Connect with us

Exclusiv

Amânări letale: Între incertitudine și posibile motivări ascunse – Judecătoarea Apostu Lavinia Nusa și dosarul 727 / 42 / 2024

Publicat

acum 2 ani

pe

Amânări letale: Cum judecătoarea Apostu Lavinia Nusa lasă păgubiții din White Tower în incertitudine

Contextul Scandalului White Tower: O privire asupra fraudelor imobiliare din Ploiești

Contextul scandalului White Tower

Scandalul White Tower din Ploiești a avut un impact devastator asupra numeroaselor familii, punând în evidență o problemă sistematică a fraudelor imobiliare din România. Această situație subliniază, de asemenea, probleme grave de corupție și lipsă de integritate în sistemul de justiție. Complexitatea acestei situații este accentuată de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea acestor ilegalități.

Expunerea corupției în Ploiești

Cazul White Tower a devenit un simbol al escrocheriilor imobiliare la scară largă în România, afectând numeroase persoane din Ploiești, care au rămas fără apartamentele pentru care au plătit sume considerabile, în urma unei scheme infracționale bine orchestrate. Investigațiile relevă un amatorism suspect din partea dezvoltatorilor, care, înainte de a se implica în acest proiect controversat, aveau doar afaceri minore. Aceștia au reușit să își extindă influența prin asocieri neoficiale cu personalități importante din administrația locală și județeană.

Detaliile schemei imobiliare frauduloase

În cadrul scandalului White Tower, PFA Lupu Mărioara, condusă de Mărioara Lupu și soțul său, Mihai Lupu, a conceput o schemă prin care același apartament era vândut mai multor cumpărători. Această manevră nu doar că denotă o lipsă de etică în afaceri, dar indică și o planificare minuțioasă a fraudelor. Victimele, care au investit sume semnificative în achiziționarea locuințelor, au suferit pierderi, prejudiciul total ridicându-se la aproximativ 935.500 euro și 423.551 lei, o sumă considerabilă ce reflectă gravitatea impactului asupra acestor familii.

Complicitatea în rețeaua fraudelor

Investigațiile au scos la iveală o rețea complexă de complicități, care include notari publici, politsiti, avocați și parteneri de afaceri ai inculpaților. Este important de menționat că, pe 16 ianuarie, se împlinesc doi ani de la depunerea primei plângeri penale împotriva escrocilor din mafia imobiliară White Tower. De doi ani, polițiștii corupți din IPJ Prahova au susținut în mod fals în fața presei că nu există dovezi sau probleme, în timp ce de patru ani ziarul Incisiv de Prahova a expus această escrocherie și gruparea de criminalitate organizată din sectorul imobiliar.

„Il Capo” al corupției: Vlad Nichita și implicarea sa în fraudele imobiliare

Rolul lui Vlad Nichita în scandaluri de amploare

Vlad Nichita, cunoscut sub numele de „Il capo” sau „eminenta cenușie”, a avut o influență semnificativă în orchestrarea unor escrocherii de mari proporții, inclusiv „țepele imobiliare White Tower și City Gate”. Relațiile sale cu dezvoltatorii imobiliari din Prahova, în special cu Lupu Mihai, un om de afaceri care se află sub protecția mamei sale, Lupu Marioara Domnica, sunt elemente esențiale pentru înțelegerea acestui peisaj corupt.

Noutăți din Dosarul 727 / 42 / 2024\

Recent, au apărut informații de ultim moment referitoare la Dosarul 727 / 42 / 2024, în care Vlad Nichita, parte din Baroul Prahova, este implicat în mega-escrocheria imobiliară White Tower și City Gate. De-a lungul anilor, el a acumulat o avere considerabilă, în valoare de câteva milioane de euro. În acest dosar se analizează contestarea ridicării sechestrului asigurator. Judecătoarea de drepturi și libertăți, Apostu Lavinia Nusa, a amânat repetat decizia, stabilind un nou termen pentru 16.01.2025, astfel încât peste 100 de păgubiți așteaptă cu anxietate hotărârea care se află în mâinile acestei judecătoare. Aceasta reprezintă ultima lor speranță de a recupera pagubele cauzate de grupul infracțional.

Amânări îngrijorătoare în justiția Cazului White Tower: O privire asupra judecătoarei Apostu și Scandalului Padina

Oamenii și destinele păgubiților
Nu dorim să cream frică și să ne jucăm cu destinele păgubiților din scandalul White Tower. Așa cum am dezvăluit anterior, gruparea de criminalitate economico-financiară organizată are anumite legături cu sistemul de justiție, fiind protejată de polițiști corupți, procurori și judecători. Este esențial să subliniem că amânarea deciziei în Dosarul 727 / 42 / 2024 poate să nu fie deloc întâmplătoare. Această situație creează suspiciuni, mai ales pentru noi, cei care cunoaștem acest sistem „paralel”.

