Featured
Dintre cele patru imperii recunoscute ca atare astăzi de toată lumea – SUA, China, Rusia, Uniunea Europeană (sub clară dominaţie germană) -, cel din urmă, UE, stă economic de departe cel mai rău
SUA a redistribuit prin FED mii şi mii de miliarde de dolari (trilioane), dintre care cele mai multe au aterizat în marile bănci americane. China ia decizii majore pentru „prosperitatea comună” a întregii populaţii, sacrificând creşterea pe Bursele externe a firmelor sale de Big Tech şi aruncând în faliment şi învăţământul cu plată organizat, de regulă, de ONG-uri. Rusia, supusă sancţiunilor interminabile ale SUA şi UE, şi-a dezvoltat din necesitate una dintre cele mai puternice agriculturi mondiale – a depăşit la producţia de grâu SUA şi Canada anul acesta – şi şi-a diversificat producţia industrială. Obiectivul : să nu mai fie „o benzinărie care se preface că e o ţară” (dixit John McCain, 2014).
Odată cu Covidul, UE a suspendat regulile foarte stricte în materie de deficit public. Statele UE au uitat volens-nolens rigiditatea bugetară şi au lăsat să crească în voie datoriile. Toată suflarea europeană aşteaptă cele 750 de miliarde de euro în subvenţii şi împrumuturi promise de UE şi BCE. Care, foarte probabil, nu vor veni. Germania se găseşte în campanie electorală, în alegeri parlamentare complicate şi riscă să nu aibă prea repede o majoritate stabilă. Iar dacă va câştiga urmaşul desemnat al Angelei Merkel, Armin Laschet, se estimează că acesta va reveni la ortodoxia bugetară cerută de Curtea de la Karlsruhe şi la cea mai dogmatică politică de austeritate. Germania postbelică are în ADN spaima de devalorizarea monedei după experienţa Republicii de la Weimar, care a dus la apariţia lui Hitler şi la război. Aceeaşi politică de austeritate se profilează şi în Franţa şi Italia (vezi Frédéric Farah – „Plan de relance : „L’impossible moment keynésien en France et en Europe”, marianne.net, 4.09.2021).
La sfârşitul lui 2020, datoriile publice din ţările Eurozonei crescuseră la 98 % din PIB. În septembrie 2021, datoria Zonei Euro pare să fi depăşit 103 %. Câteva ţări au datorii colosale, şi deci foarte periculoase : Grecia 217 % din PIB, Italia 151 %, Portugalia 137 %. Franţa, care în 2019 avea 98,1 % din PIB datorie, a ajuns în martie 2021 la 118,2 %. În ultimii aproape doi ani de Covid, datoria tuturor ţărilor europene, a Germaniei inclusiv, a ţărilor din Eurozonă plus cea a ţărilor din afara ei (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Suedia), a crescut exponenţial. Marile bănci franceze şi germane sunt practic falite sau la limita falimentului. Capitalurile lor proprii, tangibile sunt negative : Société Générale -351,4 miliarde de euro, BNP Paribas -339,4 miliarde, Deutsche Bank -61,5 miliarde. Aceste bănci ar fi trebuit să fie declarate în faliment, dar autorităţile nu au avut curajul să ia această decizie, aşa că ele sunt astăzi doar pe buza prăpastiei. În acelaşi timp, băncile americane au fonduri proprii pe plus, conform regulilor contabile şi prudenţiale în vigoare atât în Europa, cât şi în America : JP Morgan +304 miliarde de dolari, Citigroup +219 miliarde, Wells Fargo +212 miliarde, Bank of America +178 de miliarde. Capitalizarea bursieră a băncilor franceze şi germane este incomparabil mai mică decât capitalurile lor tangibile negative : Société Générale valorează 22,4 miliarde de euro, BNP Paribas 66 de miliarde, Deutsche Bank 25,4 miliarde. Băncile americane, în schimb, pe lângă capitalurile lor pozitive, au şi capitalizări bursiere mult mai mari : JP Morgan 465,2 miliarde de dolari, Bank of America 343,2 miliarde, Wells Fargo 198 de miliarde etc. (vezi Jean-Pierre Chevallier – „Coronavirus et tsunami bancaire : anticipez les conséquences !”, chevallier.biz, 17.08.2021). „JP Morgan a pus deoparte… 270 de miliarde de dolari de disponibilităţi (cash) pentru a salva în maniera sa marile bănci europene, ceea ce înseamnă că acestea vor trece sub controlul americanilor în condiţii foarte avantajoase pentru ei” (Jean-Pierre Chevallier – idem). Trebuie menţionat că datoria Uniunii Europene (27 de ţări) se ridica la 12 420 de miliarde de euro la începutul lui 2021.
