Favoritisme nepotrivite
În episodul anterior (aici) am prezentat situația generată la I.J.P. Prahova de către Mirițescu Eduard, care, contrar deciziei adoptate la nivelul conducerii inspectoratului, a ales să o favorizeze pe șefa Serviciului Cabinet, Anghel Lorena, nominalizând-o pe aceasta la „Oscarul” anului 2024. Numai că lista separată transmisă conducerii inspectoratului conținea și un al doilea nume, cel al șefei Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, doamna comisar șef de poliție Șchiopu Codruța.

Longevitate suspectă
Pentru necunoscători, aceasta a fost inițial desemnată și ulterior titularizată în această funcție cu foarte mulți ani în urmă, exact la momentul când Ginel Preda pleca tot de la S.I.C.E. la conducerea I.J.P. Prahova, devenind astfel longevia șefă a acestui serviciu important.

Longevitatea nu provine dintr-un mare profesionalism al activității desfășurate sau al managementului impus cu forța în rândul subalternilor, ci mai degrabă din obediența manifestată față de superiorii săi și informațiile pe care le avea, în calitate de șef serviciu, în raza de acțiune putând intra voit sau nevoit, după dorința sau necesitățile unora, atât oameni de afaceri, cât și funcționari publici neagreați la un moment al vieții.

Pensiile și beneficiile dubioase

Din cauza faptului că vârsta de pensionare în cazul doamnei era una „specială”, pensia fiind invers proporțională cu vârsta, probabil că Mirițescu Eduard s-a gândit că și acesteia i-ar sta bine pe lista separată, astfel încât să fie beneficiara salariului de merit, salariu care a mărit deficitul dintre vârstă și cuantumul pensiei.

Reamintim că S.I.C.E. a fost mana dreaptă a procurorului „Portocala”, instrument al unei instituții cu care procurorul de tristă amintire, prin interpuși, amenința și șantaja diversi oameni de afaceri din județul Prahova pentru obținerea de foloase necuvenite, unii cu șantajul „brățărilor”, alții cu șantajul denigrărilor în media. La fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție au fost destule dosare penale, plângeri și declarații, dar totul s-a mușamalizat cu ajutorul chestorului Eduard Mirițescu și al celebrului chestor Ginel Preda, cunoscut ca și șafonul acestei grupări de criminalitate economico-financiară organizată care a șantajat și speriat județul încă de pe vremea acestui procuror. (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.

Acum putem înțelege împreună „Oscarul” anului 2024 acordat șefei Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, doamna comisar șef de poliție Șchiopu Codruța.

Oportunități pierdute pentru polițiști
Ce bine ar fi fost ca această listă să fi conținut numele mai multor agenți de poliție sau ofițeri cu funcții de execuție! Dacă ar fi fost un adevărat manager al poliției române, ar fi trebuit să se gândească la faptul că „meritele” asumate de către cei cu funcții de conducere prin conferințele sau comunicatele de presă se datorează în cea mai mare parte polițiștilor operativi care desfășoară efectiv munca de poliție, dar care rămân în cele mai multe cazuri niște anonimi.

Proporționalitate și recunoaștere
Plecând de la această situație reală privind munca de poliție, ar fi normal ca acordarea oricărei bonificații de natură salarială să respecte aportul fiecărei structuri la obținerea rezultatelor pozitive, dar mai ales să păstreze proporționalitatea nominalizărilor, astfel încât numărul polițiștilor operativi să fie corespunzător importanței muncii acestora. Chiar suntem naivi să credem că analiza lui Ginel Preda în ceea ce privește aceste două persoane nu a fost corectă? Nu suntem naivi, așa că va trebui ca Mirițescu Eduard să explice masei largi a polițiștilor ce anume a stat la baza luării acestei decizii, contrară analizei efectuate de șeful ierarhic superior care cunoștea cel mai bine situația din ograda sa.

Responsabilitate și transparență
Dacă acesta nu poate explica, este și mai bine, pentru că oportunitatea luării unei astfel de decizii, modul impus și legalitatea acesteia, pot fi explicate de Corpul de Control al Ministrului de Interne, căruia nu i-ar strica o vizită în Prahova, dar nu de curtoazie. De unde să cunoască acest personaj importanța muncii operative de poliție din moment ce ultima funcție operativă a deținut-o pe vremea când era ofițer la ordine publică, proaspăt transferat de la arma jandarmi, de atunci trecând mai mult de 20 de ani, perioadă în care a șters doar clanțele ușilor inspectoratului din postura de șef Serviciu Cabinet, o funcție cu adevărat operativă.

O nouă abordare a beneficiilor salariale
Vremurile se pare că s-au schimbat și în privința modului în care sunt acordate aceste beneficii salariale, deoarece, dacă ar fi să privim retrospectiv, acum ani în urmă, astfel de bonificații, materializate sub diferite forme, se acordau doar cu scopul ca anumite categorii profesionale să fie tentate să părăsească sistemul, deprofesionalizându-l, pentru a face loc noilor ciocoi, în timp ce acum aceste avantaje au scopul de recompensare a unei slugărnicii nerecunoscute oficial.

Pericolele măriri artificial
Bine că nu sunt aplicabile posibilitățile de mărire artificială a veniturilor obținute în perioada anterioară pensiei, specifice aviatorilor. Astfel, am fi avut posibilitatea să constatăm că pe doamna în cauză o apuca subit dorul de a efectua salturi cu parașuta de la mare înălțime, doar de dragul măririi artificiale a competenței și implicit a salariului. Sau poate, sărea Mirițescu Eduard pentru ea, așa cum alții trăgeau în poligon pentru acesta! Vom reveni. (Cristina T.).