Aspecte interesante despre judecătoarea Apostu Lavinia Nusa
Judecătoarea Apostu Lavinia Nusa este implicată în controverse, având un istoric care ridică semne de întrebare. Într-un caz recent, doi suspecți de crimă, acuzați că au ucis o persoană într-un club, au fost eliberați din arestul preventiv. Procurorul general al României, Alex Florența, a solicitat Inspecției Judiciare să verifice deciziile judecătorilor care au permis judecarea în stare de arest la domiciliu a acestor suspecți.

Acuzații grave aduse judecătorilor
Judecătorii implicați în această decizie sunt Lavinia Nusa Apostu și Constantin Niță. Procurorul general îi acuză de exercitarea funcției cu gravă neglijență, afirmând că nu au motivat corect decizia sau că au făcut-o „în mod vădit contrar raționamentului juridic”, afectând astfel prestigiul justiției și demnitatea funcției lor.

Decizii controversate și ignoranță legală
Conform unui comunicat al Parchetului General, „printr-o încheiere din data de 15 mai 2024, cei doi judecători au admis contestația formulată de trei inculpați (acuzați de omor într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița) și au decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu”. Acest comportament al judecătorilor este considerat de Parchetul General drept „gravă neglijență”, fiindcă au ignorat dovezile care demonstrau clar pericolul reprezentat de eliberarea acestora și reintegrarea inculpaților în comunitate. Această situație întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență.

Prevăzători în fața incertitudinii: Sfaturi pentru păgubiții din Scandalul White Tower

Un apel la grijă și precauție
Recomandăm tuturor păgubiților să fie extrem de precauți și să își protejeze interesele în acest context complicat al scandalului White Tower. În fața incertitudinii și a manipulărilor posibile din partea celor implicați în acest caz, este esențial să rămână vigilenți.

Importanța informației și a suportului juridic
Este vital ca păgubiții să se informeze constant cu privire la evoluțiile procesului și să caute asistență juridică adecvată. Colaborarea cu avocați experți în domeniu poate oferi o apărare solidă și poate ajuta la navigarea prin complexitatea sistemului juridic.

Colaborarea și solidaritatea dintre păgubiți
De asemenea, păgubiții ar trebui să colaboreze și să comunice între ei. Formarea unor grupuri de sprijin poate facilita schimbul de informații și strategii, astfel încât fiecare să fie mai bine pregătit pentru a răspunde provocărilor care pot apărea pe parcurs.

Fii atent la evoluțiile judiciare
Fiind la curent cu ședințele de judecată și cu deciziile revocate sau amânate poate fi crucial pentru a anticipa posibilele rezultate și pentru a lua măsurile necesare în timp util.

 Rămâneti vigilenti si nu cedati în fața fricii
Importanța de a persevera în căutarea justiției nu trebuie subestimată. Păgubiții trebuie să rămână motivați, să nu cedeze în fața fricii și să continue lupta pentru drepturile lor. Aceasta este o etapă dificilă, dar solidaritatea și determinarea pot conduce la rezultate favorabile.

Implicarea inculpatului pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri în Scandalul White Tower

Rolul inculpatului Cătălin Stavri în afacerea White Tower

Referitor la implicarea inculpatului Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist cunoscut pentru legăturile sale cu activități ilegale de narcotrafic și șantaj, este important de menționat că soția sa, Ruxandra Stavri, a „achiziționat” două apartamente la prețul de 10.000 de euro fiecare. În plus, mama sa, Adriana Hentel, a cumpărat cinci apartamente la un preț de 30.000 de euro fiecare, având deja vândut unul dintre acestea pentru suma de 48.000 de euro.

Activitățile imobiliare ale inculpatului pseudo-jurnalist, spagar si santajist Catalin Stavri în proiectul City Gate

Cătălin Stavri a avut, de asemenea, o implicare în tranzacțiile imobiliare din proiectul City Gate, unde figura un apartament pe numele său și altul pe numele Ruxandrei Stavri. În plus, un alt apartament a fost înregistrat pe numele Adrianei Hentel. Aceste tranzacții ridică întrebări cu privire la legalitatea și etica activităților sale în domeniul imobiliar.

Vlad Nichita și manipulările în juridic: O analiză a activităților sale

Implicarea lui Vlad Nichita în falimente și afaceri imobiliare

Vlad Nichita, cunoscut ca „Il capo”, a avut un rol central în administrarea dosarelor de faliment ale PFA Lupu Marioara Domnica, reprezentată de Mărioara Lupu, mama dezvoltatorului imobiliar Mihai Lupu, responsabil pentru construirea blocurilor de apartamente din diferitele cartiere ale Ploieștiului. De asemenea, el are legături cu SC Aprodem SA, unde Mărioara Lupu este acționar majoritar, precum și cu mai multe societăți numite generic Milex, înființate pe numele lui Mihai Lupu, Mărioara Domnica Lupu, Tache Alexandra și altele.

Nichita a orchestrat situația astfel încât creditorii să își îndrepte atenția de la cei peste 100 de păgubiți care au achitat integral sau parțial apartamentele promisiune prin contracte bilaterale de vânzare-cumpărare. În timp ce Vlad Nichita părea să ignore aceste victime, el a avut grijă să protejeze două firme, Fasty Tasty (aparținând fostei soții, Elena Nichita) și Lomina Invest (din partea lui Lorentz Năsturică), care sunt, de fapt, coordonate din umbră de el.

Datoriile și răspunsurile publice

Suma totală a datoriilor celor două firme incluse pe lista creditorilor este estimată la aproximativ 4 milioane lei. În interviurile sale acordate ziarului Incomod, care aparține unui bun prieten, inculpatul pseudo-jurnalist santajist si spagar Cătălin Stavri, Nichita amenință că va iniția rapid procese penale împotriva celor care denigrează brandul City Gate. De asemenea, a emis un comunicat de presă referitor la noua structură acționarială a firmei Gersim Development, din care el deține 50%, iar 50% din acțiuni aparține companiei Gersim Imobiliare, parte a grupului multimilionarului Dan Ștefanescu.

Gersim Imobiliare și „complexitatea” proiectelor de la City Gate

Intrarea Gersim Imobiliare în afaceri

Gersim Imobiliare, prin intermediul lui Dan Ștefanescu, a intrat în această combinație cumpărând părțile sociale ce-i reveneau lui Tache Alexandra, achiziționându-le la prețul simbolic de 100 lei, sumă cu care acestea au fost cumpărate anterior de la Lupu Marioara. Este important de menționat că, în cadrul proiectului City Gate, se află un teren de 5,3 hectare achiziționat de Romana Milex (în asociere cu Lupu Marioara și Vlad Nichita) pentru suma de 3 milioane de euro. În prezent, există două blocuri construite (unul complet terminat, iar celălalt în proporție de aproximativ 95%), un al treilea bloc în stadiu de „roșu” și un al patrulea bloc aflat în faza incipientă, cu subsol, parter și două etaje.

Asertivitatea lui Vlad Nichita și apariția problemelor

Vlad Nichita s-a lăudat frecvent că la City Gate totul decurge conform planului, diferit față de problemele întâmpinate la White Tower. Totuși, surprizele neplăcute nu au întârziat să apară, inclusiv situația apartamentelor dublate, în legătură cu care Nichita a declarat cu tărie că nu are cunoștință de aceste neconformități.

Întrebări și speculații asupra activităților lui Vlad Nichita

Această situație ridică întrebări cu privire la activitatea lui Vlad Nichita în toți acești ani, el fiind acționar 50% în companie, în asociere cu Mărioara Lupu, apoi cu Tache Alexandra și mai recent cu Dan Ștefanescu. Publicațiile locale, susținute de prietenul său, inculpatul Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist și șantajist, l-au promovat pe Ștefanescu ca fiind un om de afaceri influent, afirmând că împreună cu acesta vor transforma fața zonei de sud a Ploieștiului cu un nou concept urbanistic, inclusiv grădinițe, spații de joacă pentru copii, piscine, cafenele și magazine. Aceste promisiuni par a fi simple declarații menite să decepe publicul și să atragă investitori, dar care demonstrează o superficialitate în abordarea realității proiectelor imobiliare.

Gersim Development și strategiile lui Vlad Nichita în afaceri

Noua firmă și sediul acesteia

Noua entitate, Gersim Development, își desfășoară activitatea la sediul social situat pe Poligonului nr. 1, același loc unde își au sediul și firmele Fasty Tasty și Lomina Invest. Această configurație sugerează că Vlad Nichita continuă să își folosească influența pentru a obține avantaje în afaceri. Într-o manevră similară, el a numit-o pe d-na Manea Eugenia Simona, asistenta manager de la cabinetul de avocatură de pe Strada Valeni, ca administrator al firmei Gersim Development. Aceasta își îndeplinește funcția „pro bono”, ca un gest de bunăvoință față de superiorul său, mizând pe puterea și influența lui Nichita, fără să își imagineze în ce situație complicată se implică.