Zecile de miliarde de euro pe care le-au negociat recent PNL şi USR, pentru PNDL (ca să fie cumpăraţi primarii PNL pentru moţiunea lui Cîţu) şi pentru agenţia de pe lângă Ministerul Sănătăţii (pentru Vlad Voiculescu, de la USR Plus, şi pentru toţi useriştii plusişti, ca să mănânce şi gura lor ceva), sunt nu numai fantomatice, ci de-a dreptul tragicomice. De unde vor fi scoşi aceşti bani în contextul crizei economice care abia începe în toată Europa ? De la UE ? De la Germania ? În fapt, cele două partide imature şi total iresponsabile au negociat pielea ursului din pădure. Şi au dat vrabia din mână (guvernarea şi stabilitatea politică) pe cioara de pe gard (preşedinţia PNL). Sub îndrumarea, de asemenea iresponsabilă, a modestului profesor de fizică de la Sibiu, care a început să se creadă, dacă nu chiar Carol I, atunci cel puţin noul dictator al tristei noastre Românii. Să amintim aici şi că, sub Klaus Iohannis, Ludovic Orban şi Florin Cîţu, România ocupă un dezastruos loc patru în UE la deficitul balanţei comerciale : Franţa -74,4 miliarde de euro (în 2019) şi -82,5 miliarde (în 2020) ; Spania -34,6 miliarde (în 2019) şi -15,8 miliarde (în 2020) ; Grecia -22 de miliarde (în 2019) şi -17,9 miliarde (în 2020) ; România -17,6 miliarde (în 2019) şi -18,7 miliarde (în 2020). Ţările cu o balanţă comercială pozitivă semnificativă sunt, în ordine : Germania (+228,3 miliarde de euro în 2019 şi 182,4 miliarde în 2020), Irlanda, Olanda, Italia, Belgia. Pe un plus mai mic în 2019 şi 2020 se află Polonia şi Suedia.
Atât UE, cât şi moneda euro se apropie, după mai mulţi experţi, de o catastrofă. Retragerea SUA din Afganistan şi din Ucraina (ţară pusă în braţele Germaniei la recenta întâlnire de la Washington dintre Joe Biden şi Angela Merkel) poate fi urmată şi de o mai largă dezangajare, militară şi politică, a SUA din Europa. Atât NATO, cât şi UE (mai vechea Comunitate Europeană) sunt creaţii americane după cel de-al doilea război mondial destinate să ţină sub control Europa care tocmai ieşea dintr-un război devastator. Şi pentru beneficii şi profituri, se înţelege. Balanţa este de o bună bucată de vreme negativă pentru americani, de unde şi insistenţa fostului preşedinte Donald Trump pentru cheltuieli militare sporite. Franţa şi Germania au anunţat deja punerea pe picioare a unei apărări proprii, cu o primă decizie concretă : o forţă de intervenţie rapidă de 5 000 de oameni. SUA pivotează, în schimb, pe frontul China, adevăratul său concurent de azi, în Asia, în Pacific şi în Marea Chinei de Sud. China se pregăteşte serios să preia Taiwanul, teritoriu chinez la care nu a renunţat niciodată, recunoscut ca atare de SUA.
Marile realizări politice ale României din ultimii 30 de ani – integrarea în NATO şi în UE – pot să se dovedească amândouă falimentare. Am pierdut în aceşti ani aproape cinci milioane de concetăţeni, dintre care o bună parte sunt oameni tineri cu studii superioare, foarte calificaţi, fără nici o contrapartidă sau compensaţie. „Bătrâna Europă” a reuşit, pe spatele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, foste comuniste, să-şi prelungească agonia, care pare de neoprit. În relaţia cu SUA, Klaus Iohannis s-a ales totuşi cu o şapcă de colecţie în calitatea sa de cel mai slab preşedinte din istoria României.
Publicaţiile economice serioase prevestesc o criză gravă în Europa : „Politica stimulării monetare continue şi-a epuizat resursele, provocând o criză pentru cei care fac politica Băncii Centrale Europene. Ca şi omologii lor din Statele Unite şi din alte bănci centrale importante, ei se confruntă cu certitudinea crescândă că ratele dobânzilor urcă, că valoarea activelor financiare scade şi căderea generală este însoţită de creşterea preţurilor. Conform neokeynesianismului, această combinaţie e o imposibilitate, dar chiar asta se vede acum la orizont. Punctul de pornire nu este doar în dobânzile negative, ci şi în nivelul mediu al datoriei publice raportate la PIB, care se află la 103 % […]. Sfidând termenii Pactului de Stabilitate din Tratatul de la Maastricht din 1992, după primirea Greciei şi a Italiei în Zona Euro, istoria monedei euro şi a BCE a cunoscut constant încălcări ale regulilor şi muşamalizări. Fără Covid şi fără creşterea preţurilor care e aproape sigur acum că vor împinge în sus ratele dobânzilor, BCE şi Bruxelles-ul ar mai fi putut scăpa un timp de greutăţi trecând peste regulile de bază.
Criza cu care se confruntă Zona Euro diferă de cea din SUA, care, lăsând la o parte factorii sociali, e în principal o consecinţă a tipăririi de bani. Politici asemănătoare au fost practicate şi în Zona Euro, dar nu cu aceeaşi amploare. Problemele sale ţin mai mult de structură, cu un sistem bancar folosit în exces şi prea încrezător în ascunderea datoriilor nerambursabile prin sistemul de raportare TARGET2 (scoaterea datoriilor toxice în afara bilanţului – n.n.). […] Realitatea este că euro e liantul care-i ţine pe membrii Zonei Euro laolaltă – fără el, proiectul european e mort şi îngropat. Vuietul care cere întoarcerea la statele-naţiune va fi aproape irezistibil, şi nu numai pentru Germania, ci şi pentru cei care apreciază această voce a raţiunii. Ţările din Europa Centrală, ca Polonia şi Ungaria, ar putea înceta să mai încerce reformarea Uniunii Europene din interior, alegând să plece pur şi simplu, iar câteva ţări mai mici, care se află în Uniune pentru subsidii nu vor mai avea nici un motiv să rămână” (Alasdair Macleod – „Eurozone finances have deteriorated”, goldmoney.com, 5.09.2021).
De ce este astăzi UE imperiul cu cea mai proastă situaţie economică şi de ce poate fi locul din care va porni noua mare criză ? Mai întâi pentru că UE (prin Germania) a fost tot timpul dependentă de economia americană, de dolarul american, iar azi SUA pare să se retragă cam de peste tot, să se întoarcă acasă, între cele două Oceane. Construcţia UE a fost şi a rămas, la fel ca moneda euro, una artificială. Indecisă între un stat federal (cum e SUA) şi un fel de ONU economic european, la mâna SUA, prin NATO mai ales. „Guvernul de la Davos”, guvernul mondial, care a prins aripi cu Covidul, pare să se exprime cel mai bine prin Germania şi prin UE, cu politicile „verzi” şi cu controlul digital al populaţiei. Apoi, sancţiunile economice impuse de SUA Rusiei au fost puse în aplicare mai ales de UE. A mai venit şi Brexit-ul, care a însemnat o mare lovitură pentru UE. Iar faimosul motor franco-german pare să funcţioneze pe modelul racului.
Petru Romoşan
Administratie
Trafic de droguri la Mihail Kogălniceanu: Un cetățean ucrainean a fost reținut cu rezină de canabis adusă din SUA
O tentativă de trafic internațional de droguri a fost dejucată pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța. Un bărbat de 48 de ani, cetățean ucrainean, a fost interceptat de autorități în timp ce încerca să introducă în România substanțe interzise, cazul fiind acum sub stricta supraveghere a procurorilor DIICOT.
Captură de droguri de risc la frontieră: Peste 100 de grame de canabis găsite asupra suspectului
Potrivit unui comunicat oficial emis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Constanța, incidentul a avut loc în data de 14 iunie 2026. Polițiștii de frontieră din cadrul aeroportului au depistat inculpatul în momentul în care acesta intra pe teritoriul României, venind din Statele Unite ale Americii.
În urma controlului, asupra bărbatului a fost descoperită cantitatea de peste 100 de grame de rezină de canabis, substanță încadrată în categoria drogurilor de risc. Sursa citată precizează că introducerea acestor substanțe pe teritoriul țării s-a făcut fără drept, încălcând grav legislația privind regimul drogurilor.
Măsuri judiciare ferme: Procurorii solicită arestarea preventivă pentru 30 de zile
În urma probatoriului administrat, procurorii DIICOT au dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a cetățeanului ucrainean. Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc, o faptă ce atrage pedepse aspre cu închisoarea.
Astăzi, 16 iunie 2026, anchetatorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură este considerată necesară pentru buna desfășurare a anchetei și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea periclita procesul penal.
Prezumția de nevinovăție și garanțiile procesuale în cadrul anchetei DIICOT
În ciuda gravității acuzațiilor, autoritățile precizează că pe parcursul întregului proces penal, persoana cercetată beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală. Până la o decizie definitivă a instanței de judecată, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor din Constanța pentru a se stabili dacă bărbatul face parte dintr-o rețea mai amplă de trafic sau dacă a acționat individual în această tentativă de a introduce droguri pe piața neagră din România. (Sava N.).
Administratie
Strategie de contrabandă eșuată pe Aeroportul Otopeni: Opt cetățeni români prinși cu mii de pachete de țigări în bagaje
Autoritățile de frontieră au dat o lovitură dură rețelelor de trafic cu tutun care tranzitează cel mai mare aeroport al țării. În urma unor controale riguroase, polițiștii și vameșii au descoperit aproape 45.000 de țigarete ascunse în bagajele unor pasageri care sperau să treacă neobservați prin zona „Nimic de declarat”.
Grup de pasageri sub lupa autorităților: Opt persoane au încercat să fenteze controlul pe culoarul verde
Potrivit unei informări oficiale transmise de Punctul Poliției de Frontieră Aeroportul Henri Coandă, echipele de control au identificat opt cetățeni români, cu vârste cuprinse între 23 și 43 de ani, care acționau pe rute internaționale strategice. Aceștia soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra și Manchester, utilizând o metodă clasică de disimulare: după recuperarea bagajelor de cală, persoanele în cauză au încercat să părăsească incinta aeroportului prin culoarul destinat pasagerilor care nu au bunuri de declarat.
Sursa citată precizează că vigilența lucrătorilor vamali și a polițiștilor de frontieră a făcut ca planul acestora să fie dejucat în momentul în care bagajele au fost selectate pentru un control amănunțit.
Peste 44.000 de țigarete ascunse în bagajele de cală: Marfă nedeclarată sub mărcile unor producători celebri
Rezultatul perchezițiilor bagajelor de mână și de cală a fost unul impresionant. Autoritățile au descoperit, bine camuflate printre lucrurile personale, un total de 44.880 de țigarete (echivalentul a 2.294 de pachete). Produsele de tutun purtau însemnele unor mărci consacrate și erau destinate pieței negre, reprezentând o tentativă clară de a eluda plata taxelor și accizelor către stat.
Inventarierea amănunțită a demonstrat amploarea acțiunii de contrabandă, bunurile fiind imediat indisponibilizate de către echipele mixte de control pentru continuarea procedurilor legale.
Sancțiuni drastice și dosare penale: Contrabandiștii riscă închisoarea conform Codului Vamal
Consecințele pentru cei opt cetățeni români sunt severe. În funcție de gravitatea faptei și de cantitatea de tutun descoperită în posesia fiecăruia, lucrătorii vamali au aplicat sancțiuni contravenționale usturătoare. Totodată, polițiștii de frontieră au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, faptă pedepsită conform Legii nr. 86/2006.
Reprezentanții aeroportului reamintesc că astfel de controale au un caracter permanent și vizează protejarea intereselor economice, subliniind că nerespectarea legislației vamale poate atrage pedepse cu închisoarea, pe lângă confiscarea integrală a mărfurilor nedeclarate. (Paul D.).,
Administratie
Trafic ilegal cu specii protejate la frontiera de nord: Un cetățean ucrainean a fost interceptat la Siret cu 100 de piei de jder
Vigilența polițiștilor de frontieră suceveni a dus la descoperirea unei capturi neobișnuite în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Un bărbat care încerca să intre în România cu un microbuz a fost depistat transportând ilegal o cantitate considerabilă de piei de jder, marfă valoroasă care ar proveni din specii protejate prin lege.
Marfă de contrabandă ascunsă în bagaje personale: Valoarea pieilor de jder depășește 30.000 de lei
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Suceava, incidentul a avut loc la PTF Siret, unde s-a prezentat pentru formalitățile de control un cetățean ucrainean în vârstă de 34 de ani. Acesta conducea un microbuz înmatriculat în Ucraina, circulând pe ruta Ucraina – România.
În urma verificării amănunțite efectuate de echipa comună de control, formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali, suspiciunile au fost confirmate. În bagajele personale ale bărbatului, dar și ascunse într-o față de pernă, au fost găsite 100 de bucăți de piei de jder. Sursa citată estimează valoarea acestor bunuri la aproximativ 30.000 de lei, întreaga cantitate fiind confiscată imediat în vederea continuării cercetărilor.
Ancheta penală vizează încălcarea regimului CITES: Suspectul riscă pedepse aspre pentru contrabandă calificată
Situația cetățeanului ucrainean este una extrem de gravă din punct de vedere legal, având în vedere că bunurile fac parte din categoria speciilor protejate. În momentul controlului, bărbatul nu a putut prezenta niciunul dintre documentele obligatorii prevăzute de legislația internațională și națională: certificatul CITES sau autorizația specială emisă de autoritățile pentru protecția mediului.
Ca urmare a acestor constatări, polițiștii de frontieră au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deținere și transport al exemplarelor luate din natură, precum și tentativă la contrabandă calificată. Autoritățile române continuă investigațiile sub coordonarea parchetului pentru a stabili întreaga dimensiune a activității infracționale, urmând ca la finalizarea procesului să fie dispuse măsurile legale ce se impun. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 2 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 3 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 4 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 4 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT



