Featured
Dintre cele patru imperii recunoscute ca atare astăzi de toată lumea – SUA, China, Rusia, Uniunea Europeană (sub clară dominaţie germană) -, cel din urmă, UE, stă economic de departe cel mai rău
SUA a redistribuit prin FED mii şi mii de miliarde de dolari (trilioane), dintre care cele mai multe au aterizat în marile bănci americane. China ia decizii majore pentru „prosperitatea comună” a întregii populaţii, sacrificând creşterea pe Bursele externe a firmelor sale de Big Tech şi aruncând în faliment şi învăţământul cu plată organizat, de regulă, de ONG-uri. Rusia, supusă sancţiunilor interminabile ale SUA şi UE, şi-a dezvoltat din necesitate una dintre cele mai puternice agriculturi mondiale – a depăşit la producţia de grâu SUA şi Canada anul acesta – şi şi-a diversificat producţia industrială. Obiectivul : să nu mai fie „o benzinărie care se preface că e o ţară” (dixit John McCain, 2014).
Odată cu Covidul, UE a suspendat regulile foarte stricte în materie de deficit public. Statele UE au uitat volens-nolens rigiditatea bugetară şi au lăsat să crească în voie datoriile. Toată suflarea europeană aşteaptă cele 750 de miliarde de euro în subvenţii şi împrumuturi promise de UE şi BCE. Care, foarte probabil, nu vor veni. Germania se găseşte în campanie electorală, în alegeri parlamentare complicate şi riscă să nu aibă prea repede o majoritate stabilă. Iar dacă va câştiga urmaşul desemnat al Angelei Merkel, Armin Laschet, se estimează că acesta va reveni la ortodoxia bugetară cerută de Curtea de la Karlsruhe şi la cea mai dogmatică politică de austeritate. Germania postbelică are în ADN spaima de devalorizarea monedei după experienţa Republicii de la Weimar, care a dus la apariţia lui Hitler şi la război. Aceeaşi politică de austeritate se profilează şi în Franţa şi Italia (vezi Frédéric Farah – „Plan de relance : „L’impossible moment keynésien en France et en Europe”, marianne.net, 4.09.2021).
La sfârşitul lui 2020, datoriile publice din ţările Eurozonei crescuseră la 98 % din PIB. În septembrie 2021, datoria Zonei Euro pare să fi depăşit 103 %. Câteva ţări au datorii colosale, şi deci foarte periculoase : Grecia 217 % din PIB, Italia 151 %, Portugalia 137 %. Franţa, care în 2019 avea 98,1 % din PIB datorie, a ajuns în martie 2021 la 118,2 %. În ultimii aproape doi ani de Covid, datoria tuturor ţărilor europene, a Germaniei inclusiv, a ţărilor din Eurozonă plus cea a ţărilor din afara ei (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Suedia), a crescut exponenţial. Marile bănci franceze şi germane sunt practic falite sau la limita falimentului. Capitalurile lor proprii, tangibile sunt negative : Société Générale -351,4 miliarde de euro, BNP Paribas -339,4 miliarde, Deutsche Bank -61,5 miliarde. Aceste bănci ar fi trebuit să fie declarate în faliment, dar autorităţile nu au avut curajul să ia această decizie, aşa că ele sunt astăzi doar pe buza prăpastiei. În acelaşi timp, băncile americane au fonduri proprii pe plus, conform regulilor contabile şi prudenţiale în vigoare atât în Europa, cât şi în America : JP Morgan +304 miliarde de dolari, Citigroup +219 miliarde, Wells Fargo +212 miliarde, Bank of America +178 de miliarde. Capitalizarea bursieră a băncilor franceze şi germane este incomparabil mai mică decât capitalurile lor tangibile negative : Société Générale valorează 22,4 miliarde de euro, BNP Paribas 66 de miliarde, Deutsche Bank 25,4 miliarde. Băncile americane, în schimb, pe lângă capitalurile lor pozitive, au şi capitalizări bursiere mult mai mari : JP Morgan 465,2 miliarde de dolari, Bank of America 343,2 miliarde, Wells Fargo 198 de miliarde etc. (vezi Jean-Pierre Chevallier – „Coronavirus et tsunami bancaire : anticipez les conséquences !”, chevallier.biz, 17.08.2021). „JP Morgan a pus deoparte… 270 de miliarde de dolari de disponibilităţi (cash) pentru a salva în maniera sa marile bănci europene, ceea ce înseamnă că acestea vor trece sub controlul americanilor în condiţii foarte avantajoase pentru ei” (Jean-Pierre Chevallier – idem). Trebuie menţionat că datoria Uniunii Europene (27 de ţări) se ridica la 12 420 de miliarde de euro la începutul lui 2021.