Oportunități profitabile și averea acumulată

Într-un context de oportunități, Vlad Nichita a obținut un bloc situat pe strada Valeni, împreună cu Lupu Marioara, o achiziție considerată de mulți experți din domeniu un „adevărat chilipir”, având în vedere suma de 1 milion de euro plătită. Această afacere a permis lui Nichita să adune, pas cu pas, o avere consistentă, constând în case, terenuri, hale și apartamente,urilor reflectând stilul său de a face afaceri ca un „gospodar cinstit”.

Speculații privind criptomonedele

În lumina acestor activități, apare întrebarea: oare Vlad Nichita s-ar fi interesat și de criptomonede? Acesta este un subiect intrigant ce merită o analiză mai detaliată, având în vedere complexitatea și diversitatea investițiilor pe care le-a realizat până acum.

Următoarele revelații despre escrocheriile imobiliare: Blocul de pe Strada Mărășești

O nouă schemă de fraudă în pregătire

În episodul de mâine, vom dezvălui o altă schemă frauduloasă asociată cu PFA Lupu Marioara Domnica, având legătură directă cu Mihai Lupu. Această schemă vizează blocul de apartamente situat pe strada Mărășești, numărul 178.

Probleme legale și dificultăți de intabulare

Este important de menționat că acest bloc de apartamente nu poate fi intabulat, ceea ce înseamnă că apartamentele nu pot fi legal vândute. Această situație se datorează nerespectării autorizației de construcție de către dezvoltatori. Datorită dezvăluirilor publicate de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, procesul de emitere a altor autorizații ilegale a fost blocat.

Principalele figuri implicate

În spatele acestei afaceri discutabile se află nume cunoscute precum Mihai Lupu, Mărioara Lupu și Grigorescu Alexandru Bogdan, cunoscut sub porecla „Bobi”. Aceștia sunt principalii actori implicați în această schemă, iar investigațiile continuă pentru a descoperi toate detaliile și legăturile acestei escrocherii imobiliare. Vom reveni. (Cristina T.).

 

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

Publicat

acum 2 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”

Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:

  • „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
  • „Avem pierderi economice semnificative.”
  • „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”

Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.

adresa_1(352)

Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.

„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”

Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:

  • ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
  • unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
  • cum s‑au selectat operatorii;
  • de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
  • ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;

Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:

  • Omologarea? La AASNACP.
  • Datele de impact? La AASNACP.
  • Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
  • Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.

Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?

Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.

Să rezumăm:

  • când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
  • când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.

„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”

În același răspuns, compania declară solemn că:

  • toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
  • totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.

Doar că:

  • Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
  • Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
  • chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.

Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”

„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”

În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:

  • între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
  • din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
  • în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.

Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”

În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:

  • conflict de interese;
  • controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
  • posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.

În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.

„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”

Electromecanica se laudă în adresă cu:

  • „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
  • „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
  • informări, ședințe, transparență maximă.

În practică:

IMG_20261023_0001

  • Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
  • fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
    „ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
    Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”

Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.

Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”

Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.

„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”

În timp ce evită să prezinte:

  • seria completă de date 2015–2024;
  • studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
  • formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;

Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:

„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”

Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”

După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.

„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”

Electromecanica mai lansează o perlă:

  • „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”

Asta după ce:

  • fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
  • o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.

Formula e simplă:

  1. Declari că totul e transparent și pe site.
  2. Nu publici ce doare.
  3. Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”

Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”

Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:

  • prinsă de Corpul de Control,
  • deranjată de Curtea de Conturi,
  • vizată de DNA,
  • demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
  • pusă la zid de fermieri,

și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:

  • nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
  • pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
  • se declară victimă economică;
  • se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
  • cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.

În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:

„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”

Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:

  • toate studiile, integral;
  • metodologiile complete,
  • serii de date independente,
  • explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,

orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.

Citeste in continuare

Exclusiv

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Publicat

acum 2 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv

Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în practică, statutul de „slugă” în Poliția de Frontieră.
Nu mai vorbim la figurat, ci la procedură scrisă: din dispoziția șefului Poliției de Frontieră, chestorul principal Cornel Stoica, polițiștii de frontieră au fost obligați să ia la cunoștință, sub semnătură, de mesajul de „final de mandat” al ministrului Predoiu.

Nu e o informare banală, nu e un mail intern bifat la „To: All”. Este un ritual de supunere, parafat cu semnătură, exact ca o declarație pe proprie răspundere că nu gândești de capul tău.
Pastorala politică devine document oficial, iar polițistul de frontieră – martorul forțat, prins între șef și pix.

Pastorala lui Predoiu, noua Evanghelie la frontieră

Comparația nu e întâmplătoare: asemenea pastoralei citite în biserici la marile sărbători, mesajul ministrului a fost „propovăduit” tuturor polițiștilor de frontieră. Doar că aici nu e vorba de credință, ci de carieră: nu bifezi, nu semnezi, nu exiști.

Nu e suficient ca ministrul să-și ia adio de la mandat printr-un comunicat la TV. Trebuie să fie simțit, citit, înghițit cu forța, până la ultimul „agent din linia întâi”.
Predica politică devine obligație de serviciu. Nu te rogi, dar semnezi. Nu crezi, dar te conformezi.

Subordonarea obligatorie la „pastorala” lui Predoiu, ridicată la rang de act de cult în sistem

Cornel Stoica, șef de frontieră și campion la „slugărnicie”

Iar în centrul acestui spectacol penibil de loialism stă chestorul principal Cornel Stoica.
Sindicatul Europol o spune pe șleau: prin această ultimă dovadă de slugărnicie, Stoica demonstrează de ce este încă ținut în funcție, în timp ce prin punctele de trecere a frontierei colcăie corupția impusă „de unii șefi”.

Nu performanța profesională îl ține în vârf, ci abilitatea de a se așeza perfect în poziția de „slugă” utilă: execută docil, împinge de jos în sus pastoralele politice, închide ochii la restul.
Frontiera poate să putrezească de șpăgi, de combinații și de „taxe de trecere”, important e ca mesajul ministrului să ajungă la fiecare subofițer, cu semnătură la dosar.

Frontiera colcăie, șefimea se închină

În timp ce polițiștii de frontieră sunt puși să semneze pentru „cunoașterea” ultimei epistole a lui Predoiu, prin punctele de trecere continuă același film vechi:

  • corupție endemică, împinsă de sus;
  • șefi care fac regulile jocului;
  • sistemul care preferă slugărnicia în locul curățeniei.

Mesajul forțat al ministrului nu rezolvă nici una dintre aceste probleme. Nu taie un tentacul de corupție, nu schimbă un șef dubios, nu repară o procedură strâmbă.
Dar ce reușește? Să reamintească tuturor cine e șeful de ceremonii și cine e „slugă” cu număr matricol.

Lecția de vocabular: „slugă” nu e doar cuvânt, e fișă de post

Sindicatul Europol închide cercul cu un post-scriptum care ar trebui lipit pe ușa fiecărui birou de comandă:

„Slugă” – Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia în schimbul unor avantaje materiale (sens figurat)

Figurat? În Poliția de Frontieră, definiția asta sună mai degrabă ca o descriere de funcție pentru cățărători de carieră.
Când un șef își obligă subordonații să semneze pentru gloata de cuvinte a unui ministru aflat la final de mandat, nu vorbim de management, ci de dresaj.

Final de mandat, dar nu și final de „slugărnicie”

Mesajul de „final de mandat” al lui Predoiu va fi arhivat, uitat, prăfuit prin vreun dosar.
Dar reflexul de a transforma polițistul într-un executant umilit, transformat în public captiv al pastoralei politice, rămâne.

Ministrul pleacă. Stoica rămâne.
Iar între cei doi, undeva jos, cu semnătura forțată pe foaie, rămâne adevăratul sens al cuvântului „slugă”: nu o insultă, ci un mod de funcționare al sistemului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

Publicat

acum 2 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva promisiuni „până la sfârșitul anului”. Sistemul arde, oamenii crăpă pe ture de 12 ore, iar Direcția de Ordine Publică (DOP) descoperă, solemn, că… „nu depinde de noi”.

„Ne-am întâlnit, ne-am văzut, nu promitem nimic, dar vă înțelegem”

Pe 21 octombrie 2026, o delegație a S.P.R. „Diamantul” – Marius Andrei (prim-vicepreședinte) și Petrea Georgian (vicepreședinte) – ajunge la IGPR, la Direcția de Ordine Publică: director, adjunct, șefi de servicii, tot alaiul.

Sindicatul vine cu:

  • problemele colegilor din ultimii doi ani;
  • soluții concrete;
  • cerere clară de răspuns pentru fiecare punct.

DOP vine cu:

  • „știm problema”;
  • „nu depinde de noi”;
  • „cerem constant funcții”.

Pe scurt, scena clasică: cei care muncesc vin cu realitatea, cei care conduc vin cu impotența instituțională ambalată în limbaj administrativ.

Pe scurt: ce se mișcă, ce se „clarifică” și ce moare în ședință

  • Se schimbă, PROMITEM:
    • Dispoziția nr. 109/2025 privind violența domestică va fi înlocuită „curând”.
    • Comunicarea de serviciu TREBUIE să iasă de pe WhatsApp și să intre într-o aplicație IGPR.
    • AIM va fi „modernizată” (sună a update de Windows, nu a reformă).
  • Se clarifică (dar să vedem și în scris):
    • Polițistul inclus în patrulă NU poate fi încărcat în același timp cu sarcinile structurii din care provine. Adică nu mai semnezi și în patrulă, și în Buletinul posturilor ca sclavul perfect.
  • Rămân îngropate în scuze:
    • posturile rurale;
    • turele de 12 ore vs. schimburi de 8 ore;
    • monitorizarea electronică (SIME).

La toate trei, explicația supremă: „nu sunt oameni și depinde de comandanții din teritoriu”. Traducere: noi facem „informări”, voi crăpați pe teren.

Posturile rurale: polițistul universal, servitor de sistem

Ce a cerut sindicatul:

  • un prag minim de ocupare a structurilor operative – sub care să nu se mai aprobe mutări;
  • compartimente de patrulare și intervenție cu funcții OCCUPATE, nu doar desenate în stat ca PowerPoint-ul;
  • funcții de secretariat la secțiile rurale;
  • echipe pentru mica criminalitate, după ora 16:00, ca să nu mai fie totul aruncat pe oamenii din posturi.

Ce răspunde DOP:

  • „Cunoaștem problema.” (mulțumim, era important să știm că știți);
  • Recunosc că polițiștii de la posturi sunt rupți între dispozitive de ordine publică și comunitate;
  • Sunt, în principiu, de acord cu postul de secretar la secțiile rurale, chiar prin mutarea unei funcții din altă structură;
  • În teorie, după ocuparea funcțiilor din aparatul secțiilor, polițiștii cu aviz de cercetare penală ar forma echipe pentru mica criminalitate.

Adică: pe hârtie, soluția seamănă cu ce propune sindicatul. În realitate…

Unde moare totul:

  • „Analiza necesității și decizia de realocare a funcțiilor aparțin șefilor de inspectorate.”
  • „Pragul minim nu poate fi impus de DOP.”
  • DOP spune că a cerut suplimentări de funcții, a avizat negativ mutările… dar avizul lor e consultativ.

Cu alte cuvinte:

  • IGPR se spală pe mâini;
  • șefii de inspectorate sunt lăsați să cârpească cum știu;
  • iar polițistul de la rural rămâne calul de povară al tuturor „strategiilor” fără efective.

Pragul minim? Se poate stabili doar prin dispoziție a inspectorului general sau ordin de ministru. Până atunci, Dumnezeu cu mila și oamenii pe 3 posturi simultan.

Dubla însărcinare: „nu aveți voie” – dar doar dacă întrebi în mod oficial

Ce a cerut sindicatul:

  • interdicție expresă a dublei însărcinări.
    În unele unități, polițiștii rutieri trimiși în patrulă semnează și în Buletinul posturilor. Dublu serviciu, aceeași plată, aceeași responsabilitate penală.

Ce spune DOP:

  • Se invocă art. 10² din O.M.A.I. nr. 60/2010:
    • lucrătorul inclus în dispozitivul de ordine publică are atribuții principale pe linia respectivă;
    • dubla însărcinare e interzisă, inclusiv semnarea simultană pentru două servicii.

În plus:

  • Normele permit constituirea unor dispozitive comune (poliție municipală + secții rurale / mai multe secții rurale);
  • Efectivele „economisite” pot forma compartimente de mică criminalitate.

Și acum clenciul:

  • Constituirea acestor dispozitive e lăsată în competența șefilor de unități.
  • Adică există soluția, dar doar dacă șeful vrea. Dacă nu, se continuă ca până acum, cu polițistul-bidon încărcat pe două registre.

Ce înseamnă, juridic și practic:

  • polițistul trecut în registrul patrulei NU răspunde pentru sarcinile structurii din care a fost luat;
  • patrulele din mediul rural intervin doar la eveniment, fără cercetare penală în același timp.

Sindicatul cere ca această poziție să ajungă scris, negru pe alb, la inspectorate. Altfel, rămâne la stadiul de „a zis DOP la o ședință, dar la noi în teritoriu nu se aplică”.

Dispoziția nr. 109/2025 (violența domestică): Big Brother pe genunchi

Ce contestă sindicatul:

  • Capitolul IV din Dispoziția 109/2025, care obligă la:
    • profilare;
    • verificări periodice timp de un an;
    • evidență națională pentru persoane asupra cărora nicio autoritate nu a dispus vreo măsură.

Nu e vorba de protecția victimelor – aia nu e contestată.
E vorba de transformarea polițistului:

  • în asistent social fără bază legală clară;
  • și în supraveghetor al unor oameni care, juridic, nu au nicio măsură dispusă împotriva lor.

Sindicatul cere:

  • suspendarea Capitolului IV până la o lege adevărată;
  • precizări scrise pentru polițiști;
  • asistență juridică pentru cei reclamați;
  • și predarea urmăririi acestor familii către asistența socială, acolo unde îi e locul.

Ce răspunde DOP:

  • Dispoziția va fi înlocuită „în curând”; proiectul noului act e „în fază avansată”;
  • Emiterea e preconizată „până la sfârșitul anului”;
  • Noul act:
    • va simplifica verificările din mape (se elimină verificările în termen de 3 zile de la sesizare);
    • va clarifica din ce structuri sunt desemnați ofițerii pentru anumite verificări;
    • dacă victima sau persoana semnalată refuză monitorizarea, polițiștii pot face activități de prevenire pe baza documentelor inițiale.

Despre echipele mobile de asistență socială:

  • DOP ridică din umeri: „țin de primării, nu sunt în subordinea IGPR”.

Ce rămâne suspect de tăcut:

  • Nu se spune clar dacă noul act renunță la verificările asupra persoanelor față de care nu s-a dispus nicio măsură.

Până apare noul act, Capitolul IV rămâne perfect aplicabil. Adică:

  • polițistul rămâne prins între abuzul normei și tăcerea legislativă;
  • și, la următorul scandal mediatic, GHICI cine va fi vinovat că „nu a monitorizat suficient”.

Ce propune sindicatul (adică ce spune deja legea, dar nu convine nimănui să aplice):

  • urmărirea cazurilor fără măsură dispusă revine serviciului public de asistență socială al primăriei (Legea nr. 217/2003, Ordinul nr. 2525/2018);
  • inspectoratele să ceară anual de la primării componența actualizată a echipelor mobile + contactele;
  • și aceste date să ajungă la fiecare post.

Programul de lucru și SIME: „n-avem oameni, dar avem fișe de post”

Turele de 12 ore / schimburi de 8 ore: Sindicatul semnalează:

  • mai multe inspectorate trec la schimburi de 8 ore cu aceeași schemă de personal;
  • rezultat:
    • mai puține patrule;
    • mai multe instructaje;
    • mai mult timp pierdut cu formalități și deplasări.

DOP:

  • dă vina, din nou, pe lipsa de personal;
  • afirmă că IGPR cere constant funcții noi și concursuri (inclusiv din sursă externă);
  • spune că programul de 8 ore din fișele de post-cadru NU este obligatoriu;
  • șefii de unități pot stabili programul, potrivit art. 3 din Ordinul MAI nr. 577/2008 și art. 10 din O.M.A.I. nr. 60/2010.

Sindicatul e de acord:

  • schimburile le stabilește șeful inspectoratului;
  • nicio fișă de post-cadru de la centru nu poate să-i taie competența.

Realitatea:

  • IGPR aruncă pe hârtie „recomandarea”;
  • șefii o iau de literă de lege ca să-și acopere spatele;
  • polițistul suportă încă o „reformă” bazată pe copy-paste de documente, nu pe oameni.

SIME – monitorizarea electronică: sistem modern, pus pe o structură șubredă

Etapa a III-a (18 județe):

  • H.G. nr. 1025/2022 prevedea 2.792 funcții noi;
  • surpriză: funcțiile NU au fost alocate;
  • se lucrează cu polițiști delegați din alte structuri.

DOP spune:

  • județele din primele două etape au funcțiile alocate, ocuparea revine inspectoratelor;
  • etapa a III-a a fost amânată până la 31 decembrie 2026;
  • IGPR „continuă să ceară fonduri și funcții”.

Sindicatul:

  • n-a primit niciun calendar de alocare;
  • cere ca viitorul act normativ să condiționeze extinderea sistemului de alocarea efectivă a posturilor.

Adică:

  • nu mai vrem sisteme „SMART” cu polițiști mulți pe hârtie și puțini în teren;
  • vrei monitorizare electronică extinsă? Bagi și oameni, nu doar paragrafe în hotărâri de Guvern.

Comunicarea de serviciu și AIM: Statul „digital” pe WhatsApp-ul personal

WhatsApp – rețeaua oficială neoficială a Poliției Române

Realitatea:

  • documente de serviciu circulă pe grupuri de WhatsApp făcute pe numere personale;
  • inclusiv în timpul liber;
  • inclusiv cu date sensibile.

Compartimentul de protecție a datelor din IGPR a descoperit, erou tardiv, că:

  • această practică e un „risc major asupra confidențialității datelor”.

IGPR anunță:

  • dezvoltă o aplicație pentru terminalele de serviciu (telefoane/tablete), aflată în testare;
  • prin ea se vor transmite comunicările operative;
  • grupurile de pe telefoanele personale „trebuie să dispară”.

Până atunci:

  • nicio normă NU obligă polițistul să fie în grupuri de WhatsApp pe numărul personal.
    Ce înseamnă:
  • tot ce se întâmplă acum e pe marginea prăpastiei legale;
  • iar dacă explodează un scandal GDPR, ghici cine nu va fi de vină? Sigur nu șefii care îți urlă „vezi să fii pe grup!”.

AIM – aplicația care promite să facă ce trebuia să facă de la început

DOP promite:

  • modernizarea AIM până la sfârșitul anului;
  • rezolvarea deficiențelor actuale;
  • unele documente vor putea fi exportate automat în SNRI.

Sindicatul va urmări:

  • dacă modernizarea elimină și obligația de a tipări fișe și rapoarte – absurditatea supremă: „digitalizare” cu toner și hârtie.

Ce nici n-a mai încăput în discuția cu DOP

Din lipsă de timp (sau, poate, de curaj), au rămas pe dinafară:

  • Permanența de la domiciliu – nu e recunoscută ca timp de lucru, nu se plătește, deși Decizia ÎCCJ nr. 213/2025 spune clar că, din 2018, nicio normă nu o mai reglementează.
    Dar ea există, e folosită, și polițistul stă de gardă gratis.
  • Chemarea polițiștilor de acasă înainte de cele 12 ore minime de odihnă prevăzute de noul Acord colectiv – plus compensarea acestor ore.
    În teorie, există „drepturi”; în practică, telefonul sună și „hai că e nevoie”.
  • Verificarea persoanelor condamnate sau eliberate din penitenciar pe baza unei adrese din 2014, despre care chiar DIC spune că „nu a creat competențe noi”.
    Adică polițistul e împins într-o zonă gri – răspunde pentru obligații construite din simple adrese, nu din lege.
  • Procedura ordinului de protecție pentru polițistul victimă a ultrajului.
    Când polițistul e victimă, brusc sistemul nu mai e atât de entuziast în a-l proteja.
  • Alte aspecte organizatorice punctuale – tradus: o listă lungă de probleme lăsate la „vom discuta data viitoare”.

Ce urmează: sindicatul presează, sistemul promite

S.P.R. „Diamantul”:

  • a lăsat DOP o sinteză completă;
  • a cerut răspunsuri scrise pentru fiecare punct;
  • va urmări:
    • noua dispoziție privind violența domestică;
    • aplicația de comunicare;
    • modernizarea AIM;
    • promisiunile despre SIME și posturile rurale.

IGPR – Direcția de Ordine Publică:

  • și-a jucat rolul clasic de „știm, înțelegem, dar nu depinde de noi”;
  • a recunoscut multe probleme;
  • a pasat aproape toate deciziile către: inspectorul general, ministru, șefii de inspectorate, primării, Guvern, alte direcții.

Între timp:

  • polițistul de la rural va continua să facă și ordine publică, și anchete, și hârțogărie;
  • polițistul din patrulă va spera ca „interdicția dublei însărcinări” să ajungă și în teritoriu;
  • permanența de acasă va continua să fie „voluntariat forțat”;
  • și WhatsApp-ul personal va rămâne, încă o vreme, coloana vertebrală a comunicării „strategice” a Poliției Române. (Cristina T.).

(Text adaptat pamfletar, pe baza comunicării sindicatului privind întâlnirea din 21 octombrie 2026 cu IGPR – Direcția de Ordine Publică.)

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Exclusiv2 ore ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
Exclusiv2 ore ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Exclusiv2 ore ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
Exclusivo zi ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Exclusivo zi ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Exclusivo zi ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Exclusivo zi ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Exclusiv2 zile ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Exclusiv2 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”

Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...
Exclusiv2 zile ago

Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii

Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...
Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv