Exclusiv
Amânări letale: Între incertitudine și posibile motivări ascunse – Judecătoarea Apostu Lavinia Nusa și dosarul 727 / 42 / 2024
Amânări letale: Cum judecătoarea Apostu Lavinia Nusa lasă păgubiții din White Tower în incertitudine
Contextul Scandalului White Tower: O privire asupra fraudelor imobiliare din Ploiești
Contextul scandalului White Tower
Scandalul White Tower din Ploiești a avut un impact devastator asupra numeroaselor familii, punând în evidență o problemă sistematică a fraudelor imobiliare din România. Această situație subliniază, de asemenea, probleme grave de corupție și lipsă de integritate în sistemul de justiție. Complexitatea acestei situații este accentuată de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea acestor ilegalități.
Expunerea corupției în Ploiești
Cazul White Tower a devenit un simbol al escrocheriilor imobiliare la scară largă în România, afectând numeroase persoane din Ploiești, care au rămas fără apartamentele pentru care au plătit sume considerabile, în urma unei scheme infracționale bine orchestrate. Investigațiile relevă un amatorism suspect din partea dezvoltatorilor, care, înainte de a se implica în acest proiect controversat, aveau doar afaceri minore. Aceștia au reușit să își extindă influența prin asocieri neoficiale cu personalități importante din administrația locală și județeană.
Detaliile schemei imobiliare frauduloase
În cadrul scandalului White Tower, PFA Lupu Mărioara, condusă de Mărioara Lupu și soțul său, Mihai Lupu, a conceput o schemă prin care același apartament era vândut mai multor cumpărători. Această manevră nu doar că denotă o lipsă de etică în afaceri, dar indică și o planificare minuțioasă a fraudelor. Victimele, care au investit sume semnificative în achiziționarea locuințelor, au suferit pierderi, prejudiciul total ridicându-se la aproximativ 935.500 euro și 423.551 lei, o sumă considerabilă ce reflectă gravitatea impactului asupra acestor familii.
Complicitatea în rețeaua fraudelor

Investigațiile au scos la iveală o rețea complexă de complicități, care include notari publici, politsiti, avocați și parteneri de afaceri ai inculpaților. Este important de menționat că, pe 16 ianuarie, se împlinesc doi ani de la depunerea primei plângeri penale împotriva escrocilor din mafia imobiliară White Tower. De doi ani, polițiștii corupți din IPJ Prahova au susținut în mod fals în fața presei că nu există dovezi sau probleme, în timp ce de patru ani ziarul Incisiv de Prahova a expus această escrocherie și gruparea de criminalitate organizată din sectorul imobiliar.
„Il Capo” al corupției: Vlad Nichita și implicarea sa în fraudele imobiliare
Rolul lui Vlad Nichita în scandaluri de amploare
Vlad Nichita, cunoscut sub numele de „Il capo” sau „eminenta cenușie”, a avut o influență semnificativă în orchestrarea unor escrocherii de mari proporții, inclusiv „țepele imobiliare White Tower și City Gate”. Relațiile sale cu dezvoltatorii imobiliari din Prahova, în special cu Lupu Mihai, un om de afaceri care se află sub protecția mamei sale, Lupu Marioara Domnica, sunt elemente esențiale pentru înțelegerea acestui peisaj corupt.
Noutăți din Dosarul 727 / 42 / 2024\
Recent, au apărut informații de ultim moment referitoare la Dosarul 727 / 42 / 2024, în care Vlad Nichita, parte din Baroul Prahova, este implicat în mega-escrocheria imobiliară White Tower și City Gate. De-a lungul anilor, el a acumulat o avere considerabilă, în valoare de câteva milioane de euro. În acest dosar se analizează contestarea ridicării sechestrului asigurator. Judecătoarea de drepturi și libertăți, Apostu Lavinia Nusa, a amânat repetat decizia, stabilind un nou termen pentru 16.01.2025, astfel încât peste 100 de păgubiți așteaptă cu anxietate hotărârea care se află în mâinile acestei judecătoare. Aceasta reprezintă ultima lor speranță de a recupera pagubele cauzate de grupul infracțional.
Amânări îngrijorătoare în justiția Cazului White Tower: O privire asupra judecătoarei Apostu și Scandalului Padina
Oamenii și destinele păgubiților
Nu dorim să cream frică și să ne jucăm cu destinele păgubiților din scandalul White Tower. Așa cum am dezvăluit anterior, gruparea de criminalitate economico-financiară organizată are anumite legături cu sistemul de justiție, fiind protejată de polițiști corupți, procurori și judecători. Este esențial să subliniem că amânarea deciziei în Dosarul 727 / 42 / 2024 poate să nu fie deloc întâmplătoare. Această situație creează suspiciuni, mai ales pentru noi, cei care cunoaștem acest sistem „paralel”.
Aspecte interesante despre judecătoarea Apostu Lavinia Nusa
Judecătoarea Apostu Lavinia Nusa este implicată în controverse, având un istoric care ridică semne de întrebare. Într-un caz recent, doi suspecți de crimă, acuzați că au ucis o persoană într-un club, au fost eliberați din arestul preventiv. Procurorul general al României, Alex Florența, a solicitat Inspecției Judiciare să verifice deciziile judecătorilor care au permis judecarea în stare de arest la domiciliu a acestor suspecți.
Acuzații grave aduse judecătorilor
Judecătorii implicați în această decizie sunt Lavinia Nusa Apostu și Constantin Niță. Procurorul general îi acuză de exercitarea funcției cu gravă neglijență, afirmând că nu au motivat corect decizia sau că au făcut-o „în mod vădit contrar raționamentului juridic”, afectând astfel prestigiul justiției și demnitatea funcției lor.
Decizii controversate și ignoranță legală
Conform unui comunicat al Parchetului General, „printr-o încheiere din data de 15 mai 2024, cei doi judecători au admis contestația formulată de trei inculpați (acuzați de omor într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița) și au decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu”. Acest comportament al judecătorilor este considerat de Parchetul General drept „gravă neglijență”, fiindcă au ignorat dovezile care demonstrau clar pericolul reprezentat de eliberarea acestora și reintegrarea inculpaților în comunitate. Această situație întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență.
Prevăzători în fața incertitudinii: Sfaturi pentru păgubiții din Scandalul White Tower
Un apel la grijă și precauție
Recomandăm tuturor păgubiților să fie extrem de precauți și să își protejeze interesele în acest context complicat al scandalului White Tower. În fața incertitudinii și a manipulărilor posibile din partea celor implicați în acest caz, este esențial să rămână vigilenți.
Importanța informației și a suportului juridic
Este vital ca păgubiții să se informeze constant cu privire la evoluțiile procesului și să caute asistență juridică adecvată. Colaborarea cu avocați experți în domeniu poate oferi o apărare solidă și poate ajuta la navigarea prin complexitatea sistemului juridic.
Colaborarea și solidaritatea dintre păgubiți
De asemenea, păgubiții ar trebui să colaboreze și să comunice între ei. Formarea unor grupuri de sprijin poate facilita schimbul de informații și strategii, astfel încât fiecare să fie mai bine pregătit pentru a răspunde provocărilor care pot apărea pe parcurs.
Fii atent la evoluțiile judiciare
Fiind la curent cu ședințele de judecată și cu deciziile revocate sau amânate poate fi crucial pentru a anticipa posibilele rezultate și pentru a lua măsurile necesare în timp util.
Rămâneti vigilenti si nu cedati în fața fricii
Importanța de a persevera în căutarea justiției nu trebuie subestimată. Păgubiții trebuie să rămână motivați, să nu cedeze în fața fricii și să continue lupta pentru drepturile lor. Aceasta este o etapă dificilă, dar solidaritatea și determinarea pot conduce la rezultate favorabile.
Implicarea inculpatului pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri în Scandalul White Tower

Rolul inculpatului Cătălin Stavri în afacerea White Tower
Referitor la implicarea inculpatului Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist cunoscut pentru legăturile sale cu activități ilegale de narcotrafic și șantaj, este important de menționat că soția sa, Ruxandra Stavri, a „achiziționat” două apartamente la prețul de 10.000 de euro fiecare. În plus, mama sa, Adriana Hentel, a cumpărat cinci apartamente la un preț de 30.000 de euro fiecare, având deja vândut unul dintre acestea pentru suma de 48.000 de euro.
Activitățile imobiliare ale inculpatului pseudo-jurnalist, spagar si santajist Catalin Stavri în proiectul City Gate
Cătălin Stavri a avut, de asemenea, o implicare în tranzacțiile imobiliare din proiectul City Gate, unde figura un apartament pe numele său și altul pe numele Ruxandrei Stavri. În plus, un alt apartament a fost înregistrat pe numele Adrianei Hentel. Aceste tranzacții ridică întrebări cu privire la legalitatea și etica activităților sale în domeniul imobiliar.
Vlad Nichita și manipulările în juridic: O analiză a activităților sale
Implicarea lui Vlad Nichita în falimente și afaceri imobiliare
Vlad Nichita, cunoscut ca „Il capo”, a avut un rol central în administrarea dosarelor de faliment ale PFA Lupu Marioara Domnica, reprezentată de Mărioara Lupu, mama dezvoltatorului imobiliar Mihai Lupu, responsabil pentru construirea blocurilor de apartamente din diferitele cartiere ale Ploieștiului. De asemenea, el are legături cu SC Aprodem SA, unde Mărioara Lupu este acționar majoritar, precum și cu mai multe societăți numite generic Milex, înființate pe numele lui Mihai Lupu, Mărioara Domnica Lupu, Tache Alexandra și altele.
Nichita a orchestrat situația astfel încât creditorii să își îndrepte atenția de la cei peste 100 de păgubiți care au achitat integral sau parțial apartamentele promisiune prin contracte bilaterale de vânzare-cumpărare. În timp ce Vlad Nichita părea să ignore aceste victime, el a avut grijă să protejeze două firme, Fasty Tasty (aparținând fostei soții, Elena Nichita) și Lomina Invest (din partea lui Lorentz Năsturică), care sunt, de fapt, coordonate din umbră de el.
Datoriile și răspunsurile publice

Suma totală a datoriilor celor două firme incluse pe lista creditorilor este estimată la aproximativ 4 milioane lei. În interviurile sale acordate ziarului Incomod, care aparține unui bun prieten, inculpatul pseudo-jurnalist santajist si spagar Cătălin Stavri, Nichita amenință că va iniția rapid procese penale împotriva celor care denigrează brandul City Gate. De asemenea, a emis un comunicat de presă referitor la noua structură acționarială a firmei Gersim Development, din care el deține 50%, iar 50% din acțiuni aparține companiei Gersim Imobiliare, parte a grupului multimilionarului Dan Ștefanescu.
Gersim Imobiliare și „complexitatea” proiectelor de la City Gate
Intrarea Gersim Imobiliare în afaceri
Gersim Imobiliare, prin intermediul lui Dan Ștefanescu, a intrat în această combinație cumpărând părțile sociale ce-i reveneau lui Tache Alexandra, achiziționându-le la prețul simbolic de 100 lei, sumă cu care acestea au fost cumpărate anterior de la Lupu Marioara. Este important de menționat că, în cadrul proiectului City Gate, se află un teren de 5,3 hectare achiziționat de Romana Milex (în asociere cu Lupu Marioara și Vlad Nichita) pentru suma de 3 milioane de euro. În prezent, există două blocuri construite (unul complet terminat, iar celălalt în proporție de aproximativ 95%), un al treilea bloc în stadiu de „roșu” și un al patrulea bloc aflat în faza incipientă, cu subsol, parter și două etaje.
Asertivitatea lui Vlad Nichita și apariția problemelor
Vlad Nichita s-a lăudat frecvent că la City Gate totul decurge conform planului, diferit față de problemele întâmpinate la White Tower. Totuși, surprizele neplăcute nu au întârziat să apară, inclusiv situația apartamentelor dublate, în legătură cu care Nichita a declarat cu tărie că nu are cunoștință de aceste neconformități.
Întrebări și speculații asupra activităților lui Vlad Nichita

Această situație ridică întrebări cu privire la activitatea lui Vlad Nichita în toți acești ani, el fiind acționar 50% în companie, în asociere cu Mărioara Lupu, apoi cu Tache Alexandra și mai recent cu Dan Ștefanescu. Publicațiile locale, susținute de prietenul său, inculpatul Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist și șantajist, l-au promovat pe Ștefanescu ca fiind un om de afaceri influent, afirmând că împreună cu acesta vor transforma fața zonei de sud a Ploieștiului cu un nou concept urbanistic, inclusiv grădinițe, spații de joacă pentru copii, piscine, cafenele și magazine. Aceste promisiuni par a fi simple declarații menite să decepe publicul și să atragă investitori, dar care demonstrează o superficialitate în abordarea realității proiectelor imobiliare.
Gersim Development și strategiile lui Vlad Nichita în afaceri
Noua firmă și sediul acesteia

Noua entitate, Gersim Development, își desfășoară activitatea la sediul social situat pe Poligonului nr. 1, același loc unde își au sediul și firmele Fasty Tasty și Lomina Invest. Această configurație sugerează că Vlad Nichita continuă să își folosească influența pentru a obține avantaje în afaceri. Într-o manevră similară, el a numit-o pe d-na Manea Eugenia Simona, asistenta manager de la cabinetul de avocatură de pe Strada Valeni, ca administrator al firmei Gersim Development. Aceasta își îndeplinește funcția „pro bono”, ca un gest de bunăvoință față de superiorul său, mizând pe puterea și influența lui Nichita, fără să își imagineze în ce situație complicată se implică.
Oportunități profitabile și averea acumulată
Într-un context de oportunități, Vlad Nichita a obținut un bloc situat pe strada Valeni, împreună cu Lupu Marioara, o achiziție considerată de mulți experți din domeniu un „adevărat chilipir”, având în vedere suma de 1 milion de euro plătită. Această afacere a permis lui Nichita să adune, pas cu pas, o avere consistentă, constând în case, terenuri, hale și apartamente,urilor reflectând stilul său de a face afaceri ca un „gospodar cinstit”.
Speculații privind criptomonedele
În lumina acestor activități, apare întrebarea: oare Vlad Nichita s-ar fi interesat și de criptomonede? Acesta este un subiect intrigant ce merită o analiză mai detaliată, având în vedere complexitatea și diversitatea investițiilor pe care le-a realizat până acum.
Următoarele revelații despre escrocheriile imobiliare: Blocul de pe Strada Mărășești
O nouă schemă de fraudă în pregătire
În episodul de mâine, vom dezvălui o altă schemă frauduloasă asociată cu PFA Lupu Marioara Domnica, având legătură directă cu Mihai Lupu. Această schemă vizează blocul de apartamente situat pe strada Mărășești, numărul 178.
Probleme legale și dificultăți de intabulare
Este important de menționat că acest bloc de apartamente nu poate fi intabulat, ceea ce înseamnă că apartamentele nu pot fi legal vândute. Această situație se datorează nerespectării autorizației de construcție de către dezvoltatori. Datorită dezvăluirilor publicate de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, procesul de emitere a altor autorizații ilegale a fost blocat.
Principalele figuri implicate
În spatele acestei afaceri discutabile se află nume cunoscute precum Mihai Lupu, Mărioara Lupu și Grigorescu Alexandru Bogdan, cunoscut sub porecla „Bobi”. Aceștia sunt principalii actori implicați în această schemă, iar investigațiile continuă pentru a descoperi toate detaliile și legăturile acestei escrocherii imobiliare. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane de euro cu binecuvântarea Guvernului, deși legile și studiile de mediu erau încă „la dospit”. În timp ce fermierii privesc cerul cu deznădejde, autoritățile raportează hectare protejate cu rigla pe hartă, într-un spectacol de magie bugetară unde iodura de argint contează mai puțin decât „arginții” din contracte.
H.G. 744/2008: „Oracolul” care a văzut banii înaintea legii
Dacă credeai că timpul curge doar într-o singură direcție, înseamnă că nu ai lucrat niciodată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP). Potrivit unui memoriu exploziv privind vulnerabilitățile H.G. nr. 744/2008, consultat de redacția noastră, Statul Român a reușit performanța metafizică de a finanța o întreagă etapă a programului (etapa a IX-a) înainte ca legile de bază să existe în Monitorul Oficial.
Mai exact, în timp ce Executivul semna vesel cecul de peste 21 de milioane de lei (din care 6 milioane doar pentru „Unitatea Pilot” Prahova), Legea nr. 173/2008, care trebuia să reglementeze aceste intervenții, încă se odihnea prin sertare, fiind publicată abia în octombrie 2008. Normele metodologice? Acelea au apărut prin 2009. Practic, s-a tras cu rachete „pe persoană fizică” instituțională, într-un vid legislativ unde singura certitudine era foamea de fonduri publice.
Bilanțul de mediu, lăsat pe „mâine”, deși rachetele zburau „azi”
Într-o țară normală, mai întâi verifici dacă substanțele pe care le arunci în atmosferă nu otrăvesc pământul și abia apoi apeși pe trăgaci. În România descrisă de documentele analizate, logica a fost inversată cu un tupeu de neclintit. H.G. 744/2008 prevedea finanțarea și operarea a 11 puncte de lansare în Prahova, dar monitorizarea iodurii de argint în sol și apă avea termen abia… 31 octombrie 2008.
Este ca și cum ai lansa un medicament pe piață și ai decide să verifici dacă e toxic abia după ce jumătate din populație l-a înghițit deja. „Incisiv de Prahova” subliniază această schizofrenie administrativă: s-au alocat bani pentru modernizări și „studierea comportamentului iodurii de argint” simultan cu exploatarea ei masivă. Rezultatul? O gaură neagră de peste 120 de milioane de euro între 2017 și 2023, justificată prin „succese” pe care nimeni nu le poate vedea pe teren, ci doar în tabelele Excel ale ministerului.
Magia hectarelor fantomă: Când pădurea și asfaltul devin „culturi protejate”
Dacă te iei după comunicatele oficiale, sistemul protejează „milioane de hectare”. Dacă te iei după matematică, protejează doar orgoliile șefilor de la AASNACP. Investigația pornită de solicitarea nr. 111/22.05.2026 scoate la lumină „Tabelul Rușinii”. În 2021, de exemplu, deși zona de protecție reală (ZP) era de doar 403.732 ha, în presă se vindea gogoașa cu 1,5 milioane de hectare „salvate”.
Cum se face această magie? Simplu: se adună tot ce prinde raza de acțiune a sistemului – drumuri, râuri, păduri, case și, probabil, și cuiburile de ciori – și se raportează la hectar. Astfel, costul de 18 euro/ha, trâmbițat ca fiind „mic”, devine în realitate o sumă exorbitantă dacă ne raportăm strict la porumbul sau grâul fermierului care, în final, tot cu paguba rămâne.
ANM și „Scutul” de hârtie: Cine validează marea de iodură?
Memoriul adresat Curții de Conturi și Corpului de Control al Prim-Ministrului ridică o întrebare care dă fiori: ce rol are, de fapt, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în acest circ? Sunt ei martori tăcuți, simpli furnizori de date radar, sau complici științifici care validează „eficiența” rachetelor fără să aibă studii independente cu zone-martor?
Asociația Producătorilor Agricoli din Prahova, condusă de Adrian Mocanu, cere acum socoteală: unde sunt hărțile GIS, unde sunt datele APIA care să confirme că măcar un singur fir de grâu a fost salvat de aceste explozii costisitoare? Până acum, răspunsurile oficiale par scrise de oracolul din Delfi după o doză dublă de iodură: „nu avem studii care să arate că e rău, deci e bine”.
Concluzie: Un experiment pe banii noștri și pe nervii fermierilor
În timp ce MADR și AASNACP se ascund în spatele unor studii de mediu prăfuite din 2007 și promit altele noi abia după 2026, realitatea din câmp este cruntă. Sistemul Antigrindină a devenit un „stat în stat”, un mecanism opac care își auto-evaluează succesul, își numără singur hectarele și își justifică bugetele prin „rugăciuni tehnologice” adresate norilor.
Dacă Curtea de Conturi și DNA-ul nu vor începe să numere rachetele și hectarele cu aceeași rigoare cu care fermierii își numără pierderile, vom rămâne cu aceeași concluzie amară: în România, singurul lucru care „nu cade” niciodată este bugetul pentru rachete, chiar dacă în urma lor rămâne doar secetă, grindină și o tăcere vinovată din partea instituțiilor de control.
Vom reveni. Pentru că norii trec, dar cifrele rămân.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! (Cristina T.).
Exclusiv
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată”
Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv de Prahova despre IPJ Prahova și SRPCIV a rupt, deja, masca unei structuri care funcționează mai degrabă ca o moșie feudală decât ca o instituție a statului (aici). BMW făcut praf în „misiune”, Duster de serviciu folosit pe post de taxi de familie, șefi împuterniciți pe viață, examene auto la normă și adrese oficiale prin care Poliția cere presei să își toarne sursele – totul pe bani publici și pe nervii cetățenilor.
Reamintim: IPJ Prahova a îndrăznit să trimită Incisiv de Prahova o adresă prin care cerea indicarea „persoanelor de la care au fost obținute informațiile” despre BMW-ul MAI 59944 făcut epavă. Adică exact ceea ce interzic Legea 504/2002, Constituția și art. 10 CEDO, cu toată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Să rezumăm: „Nu căutăm abuzul, nu căutăm vinovatul. Căutăm gura care a vorbit”.
După acest pumn oficial în gura presei, a venit și pumnul neoficial: amenințările examinatorului Pîrvu Leonard, noua vedetă negativă a SRPCIV Prahova.
Pîrvu Leonard, examinatorul cu „tată la dosar” și „prieteni procurori”
În episoadele anterioare, Incisiv de Prahova a dezvăluit deja cum examinatorul Pîrvu Leonard, transferat disciplinar de la Mizil și reciclat la SRPCIV Prahova, a ajuns să fie implicat într-un grav incident în parcarea Mall Ploiești Sud: în timpul unei probe de mers cu spatele, candidatul a lovit un om. Victima a ajuns la spital. Rutiera a venit, s-au făcut hârtii, dar către public – liniște. Zero transparență, zero explicații, zero asumare.
Noile informații, venite din surse care cunosc bine culisele zonei Mizil și confirmate ca atare de redacția Incisiv de Prahova, conturează însă un tablou și mai urât:
- tatăl lui Pîrvu Leonard lucrează la primăria unei comune din zona Mizil;
- atât acesta, cât și primarul localității respective ar fi cercetați de structurile anticorupție pentru diverse ilegalități;
- Pîrvu Leonard este prieten bun cu Țică George, instructor auto la Școala de Șoferi Sara School Ploiești, și el din zona Mizil;
- aceleași surse susțin că între Pîrvu și Țică s-ar practica „blaturi la traseu” – adică o relație de „cooperare” în favoarea candidaților aduși de instructorul „de la el de-acasă”.
Și dacă vă întrebați de ce a fost „păsuit” examinatorul Pîrvu Leonard după incidentul în care un om a fost lovit, sursele vorbesc despre o altă „coincidență fericită”: prietenia lui cu un ofițer DGA Prahova, tot din zona Mizil, care – potrivit acelorași relatări – nu ar mai lucra astăzi acolo.(sac!)!
Aici, desigur, mingea e în terenul organelor de anchetă: să verifice dacă aceste legături și favoruri există și ce rol au jucat ele în tolerarea derapajelor acestui examinator.
Până atunci, faptele vizibile rămân: un examinator disciplinar mutat, un om lovit la examen, zero transparență publică, zero sancțiuni anunțate clar. O „siguranță rutieră” la mișto.
„Am prieteni procurori, vă dau în judecată!” – manual de intimidare la SRPCIV
După ce Incisiv de Prahova a publicat informații despre episodul de la Mall și despre trecutul său, Pîrvu Leonard nu s-a dus să se uite în oglindă. Conform mai multor persoane, reacția lui a fost una de manual pentru „milițianul de tranziție”:
- ar fi început să „își bage și să își scoată” în stânga și-n dreapta;
- ar fi amenințat că va acționa în instanță;
- s-ar fi lăudat că are „prieteni procurori”;
- ar fi încercat, prin ton și limbaj, să transmită același mesaj toxic ca IPJ Prahova prin adresa oficială: „Stați cuminți, că vă închidem gura!”.
Observați linia roșie:
- IPJ Prahova – oficial, cu antet, cere sursele presei, sfidând Constituția și CEDO;
- un examinator al aceleiași structuri – neoficial, prin amenințări, flutură „prieteni procurori” și plângeri în instanță.
Același ADN instituțional: „Nu îndrăzni să vorbești, că vin peste tine”. Și, culmea ironiei, se întâmplă exact în timp ce statul român este obligat, pozitiv, de același art. 10 CEDO să asigure protecție jurnaliștilor și surselor lor.
„Blaturi la traseu” și examene pe bandă rulantă: cum se fabrică haosul pe șosele
Pe fundalul acestor „prieteni procurori”, elementele de context deja dezvăluite de Incisiv de Prahova devin și mai grave:
- la SRPCIV Prahova, șefa Mitrea Nicoleta – impusă în funcție cu sprijin politic, potrivit relatărilor interne – ar forța examinatori să ia 14–15 candidați pe zi, ca să dea bine la București pe hârtie;
- li se cere să „nu îi mai pice din parcare”, chiar și la gafe grave, inclusiv neacordarea de prioritate;
- aceeași Mitrea a fost implicată într-un incident cu două camioane în sensul de la Ana Maria Pop, fiind – spun sursele – mai preocupată de telefon decât de elevul de la volan;
- examinatorul Pîrvu Leonard, mutat disciplinar, lovește un om în timpul unui examen, dosarul se îngroapă în hârtii, iar el se laudă că „dă în judecată”.
Peste toate se așază acuzațiile privind „blaturile” cu Țică George, instructor la Sara School Ploiești, tot din zona Mizil, și „umbra” unui ofițer DGA prieten cu Pîrvu. Facem precizarea esențială: aceste informații sunt prezentate, corect, ca suspiciuni și relatări ale surselor, nu ca verdicte penale. Verdictele le dau anchetatorii – dacă își fac treaba.
Între timp, însă, șoferii cinstiți împart șoseaua cu produse ale acestui sistem: candidați trecuți „pe încredere”, examene făcute pe fugă, examinatori cu trecut dubios și cu prezent agresiv, gata să sugrume, nu să protejeze siguranța rutieră.
IPJ Prahova: miliția noului mileniu, cu CEDO la coș și presa la colț
Amenințările examinatorului Pîrvu Leonard nu sunt un accident izolat, ci o verigă într-un lanț mai lung de reflexe autoritare, pe care Incisiv de Prahova le-a documentat, filă cu filă:
- inspectoratul condus, din 2012 până azi, aproape exclusiv prin împuterniciri, cu aceiași oameni rotiți la infinit;
- BMW de serviciu făcut praf de agenți promovați pe pile, fost muncitor la CFR transformat în „vedetă rutieră” cu epavă la activ;
- Duster „de botez” pentru inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda, folosit ca mașină de familie, cu soția și copilul în spate și șoferul IPJ la volan;
- adresă oficială prin care IPJ Prahova cere presei să-și deconspire sursele, în dispreț față de Legea 504/2002 și față de întreaga jurisprudență CEDO privind protecția surselor jurnalistice;
- acum, examinatorul Pîrvu Leonard care se umflă în pene cu „prieteni procurori” și amenință după ce este menționat, în mod documentat, într-o investigație de presă.
Este aceeași cultură instituțională:
„Noi suntem statul, noi decidem cine vorbește, cine tace, cine ia permis, cine ia mașină de serviciu, cine e prieten și cine e dușman. Jurnaliștii? Să stea în banca lor, că avem noi pix, ștampilă, DGA și procurori de partea noastră”.
Presa nu dă surse, dă pe față abuzurile. „Pas cu pas”, cum zicea un clasic încă în viață
Există o veste proastă pentru Pîrvu Leonard, pentru șefii împuterniciți ai IPJ Prahova și pentru toți cei care cred că pot folosi amenințări, adrese ilegale și „prieteni procurori” pe post de bâtă împotriva libertății presei: mecanismul democratic încă funcționează, cel puțin cât timp mai există jurnaliști dispuși să nu se lase.
Incisiv de Prahova a anunțat deja că:
- nu își va trăda sursele, indiferent câte adrese aberante trimite IPJ Prahova;
- nu va opri dezvăluirile, indiferent câte amenințări verbale „cu instanța” vehiculează examinatorii „vedetă”;
- va continua să publice, „pas cu pas”, documentele, poveștile, sesizările și probele care arată cum a fost transformat IPJ Prahova într-o grădiniță de cadre obediente și SRPCIV într-o fabrică de haos pe roți.
Protecția surselor jurnalistice nu este o glumă. Este garantată de Legea 504/2002, de Constituție și de art. 10 CEDO. Faptul că IPJ Prahova a semnat o hârtie prin care cere încălcarea acestor principii este o problemă juridică serioasă, nu un moft.
Faptul că Pîrvu Leonard își permite, după ce un om a fost lovit la examen, să vânture amenințări și „prieteni procurori” este, la rândul său, o chestiune care ar trebui să îi preocupe pe șefii reali ai Poliției Române, nu doar pe cititorii de presă.
Final provizoriu: „Mai mă leși?” – dar cu toate instituțiile pe recepție
Nu, nu dăm surse.
Nu, nu ne speriem de examinatorii cu „tată cercetat” și „prieteni procurori”.
Nu, nu închidem serialul pentru că IPJ Prahova a descoperit pixul și hârtia cu antet.
În schimb:
- vom continua să documentăm fiecare episod în care mașinile de serviciu devin taxiuri de familie;
- fiecare examen în care candidații trec sau pică după criterii de gașcă, nu de competență;
- fiecare caz în care polițiștii cinstiți sunt striviți de „milițieni-analfabeți” cu protecție sus-pusă;
- fiecare tentativă, oficială sau „la mișto”, de a pune pumnul în gura presei.
Pentru IPJ Prahova și pentru toți Pîrvii cu prieteni prin birouri de parchet, mesajul rămâne același:
Libertatea presei nu se ia la intimidare, iar adevărul nu se oprește la prima amenințare.
Mai mă leși? Episodul cinci e doar o altă filă. Serialul merge mai departe.
Bonus de serial: de la „prieteni procurori” la „bătrânul de serviciu” de la parchet
Referitor la celebra sintagmă „prieteni procurori”, trebuie să reamintim cititorilor că, așa cum dezvăluiam încă de la începutul acestui serial – pornit, după cum am precizat clar în articolul asumat „Bumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis «Cutia Pandorei» și a demascat rețeaua «milițienilor-analfabeți»” (Incisiv de Prahova) – nu ne oprim aici.
Vom reveni, în episoadele următoare, cu detalii siropoase și cu un grad de penal mult mai ridicat despre:
- bătrânul procuror la care ajung, ca prin farmec, toate dosarele cu polițiști care nu se pleacă în fața conducerii IPJ Prahova;
- același procuror bătrân care, deși demult ar fi trebuit să fie la pensie, încă ține în mână „robinetul” dosarelor sensibile;
- și al cărui fiu a fost, deloc întâmplător, angajat la SICE Prahova.
Pe această filieră se conturează – din informațiile și documentele ajunse la Incisiv de Prahova – o adevărată splendoare de posibile fapte penale și ilegalități, un mecanism în care polițiștii incomozi sunt tocați sistematic, în timp ce „milițienii-analfabeți” cu protecție politică și de clan sunt plimbați de la o funcție la alta.
Recunoaștem deschis: după ce ne-a iritat răspunsul și solicitarea ilegală a IPJ Prahova de a ne deconspira sursele, pregătisem „doar” 24 de episoade din acest serial, toate bazate pe investigații serioase, cu respectarea tuturor normelor deontologice, informațiile fiind verificate din cel puțin cinci surse independente – mult peste ceea ce impune conduita profesională standard.
Dar derapajul IPJ Prahova – hârtia oficială prin care ni s-au cerut sursele – a deschis, efectiv, robinetul dezvăluirilor venite chiar din interiorul instituțiilor. Subordonați, martori, oameni sătui să tacă au început să vorbească.
Așa se face că, în momentul de față, nu mai suntem la episodul 24, ci deja la verificarea materialului pentru episodul 54.
Pfff… urmează jihadul.
Exclusiv
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere”
Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a Berceni
Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost acuzat că exagerează când a numit Berceniul „groapa de gunoi a penitenciarelor din România”. Astăzi, prin informațiile care circulă în sistemul penitenciar, povestea capătă contur oficial: Corpul de Control al Ministerului Justiției ar fi sesizat DNA în legătură cu muntele de deșeuri depozitat acolo unde trebuia să se înalțe, „curat și european”, un penitenciar de maximă siguranță.
În mediul profesional se vorbește deja despre un posibil prejudiciu de peste un milion de euro doar pentru ridicarea și evacuarea gunoaielor acumulate ani la rând. Ceea ce Incisiv de Prahova descria ca „25.000 de tone de rușine administrativă” începe să fie tradus, în limbaj penal, prin cifre, dosare și sesizări.
În timp ce autoritățile mimează mirarea, angajații din sistem descriu, de ani buni, zona Berceni drept ceea ce este: o veritabilă groapă de gunoi tolerată cu bună știință, o bombă ecologică învelită în hârtii cu ștampilă.
„Berceni: penitenciarul care începe cu groapa, nu cu temelia”
De la proiect strategic la morman strategic de deșeuri
În loc să avem la Berceni un șantier de maximă siguranță, am avut – conform relatărilor personalului – un traseu liber pentru basculante, betoniere și „uitători profesioniști”. Deșeuri din activitățile de construcții, resturi, moloz, gunoaie de tot felul ar fi fost lăsate să se adune „pe parcursul anilor”, într-o tăcere complice care nu poate fi explicată decât prin nepăsare sau interes.
O zonă care trebuia monitorizată la milimetru, cu registre, contracte, trasabilitate și responsabilități clare, a fost gestionată – după cum descriu sursele – „după ureche”: ce nu se mai potrivea la lucrare, se potrivea foarte bine la groapă.
Acum, când se vorbește deschis în interiorul sistemului despre costuri de peste un milion de euro doar ca să scapi de mizeria „acumulată istoric”, devine limpede că nu mai discutăm despre simplă neglijență, ci despre un posibil dosar-etichetă pentru o generație de „manageri apt limitați” la competență, dar nelimitați la tupeu.
„De la director de pușcărie la șef de scaner”
Matei, reciclat profesional la beneficiar: aceeași firmă, altă poartă (aici)
Dacă Berceniul e monumentul de beton și moloz, Valentin Matei este monumentul de lipsă de rușine. Proaspăt „ejectat” din funcția de director al Penitenciarului Ploiești – eveniment descris de subalterni ca o eliberare colectivă – eroul nostru nu s-a retras în anonimat, nu și-a făcut mea culpa, nu a dispărut din peisaj.
Conform informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, Matei a executat ceea ce orice manual de integritate numește „așa nu” și ceea ce „pantouflage-ul” ANP interzice clar: s-a angajat, cu contract pe perioadă nedeterminată, fix la beneficiarul punctului de lucru cu cazare permanentă unde, ca director, trimitea deținuți la muncă – Tomat Prod Impex SRL.
Acum, „comisarul de carton” își face veacul cu un scanner în mână, indicând acelorași deținuți pe care îi analiza în comisii unde să pună anvelopele pe paleți. O imagine perfectă a României strâmbe: fostul director al pușcăriei devine șeful de hală al aceleiași firme, în timp ce legea privind conflictul de interese e tratată ca un pliant de supermarket.
„Instigator printre anvelope”
Când fostul director își face răzbunarea cu plângeri dictate
Dar Matei nu s-a limitat la „scanat cauciucuri”. Potrivit surselor citate de Incisiv de Prahova, fostul director își petrece programul „stând de vorbă cu hoții”, nu pentru reeducare, ci pentru răzbunare.
Întrebarea preferată: „Cum e noua conducere?”
Recomandarea preferată: „Faceți plângeri, scrieți, reclamați, loviți unde doare.”
Același om care a fost acuzat că a condus cu pumnul în masă, cu șantaj moral și cu favoritisme, joacă acum rolul de instigator din afara sistemului, folosing deținuții ca instrument de reglare de conturi cu cei care i-au luat locul. Un mic „stat paralel” de hală industrială, construit pe orgoliu, frustrare și ură personală.
„De la ‘prietenia’ cu taxă lunară, la milionul pentru gunoaie” (aici)
Banii mici furați în liniște, banii mari ajung la DNA
În Penitenciarul Ploiești, „Prietenia” nu a fost un sentiment, ci o casierie neoficială: timp de peste un deceniu, din salariile angajaților s-ar fi reținut câte 20 de lei pe lună pentru o „formă informală de întrajutorare”, fără statut legal, fără personalitate juridică, fără transparență minimă. O cutie neagră a banilor de la personal, administrată după reguli pe care nimeni nu le găsește azi scrise.
Între timp, la Berceni, nu se mai discută de zeci de lei, ci de sute de mii. Dacă informațiile din sistem se confirmă și costurile de evacuare a deșeurilor depășesc un milion de euro, „Prietenia” devine doar antrenamentul pentru marile tunuri: bani mărunți stoarși lunar din salarii, bani mari „îngropați” în pământ, sub formă de moloz și deșeuri, cu girul structurii de comandă.
Dacă pentru cutia „Prietenia” angajații cer, pe bună dreptate, audit financiar și control de fond, pentru Berceni vorbim deja, conform zvonurilor, de sesizări la DNA. Schemele sunt aceleași, doar sumele cresc.
„ANP, Avocatul Poporului, Marian Ilie & co”
Liniște instituțională peste un sistem care crapă din toate încheieturile
În tot acest timp, Administrația Națională a Penitenciarelor a preferat ani la rând să joace rolul „mutului de serviciu”. În timp ce Avocatul Poporului transmitea recomandări privind igiena, dăunătorii, aerisirea și condițiile de detenție de la Ploiești, conducerea unității se preocupa – conform dezvăluirilor Incisiv de Prahova – de liste de recompense „ajustate”, de protejați plantați în scheme, de concedii medicale strategice și de fotografia de Instagram.
Deasupra tuturor, plutește și umbra lui Marian Ilie, fost director DSDRP, acuzat în spațiul public că a vulnerabilizat sistemul printr-un protocol cu MAI care permite depunerea minorilor în orice penitenciar, nu în centre educative. Același personaj este indicat drept protector al lui Matei, până când presiunile sindicale și dezvăluirile de presă au făcut ca mariajul toxic dintre „protejat” și sistem să devină, pur și simplu, imposibil de apărat.
„Când groapa de gunoi ajunge dosar penal”
Incisiv de Prahova, de la pamflet la probă morală
Ani de zile, articolele incisive despre Berceni, despre „Prietenia” necurată, despre trafic de influență, abuz în serviciu, vacanțe exotice cu șoferi „fantomă”, amantlâcuri de birou și „management cu inimioare” au fost tratate de unii drept exagerări pamfletare.
Astăzi, în interiorul sistemului penitenciar, se spune că:
- Corpul de Control al Ministerului Justiției a constatat nereguli de natură penală în legătură cu construcția secției exterioare de la Berceni;
- dosarul ar fi ajuns sau urmează să ajungă pe masa procurorilor DNA;
- costurile legate de evacuarea deșeurilor – molozul „adunat istoric” – ar depăși un milion de euro;
- întreaga zonă este descrisă de angajați ca fiind „o groapă de gunoi” în toată regula.
Dacă aceste informații se confirmă oficial, pamfletul devine radiografie: ce a început în paginile Incisiv de Prahova ca o satiră înnegrită de furie civică se transformă în material probator moral, iar numele lui Valentin Matei rămâne legat, prin beton și mizerie, de una dintre cele mai urâte afaceri din istoria recentă a sistemului penitenciar.
„Sfârșitul ‘aptului limitat’: de la moloz la cătușe?”
Penitenciarul respiră, dar sistemul tot pute
Îndepărtarea lui Matei de la conducerea Penitenciarului Ploiești și înlocuirea sa cu comisarul Coșman D.V. Doru Florin au fost salutate, inclusiv public, ca o gură de aer moral. Fotografia cu fostul director ieșind cu sacoșele în mână din unitate, publicată de penitenciare.info, a devenit deja imaginea unui sistem care, măcar o dată, pare să-și fi scuipat un gunoi din propria gură.
Dar problema nu este doar Matei. Problema este rețeaua de complicități, indiferențe, frici și tăceri care au făcut posibil ca:
- un director „apt limitat” să-și bată joc de personal, de deținuți și de instituție;
- o „asociație” fără statut – „Prietenia” – să funcționeze ani de zile ca un bancomat opac;
- la Berceni să se adune, nestingherit, zeci de mii de tone de deșeuri, până când costurile evacuării ating pragul de „milion de euro”;
- un om ejectat din sistem pentru scandaluri repetate să-și găsească loc, fără jenă, direct la firma-beneficiar, în răspărul oricăror principii de integritate.
Epilog: „Groapa de gunoi nu minte”
Poți șterge postări de Instagram, poți închide grupuri de WhatsApp, poți interzice subalternilor să vorbească. Nu poți, însă, să ascunzi la nesfârșit un munte de moloz, fie el și îngropat la Berceni.
Groapa de gunoi de acolo spune, în limbajul ei murdar, povestea unui sistem în care:
- decizia administrativă a fost înlocuită de aranjament;
- controlul a fost înlocuit de complicitate;
- responsabilitatea a fost înlocuită de „apt limitat”.
Dacă, așa cum se vorbește acum în interiorul sistemului, DNA intră serios în acest caz, Berceniul nu va mai fi doar o problemă de mediu, ci și un test al justiției: rămânem la stadiul de „groapă de gunoi” sau trecem, în sfârșit, la etapa la care unii dintre „managerii” mizeriei ajung să vadă penitenciarul și din partea greșită a ușii?
Până atunci, Incisiv de Prahova își păstrează promisiunea: vom continua să documentăm, să ironizăm și să demascăm. Pentru că, într-o țară în care molozul se numără în tone și prejudiciul în milioane, cineva trebuie să numere, măcar, și doza de nesimțire. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 20 de oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate



