răspundere de ministru.

„Punctul de vedere” care decide salarii: DGF face jocurile, instanța trebuie să taie nodul

Legătura cu dosarul concret este dureros de clară. În cauză, pârâții își justifică refuzul tocmai printr-un asemenea document: punctul de vedere DGF nr. 462624/2026.

Acest „punct de vedere” nu e doar o opinie inocentă; el este tratat ca lege internă:

  • pe baza lui se resping drepturi,
  • pe baza lui se refuză aplicarea unor majorări,
  • pe baza lui se ciuntește ceea ce Legea 153/2017 părea să promită.

Instanța, în baza art. 18 alin. (2) din Legea 554/2004, trebuie să verifice legalitatea acestui punct de vedere. Iar aici intervine excepția: dacă textul de lege care permite DGF să „reglementeze” cade ca neconstituțional, tot ce decurge din el – inclusiv punctul de vedere 462624/2026 – devine emis fără competență. Adică simplă hârtie administrativă, fără putere de a tăia drepturi.

Pe scurt: dacă se rupe piciorul legal al DGF, se prăbușește tot scaunul de „interpretări obligatorii”.

Curtea Constituțională, invitată să stingă „incendiul” făcut cu pixul

Prin excepția trimisă de la Tribunalul București, Curtea Constituțională este pusă în fața unei întrebări esențiale pentru toată administrația publică:

Poate o structură tehnică, internă, cu personal economic, să condiționeze, să restrângă sau să rescrie drepturi salariale prin „puncte de vedere” nepublicate în Monitorul Oficial?

Dacă răspunsul este „da”, atunci:

  • Constituția devine opțională,
  • separația puterilor e decorativă,
  • drepturile salariale ale angajaților depind de interpretările contabile ale unei direcții financiare.

Dacă răspunsul este „nu”, atunci ministerele vor trebui să facă ceea ce ar fi trebuit oricum să facă de la început:

  • să reglementeze prin acte normative asumate,
  • semnate de persoane competente,
  • publicate transparent, nu ascunse în sertarele unei direcții.

Salariații între lege și „adrese”: statul cu două fețe

Potrivit Sindicatului Diamantul, această excepție nu e doar o „chichiță procedurală”, ci un test:

  • dacă statul își respectă propriile reguli,
  • sau dacă, în continuare, lasă „structurile” să decidă din umbră cât face munca oamenilor.

Pe un palier, legea promite, Constituția garantează, principiile sună impecabil.
Pe alt palier, totul e filtrat și amputat prin „adrese”, „interpretări” și „puncte de vedere” care nu apar în nicio colecție oficială de acte normative.

Curtea Constituțională va trebui să decidă dacă România e condusă prin legi sau prin Excel-uri bugetare cu antet de direcție financiară.

Până atunci, salariații rămân prinși între două lumi:

  • lumea Curții Constituționale, plină de principii, articole și alineate,
  • și lumea Ministerului, unde un „punct de vedere” anonim poate cântări, la leafă, mai mult decât toată Constituția pusă la un loc. (Cristina T.).
Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv14 ore ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv14 ore ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv2 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv2 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv2 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusiv5 zile ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusiv5 zile ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv