Administratie
Milton Friedman, câştigător al Premiului Nobel pentru economie, în 1976, spunea că inflaţia este întotdeauna şi pretutindeni un fenomen monetar
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat recent că, în al doilea trimestru al anului, rata inflaţiei va depăşi 10%, din cauza suspendării schemelor de compensare a tarifelor la energie pentru consumatorii casnici. Ultima dată când România a înregistrat o inflaţie de două cifre a fost în urmă cu 18 ani, în 2004. Ce este inflaţia, de ce apare şi cum poate fi ţinută în frâu?
Inflaţia apare atunci când cantitatea de bani creşte vizibil mai rapid decât producţia, şi, cu cât este mai rapidă creşterea cantităţii de bani pe unitate de produs, cu atât este mai mare rata inflaţiei, este definiţia dată de Friedman fenomenului, în cartea sa Money Mischief.
Degeaba avem mai mulţi bani, dacă producţia nu ţine pasul cu creşterea masei monetare. În volumul Povestea banilor, autorul Charles Wheelan scrie că inflaţia nu este atât o creştere a preţurilor, cât o scădere a puterii de cumpărare a banilor.
În contextul actual postpandemic, inflația ridicată poate fi rezultatul unei economii supraîncălzite de consumul exacerbat al populaţiei.
După un 2020 în care restricţiile au permis oamenilor să pună bani deoparte, aceştia s-au trezit cu un surplus de numerar sau au avut acces la credite ieftine, dorind astfel să cheltuiască mai mult.
În 2021, consumatorii au achiziţionat bunuri și servicii în mod compulsiv, şi, pe fondul cererii mari, producătorii şi prestatorii de servicii au majorat prețurile, fie pentru că nu au putut satisface cererea mare, fie pentru că au suferit din cauza deficienţelor din lanţurile mondiale de aprovizionare.
Multe fabrici de producţie din Asia au funcţionat cu întreruperi din cauza pandemiei, ajungându-se la un deficit de produse în diverse sectoare economice, unul dintre cele mai afectate fiind cel auto care suferă şi acum din cauza lipsei semiconductorilor.
Pe de altă parte, companiile pot creşte preţurile artificial, dându-şi seama că își pot creşte profiturile fără a pierde clienți. Pentru multe companii, 2021 a fost anul în care au căutat să recupereze din pierderile suferite cu un an în urmă, din cauza dezechilibrului pieţei.
Inflația poate creşte şi din cauza unor evoluţii care nu au legătură cu dezechilibrele economice. De pildă, producția limitată de petrol şi gaz, pe fondul cererii crescute, provoacă inflaţie.
Pe termen mai lung, în teorie, inflația ridicată se poate menţine dacă aşteptările lucrătorilor sunt inflaţioniste și pot obţine creșteri salariale pentru a-și acoperi pierderile.
Companiile, care se confruntă cu costuri de producţie mai mari, vor avea tendinţa să le transfere asupra consumatorilor prin creşterea preţurilor produselor sau ale serviciilor.
În plus, aşteptările inflaţioniste ale consumatorilor îi vor determina pe mulţi să vrea să cumpere acum, pentru că mâine s-ar putea să fie mai scump. O inflație crescută poate fi bună pentru persoanele care datorează bani băncii la rate fixe ale dobânzii.
Dacă, de pildă, vând ouă cu un leu și datorez băncii 200 de lei, astăzi, dar, peste câteva zile, voi putea să vând oul cu 1,5 lei, datoria mea devine mai ușor de plătit.
În schimb, inflația poate fi nocivă pentru creditori. Instituția bancară căreia îi datorez 200 de lei, evident, nu este fericită să-şi primească banii mai repede pentru că pierde o parte din dobândă. Dobânzile fixe, în general, sunt mai mari decât cele variabile.
În acelaşi timp, banii sunt mai scumpi şi pentru bancă pentru că ratele dobânzii-cheie tot cresc. Dobânda-cheie este un instrument pe care băncile centrale îl folosesc pentru a scumpi creditele.
Atunci când dobânda-cheie creşte, se scumpesc şi creditele acordate de bănci pentru că instituţiile bancare atrag lichidităţi din piaţă la dobânzi mai mari. Băncile centrale au datoria să intervină în astfel de momente, iar independenţa acestora este crucială pentru menţinerea echilibrului pieţei financiare.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a implicat în politicile bancare ale statului turc şi, pe un model economic conceput chiar de el, banca centrală a menţinut rate mici ale dobânzilor.
Contrar spuselor preşedintelui că inflaţia va scădea, aceasta a crescut, în ianuarie, la aproape 47%, o valoare nemaintâlnită de 20 de ani.
Cei mai afectaţi de inflaţie sunt oamenii cu venituri scăzute, întrucât aceştia cheltuiesc o mare parte din venituri pentru nevoi de bază: alimente, utilităţi, chirie.
Oamenii cu venituri peste medie, ale căror salarii nu ţin pasul cu inflaţia, îşi pot reduce o parte din cheltuielile excedentare cu concedii sau ieşiri la restaurant. În schimb, o familie săracă poate fi forțată să reducă din cheltuielile pe lucrurile esențiale, cum ar fi mâncarea. (Liviu Anghel).
Administratie
Marian Neacșu, la prima întâlnire cu sindicatele din MAI: drepturile angajaților și deficitul de personal, pe agenda discuțiilor
Ministrul Afacerilor Interne a discutat cu liderii sindicali despre salarizare, condițiile de muncă, predictibilitatea carierei și recrutarea personalului. Neacșu a transmis că actualul mecanism de plată pentru munca din zilele de repaus săptămânal va fi menținut.
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a avut pe 29 octombrie prima întâlnire de lucru cu liderii organizațiilor sindicale și profesionale reprezentative din sistem. La discuții au participat și reprezentanți ai conducerii ministerului.
Întrevederea face parte din seria de consultări inițiate de ministru pentru identificarea unor soluții de eficientizare a activității MAI și de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
Salarizare, carieră și condiții de muncă
Reprezentanții sindicatelor au ridicat probleme privind drepturile salariale și profesionale, stabilitatea carierei și a pensionării, precum și ocuparea funcțiilor de conducere și accesul la programe de formare.
Discuțiile au vizat, între altele, plata muncii suplimentare și a activității din zilele de repaus săptămânal, norma de hrană, decontarea cheltuielilor de transport și locuință și actualizarea unor drepturi financiare. A fost abordată și necesitatea îmbunătățirii dialogului social în structurile teritoriale.
Neacșu a afirmat că susține protejarea drepturilor câștigate de personalul MAI și identificarea unor soluții pentru menținerea acestora. Ministrul a precizat că mecanismul actual de plată pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal va fi păstrat. Eventualele majorări salariale pentru anul următor, a adăugat el, trebuie analizate în funcție de resursele bugetare disponibile.
Deficitul de personal, o prioritate
Un alt subiect central a fost deficitul de angajați și nevoia de consolidare a proceselor de recrutare și pregătire profesională. Ministrul a subliniat că menținerea personalului cu experiență și formarea noilor generații sunt esențiale pentru capacitatea operațională a ministerului.
Neacșu a indicat drept obiectiv creșterea încrederii cetățenilor în MAI, prin consolidarea instituției, pregătirea continuă a angajaților și îmbunătățirea serviciilor publice. El a evidențiat, totodată, volumul ridicat și complexitatea misiunilor ministerului, precum și importanța asigurării resurselor umane și materiale necesare. (Paul D.).
Administratie
Rogobete: „Tinerii medici trebuie susținuți, nu priviți ca o amenințare”
La Conferința Națională a Societății Române de Chirurgie Pediatrică, ministrul Sănătății a pledat pentru transmiterea experienței către noua generație și pentru o cultură medicală bazată pe colaborare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la Conferința Națională a Societății Române de Chirurgie Pediatrică – SRCP 2026, unde a evidențiat responsabilitatea medicilor care îngrijesc copiii și rolul formării profesionale în viitorul specialității.
Rogobete a afirmat că generațiile tinere trebuie sprijinite să dobândească experiență și să își dezvolte competențele, iar profesorii au datoria de a le transmite cunoștințele și de a le deschide drumul.
Apel la susținerea rezidenților
Ministrul a transmis un mesaj ferm cadrelor didactice și medicilor cu experiență: rezidenții și viitorii specialiști nu trebuie considerați o amenințare profesională.
„Ar trebui să ne bucurăm că există tineri capabili să ne continue munca și să devină chiar mai buni decât noi”, a declarat acesta.
Rogobete a apreciat, totodată, solidaritatea comunității chirurgilor pediatri în perioada dificilă traversată în această vară și modul în care specialiștii și-au susținut interesele profesionale.
„Medicina modernă are nevoie de echipe”
În opinia ministrului, medicina contemporană nu poate fi practicată izolat, ci presupune colaborare, lucru în echipă și empatie. Aceste valori sunt cu atât mai importante în chirurgia pediatrică, unde medicii au în grijă atât copilul, cât și familia care își pune încrederea în echipa medicală.
Rogobete a subliniat că un profesor bun trebuie să știe și când să facă loc generației care urmează.
Administratie
România și Israel își propun să extindă cooperarea în agricultură
Discuțiile de la Ministerul Agriculturii s-au concentrat pe tehnologiile israeliene pentru irigații și reutilizarea apei, dar și pe dezvoltarea relațiilor comerciale dintre fermierii români și companiile israeliene.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, s-a întâlnit pe 29 octombrie 2026, la sediul MADR, cu ambasadorul Israelului în România, E.S. dr. Lior Ben Dor. Întrevederea a vizat intensificarea cooperării bilaterale și identificarea unor oportunități de colaborare între mediile de afaceri din cele două țări.
Irigații și reutilizarea apei
Printre temele principale s-au numărat preluarea expertizei israeliene în domeniul irigațiilor și folosirea tehnologiilor moderne de reutilizare a apei în agricultură și sectorul agroalimentar. Potrivit comunicării MADR, soluțiile ar putea sprijini fermierii în gestionarea efectelor secetei și în optimizarea costurilor de producție.
„Urmărim să punem în legătură directă fermierii români cu furnizorii de tehnologie avansată din Israel, în special pe zona de irigații și reutilizare a apei”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Legături comerciale și sprijin pentru zootehnie
Discuțiile au abordat și susținerea zootehniei românești. Barbu a menționat eforturile pentru relansarea exporturilor de ovine, în urma campaniei de vaccinare agreate cu Comisia Europeană, precum și pentru creșterea calității și a randamentului la export pentru bovinele de carne.
Ambasadorul Lior Ben Dor și-a exprimat interesul pentru facilitarea contactelor directe și consolidarea legăturilor economice. Cele două părți au convenit să urmărească dezvoltarea relațiilor comerciale dintre fermierii români și sectorul privat din Israel.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum o ziReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)