Zecile de miliarde de euro pe care le-au negociat recent PNL şi USR, pentru PNDL (ca să fie cumpăraţi primarii PNL pentru moţiunea lui Cîţu) şi pentru agenţia de pe lângă Ministerul Sănătăţii (pentru Vlad Voiculescu, de la USR Plus, şi pentru toţi useriştii plusişti, ca să mănânce şi gura lor ceva), sunt nu numai fantomatice, ci de-a dreptul tragicomice. De unde vor fi scoşi aceşti bani în contextul crizei economice care abia începe în toată Europa ? De la UE ? De la Germania ? În fapt, cele două partide imature şi total iresponsabile au negociat pielea ursului din pădure. Şi au dat vrabia din mână (guvernarea şi stabilitatea politică) pe cioara de pe gard (preşedinţia PNL). Sub îndrumarea, de asemenea iresponsabilă, a modestului profesor de fizică de la Sibiu, care a început să se creadă, dacă nu chiar Carol I, atunci cel puţin noul dictator al tristei noastre Românii. Să amintim aici şi că, sub Klaus Iohannis, Ludovic Orban şi Florin Cîţu, România ocupă un dezastruos loc patru în UE la deficitul balanţei comerciale : Franţa -74,4 miliarde de euro (în 2019) şi -82,5 miliarde (în 2020) ; Spania -34,6 miliarde (în 2019) şi -15,8 miliarde (în 2020) ; Grecia -22 de miliarde (în 2019) şi -17,9 miliarde (în 2020) ; România -17,6 miliarde (în 2019) şi -18,7 miliarde (în 2020). Ţările cu o balanţă comercială pozitivă semnificativă sunt, în ordine : Germania (+228,3 miliarde de euro în 2019 şi 182,4 miliarde în 2020), Irlanda, Olanda, Italia, Belgia. Pe un plus mai mic în 2019 şi 2020 se află Polonia şi Suedia.
Atât UE, cât şi moneda euro se apropie, după mai mulţi experţi, de o catastrofă. Retragerea SUA din Afganistan şi din Ucraina (ţară pusă în braţele Germaniei la recenta întâlnire de la Washington dintre Joe Biden şi Angela Merkel) poate fi urmată şi de o mai largă dezangajare, militară şi politică, a SUA din Europa. Atât NATO, cât şi UE (mai vechea Comunitate Europeană) sunt creaţii americane după cel de-al doilea război mondial destinate să ţină sub control Europa care tocmai ieşea dintr-un război devastator. Şi pentru beneficii şi profituri, se înţelege. Balanţa este de o bună bucată de vreme negativă pentru americani, de unde şi insistenţa fostului preşedinte Donald Trump pentru cheltuieli militare sporite. Franţa şi Germania au anunţat deja punerea pe picioare a unei apărări proprii, cu o primă decizie concretă : o forţă de intervenţie rapidă de 5 000 de oameni. SUA pivotează, în schimb, pe frontul China, adevăratul său concurent de azi, în Asia, în Pacific şi în Marea Chinei de Sud. China se pregăteşte serios să preia Taiwanul, teritoriu chinez la care nu a renunţat niciodată, recunoscut ca atare de SUA.
Marile realizări politice ale României din ultimii 30 de ani – integrarea în NATO şi în UE – pot să se dovedească amândouă falimentare. Am pierdut în aceşti ani aproape cinci milioane de concetăţeni, dintre care o bună parte sunt oameni tineri cu studii superioare, foarte calificaţi, fără nici o contrapartidă sau compensaţie. „Bătrâna Europă” a reuşit, pe spatele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, foste comuniste, să-şi prelungească agonia, care pare de neoprit. În relaţia cu SUA, Klaus Iohannis s-a ales totuşi cu o şapcă de colecţie în calitatea sa de cel mai slab preşedinte din istoria României.
Publicaţiile economice serioase prevestesc o criză gravă în Europa : „Politica stimulării monetare continue şi-a epuizat resursele, provocând o criză pentru cei care fac politica Băncii Centrale Europene. Ca şi omologii lor din Statele Unite şi din alte bănci centrale importante, ei se confruntă cu certitudinea crescândă că ratele dobânzilor urcă, că valoarea activelor financiare scade şi căderea generală este însoţită de creşterea preţurilor. Conform neokeynesianismului, această combinaţie e o imposibilitate, dar chiar asta se vede acum la orizont. Punctul de pornire nu este doar în dobânzile negative, ci şi în nivelul mediu al datoriei publice raportate la PIB, care se află la 103 % […]. Sfidând termenii Pactului de Stabilitate din Tratatul de la Maastricht din 1992, după primirea Greciei şi a Italiei în Zona Euro, istoria monedei euro şi a BCE a cunoscut constant încălcări ale regulilor şi muşamalizări. Fără Covid şi fără creşterea preţurilor care e aproape sigur acum că vor împinge în sus ratele dobânzilor, BCE şi Bruxelles-ul ar mai fi putut scăpa un timp de greutăţi trecând peste regulile de bază.
Criza cu care se confruntă Zona Euro diferă de cea din SUA, care, lăsând la o parte factorii sociali, e în principal o consecinţă a tipăririi de bani. Politici asemănătoare au fost practicate şi în Zona Euro, dar nu cu aceeaşi amploare. Problemele sale ţin mai mult de structură, cu un sistem bancar folosit în exces şi prea încrezător în ascunderea datoriilor nerambursabile prin sistemul de raportare TARGET2 (scoaterea datoriilor toxice în afara bilanţului – n.n.). […] Realitatea este că euro e liantul care-i ţine pe membrii Zonei Euro laolaltă – fără el, proiectul european e mort şi îngropat. Vuietul care cere întoarcerea la statele-naţiune va fi aproape irezistibil, şi nu numai pentru Germania, ci şi pentru cei care apreciază această voce a raţiunii. Ţările din Europa Centrală, ca Polonia şi Ungaria, ar putea înceta să mai încerce reformarea Uniunii Europene din interior, alegând să plece pur şi simplu, iar câteva ţări mai mici, care se află în Uniune pentru subsidii nu vor mai avea nici un motiv să rămână” (Alasdair Macleod – „Eurozone finances have deteriorated”, goldmoney.com, 5.09.2021).
De ce este astăzi UE imperiul cu cea mai proastă situaţie economică şi de ce poate fi locul din care va porni noua mare criză ? Mai întâi pentru că UE (prin Germania) a fost tot timpul dependentă de economia americană, de dolarul american, iar azi SUA pare să se retragă cam de peste tot, să se întoarcă acasă, între cele două Oceane. Construcţia UE a fost şi a rămas, la fel ca moneda euro, una artificială. Indecisă între un stat federal (cum e SUA) şi un fel de ONU economic european, la mâna SUA, prin NATO mai ales. „Guvernul de la Davos”, guvernul mondial, care a prins aripi cu Covidul, pare să se exprime cel mai bine prin Germania şi prin UE, cu politicile „verzi” şi cu controlul digital al populaţiei. Apoi, sancţiunile economice impuse de SUA Rusiei au fost puse în aplicare mai ales de UE. A mai venit şi Brexit-ul, care a însemnat o mare lovitură pentru UE. Iar faimosul motor franco-german pare să funcţioneze pe modelul racului.
Petru Romoşan
Administratie
Scut regional la frontiere: România își reafirmă rolul strategic în cadrul Forumului Salzburg pentru combaterea migrației ilegale
Într-un context european marcat de presiuni constante asupra frontierelor externe, securitatea regională a redevenit tema centrală a agendei de la Budapesta. O delegație a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române (IGPF) a participat recent la reuniunea șefilor autorităților de frontieră din statele membre ale Forumului Salzburg, un eveniment crucial dedicat consolidării cooperării în domeniul gestionării fluxurilor migratorii și securizării spațiului comunitar.
Managementul migrației ilegale: Prioritate zero pentru statele din Europa Centrală și de Est
Reuniunea din capitala Ungariei a servit drept platformă pentru o analiză de ansamblu a evoluțiilor recente privind migrația ilegală. Delegația României, condusă de chestorul principal de poliție Cornel-Laurian Stoica, inspector general al IGPF, a participat activ la dezbaterile privind măsurile de prevenire și combatere a acestui fenomen care pune sub presiune resursele naționale și europene.
Discuțiile nu s-au rezumat doar la statele membre (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia și România), ci au inclus și „Grupul de Prieteni” din Balcanii de Vest — Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Această participare extinsă subliniază nevoia unei abordări transfrontaliere unitare, având în vedere că rutele migratorii ignoră granițele administrative.
Digitalizarea controlului la graniță: Implementarea sistemului EES, un test de interoperabilitate
Un punct esențial pe agenda discuțiilor de la Budapesta a fost operaționalizarea sistemului european EES (Entry/Exit System). Inspectorul general Cornel-Laurian Stoica și omologii săi au prezentat experiențele naționale în pregătirea acestui instrument digital, care va revoluționa managementul integrat al frontierelor.
Potrivit sursei oficiale din cadrul Poliției de Frontieră Române, implementarea coordonată a acestui sistem este vitală pentru a asigura un control riguros și rapid al călătorilor, reducând totodată riscurile de securitate prin monitorizarea precisă a intrărilor și ieșirilor din spațiul UE.
România, „gardian” de încredere al securității regionale
În cadrul intervențiilor sale, șeful Poliției de Frontieră Române a subliniat că România nu este doar un simplu participant, ci un furnizor activ de securitate în regiune. Prin măsurile de monitorizare permanentă a dinamicii migrației și prin contribuția tehnică la misiunile comune, țara noastră își reconfirmă statutul de partener de încredere în fața provocărilor identificate de Forumul Salzburg.
„Angajamentul instituției rămâne ferm pentru dezvoltarea cooperării operaționale cu partenerii europeni și pentru menținerea unui nivel ridicat de siguranță”, a transmis chestorul principal Cornel-Laurian Stoica în cadrul reuniunii.
O platformă cu tradiție: Forumul Salzburg, pilonul colaborării ministeriale din anul 2000
Inițiat de Austria în urmă cu mai bine de două decenii, Forumul Salzburg s-a transformat dintr-o propunere regională într-o voce puternică în arhitectura de securitate internă a Uniunii Europene. România, care a deținut președinția acestui forum în a doua jumătate a anului 2022, continuă să fie un membru influent, promovând dialogul multilateral și soluțiile eficiente împotriva criminalității transfrontaliere.
Participarea IGPF la acest summit regional reconfirmă faptul că România rămâne un actor esențial în asigurarea stabilității la frontierele externe ale Europei, transformând cooperarea polițienească într-o barieră eficientă în calea riscurilor de securitate actuale. (Paul D.).
Administratie
Marea Neagră, din „periferie” în centrul de comandă al Europei: Proiectul strategic prin care România poate deveni scutul maritim al Uniunii
Într-un context geopolitic dominat de incertitudine, importanța strategică a regiunii pontice suferă o transformare radicală. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu avertizează că Marea Neagră a încetat să mai fie o simplă zonă periferică a continentului, devenind un pilon vital pentru securitatea colectivă a Europei. În acest sens, oficialul român a avansat un proiect concret, aflat deja într-o fază avansată de negociere la nivelul forurilor europene: crearea Hub-ului European de Securitate Maritimă.
Dincolo de concepte teoretice: Un proiect cu finanțare și sprijin politic asigurat
Spre deosebire de inițiativele care rămân blocate în stadiul de intenție, propunerea privind Hub-ul European de Securitate Maritimă beneficiază deja de o bază solidă. Potrivit europarlamentarului Victor Negrescu, demersul a obținut sprijinul politic necesar și, esențial, suportul bugetar pentru a fi pus în practică.
„Nu este doar o idee, este un proiect concret”, subliniază Negrescu, punctând faptul că fragmentarea administrativă și lipsa de coordonare nu mai reprezintă opțiuni viabile în fața provocărilor actuale. Hub-ul va asigura o monitorizare constantă și o reacție rapidă în fața riscurilor, protejând totodată rutele comerciale și investițiile vitale din bazinul Mării Negre.
Atuurile României: Candidatul ideal pentru găzduirea infrastructurii de securitate
România nu este doar un simplu observator în acest proces, ci principalul pretendent pentru a găzdui această infrastructură critică. Europarlamentarul social-democrat argumentează că țara noastră deține toate atuurile logistice și politice pentru a deveni sediul acestui centru de excelență.
Găzduirea Hub-ului ar aduce beneficii multidimensionale pentru România: pe lângă consolidarea rolului strategic în Uniunea Europeană, proiectul promite atragerea unor investiții europene masive, dezvoltarea de noi tehnologii și crearea de locuri de muncă specializate. Practic, securitatea regională ar deveni un motor de dezvoltare economică și energetică pentru țara noastră.
Reziliență, nu agresiune: O arhitectură complementară structurilor NATO
Un aspect esențial subliniat de Victor Negrescu este natura defensivă și stabilizatoare a acestui proiect. Hub-ul European de Securitate Maritimă nu este conceput ca o inițiativă îndreptată împotriva unui actor anume, ci ca un mecanism de creștere a rezilienței europene.
Mai mult, această infrastructură este gândită să funcționeze în deplină complementaritate cu structurile NATO, întărind flancul estic fără a genera suprapuneri inutile. În viziunea oficialului român, prezența mai activă a Europei acolo unde riscurile sunt cele mai mari — respectiv la Marea Neagră — este singura cale prin care se poate garanta stabilitatea pe termen lung a întregului bloc comunitar. „Conflictele actuale ne-au arătat costul întârzierii”, conchide Negrescu, făcând un apel la celeritate în implementarea acestui scut digital și militar.
Featured
Ruptură totală la vârful Puterii: Sorin Grindeanu lansează un atac devastator împotriva premierului Ilie Bolojan, acuzându-l de „practici fasciste” și derapaje autoritare
Scena politică românească este zguduită de un conflict fără precedent între liderii partidelor aflate la guvernare. Într-o intervenție tăioasă la postul Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu, una dintre figurile centrale ale PSD, a lansat o serie de acuzații extrem de grave la adresa premierului Ilie Bolojan. Grindeanu nu s-a limitat doar la critici administrative, ci a dus retorica în zona ideologică, utilizând termeni precum „fascism” și comparându-l pe actualul șef al Executivului cu fostul lider PSD, Liviu Dragnea.
Etichete dure în pragul moțiunii: „Ceea ce face Ilie Bolojan este extremism”
Mărul discordiei a fost reprezentat de afirmațiile premierului cu privire la partidul AUR, pe care Grindeanu le-a interpretat ca fiind un atac la adresa democrației și a dreptului la vot. Potrivit liderului social-democrat, încercarea de a cataloga drept „extremiști” sau „fasciști” peste 1,6 milioane de români care au optat pentru acest partid este, în sine, un act de manipulare periculoasă.
„Ceea ce face Ilie Bolojan și acele comparații sunt de acel tip [fascist]. Un partid votat de un număr atât de mare de cetățeni nu poate fi etichetat astfel”, a punctat Grindeanu, susținând că premierul urmează un plan orchestrat pentru a destabiliza scena politică înainte de votul decisiv de marți asupra moțiunii de cenzură.
Umbra lui Dragnea și tactica „pământului pârjolit”
Una dintre cele mai incisive paralele făcute de Sorin Grindeanu a fost cea dintre Ilie Bolojan și Liviu Dragnea. Liderul PSD a remarcat un comportament identic de control absolut, unde dorința de putere a unui singur om riscă să „strice totul” în jur dacă poziția sa este amenințată.
Grindeanu a acuzat managementul „dezastruos” al premierului și a descris strategia acestuia ca fiind una a „pământului pârjolit”: „Ilie Bolojan pare că acum dă foc la câmpii, otrăvește fântânile și taie toate punțile de dialog, astfel încât după domnia sa să nu mai existe nicio șansă de construcție a unei coaliții pro-europene”. Mesajul transmis de social-democrat a fost însă unul de încredere în viitorul administrativ, afirmând sec că se pot construi autostrăzi și fără Bolojan la cârma Guvernului.
Scut pentru Nicușor Dan și respingerea scenariului suspendării
În ciuda tensiunilor generale, Sorin Grindeanu a surprins prin tonul echilibrat adoptat la adresa președintelui Nicușor Dan. Spre deosebire de atacurile frontale la adresa premierului, Grindeanu l-a descris pe șeful statului ca fiind un lider „moderat”, care a știut să respecte limitele impuse de Constituție.
Mai mult, oficialul PSD a demontat categoric zvonurile privind o eventuală suspendare a președintelui, etichetând aceste informații drept „una dintre cele mai mari minciuni” lansate de Ilie Bolojan. Potrivit sursei citate, singura prioritate a social-democraților în acest moment este succesul moțiunii de cenzură de marți, nu deschiderea unui front de conflict cu instituția prezidențială.
„Șobolanii din cămară” și fractura iremediabilă a încrederii
Conflictul a atins cote maxime și din cauza limbajului folosit de premier în spațiul public, referirea la „șobolanii din cămară” fiind considerată o jignire profundă la adresa partenerilor de coaliție și a electoratului lor. Deși Bolojan a încercat să nuanțeze aceste afirmații, reproșând PSD-ului o atitudine „arogantă” și o lipsă de respect constantă, replica lui Grindeanu a fost fermă: premierul a vizat în mod deliberat oamenii cu venituri mici și pensionarii, o strategie care, în viziunea sa, se va încheia odată cu votul din Parlament.
Rămâne de văzut dacă ziua de marți va marca sfârșitul erei Bolojan sau dacă această confruntare brutală de idei va lăsa urme adânci care vor împiedica orice formă de guvernare stabilă în viitorul apropiat.
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 3 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 5 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 2 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 3 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora



