Connect with us

Exclusiv

Scandalul deșeurilor Sterileco: implicații de corupție și ingrijorări pentru Sănătatea Publică

Publicat

acum 2 ani

pe

Scandalul legat de gestionarea deșeurilor periculoase de către SC „STERILECO” SRL continuă să capteze atenția publicului și a autorităților, scoțând la iveală o serie de coincidențe alarmante care sugerează posibile activități de spălare a banilor și conexiuni cu mafia deșeurilor. Această situație este detaliată în mai multe articole publicate de ziarul Incisiv de Prahova, care subliniază gravitatea problemelor întâlnite în acest domeniu.

Indiferența autorităților

Se pare că Garda de Mediu Prahova și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova nu au demonstrat un interes real față de sănătatea publică, chiar și în contextul unor probleme care au implicații de siguranță națională. Ne întrebăm cum a reușit rețeaua mafiotă să continue să acționeze în interes privat, fără a fi deranjată de instituțiile statului care ar trebui să protejeze mediul și sănătatea cetățenilor.

De-a lungul anilor, marii poluatori din industriile extractive, petroliere și de rafinare au fost evitați intenționat de echipele de control, în timp ce cele care ar trebui să se ocupe de protecția mediului nu reușesc să ofere un răspuns adecvat la aceste abuzuri.

Conexiuni Mafiote

În cadrul acestei rețele, un aspect deosebit de îngrijorător este legătura dintre „STERILECO” și diverse figuri influente în politică, care ar putea facilita o climă de impunitate. Informațiile disponibile sugerează că nu doar funcționarii publici, ci și politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, fost ministru, au avut legături cu persoanele implicate în scandal.

Revenim cu noi date și informații relevante despre scandalul referitor la manipularea, transportul, depozitarea, incinerarea și neutralizarea deșeurilor periculoase medicale de către SC “STERILECO” SRL, cu sediul social în București. Un raport al Consiliului Concurenței, publicat în anul 2021, relevă că firme precum „Stericycle România”, „Mondeco” SRL din Suceava, „Pro Air Clean Ecological” SA din Timișoara și „Demeco” SRL din Bacău dețin instalații de decontaminare termică și incinerare pentru procesarea deșeurilor medicale la nivel național.

Poziția dominantă a Sterileco

Raportul menționat arată că „Stericycle România”, acum cunoscută sub numele de „Sterileco” SRL, deținea o cotă de piață de peste 40% în gestionarea deșeurilor medicale, ceea ce, conform Legii concurenței, o constituie într-o poziție dominantă. Cotele de piață calculate pe baza veniturilor obținute din serviciile de tratament și eliminare a deșeurilor medicale indică același lider, Sterileco, cu procente chiar mai mari de 40%.

De asemenea, se semnalează că firma „Mondeco” era deținută până în anul 2020 de aceiași asociați ai „Stericycle România”, adică de „Stericycle Europe” Sarl și „Stericycle International” LLC, reprezentate de Andrei Florin Nestor. Fuziunea acestor companii a avut loc în 2020, vizând eficientizarea proceselor economice și extinderea activității „Sterileco”.

Nereguli și abuzuri semnalate

Mai multe semnalări au fost făcute cu privire la nereguli grave în activitatea „Stericycle România” (actual „Sterileco”), iar Oprisan Marius Danut a alertat autoritățile despre numeroasele ilegalități. Potrivit acestuia, refuzul de a respecta normele de mediu și neconformitățile în gestionarea deșeurilor medicale sunt îngrijorătoare (aici).

Câteva dintre problemele semnalate includ:

  1. Diferențe mari între cantitățile colectate și cele tratate la instalațiile de incinerare.
  2. Deșeurile fiind aruncate direct la groapă, în loc să fie procesate, din cauza utilajelor defecte.
  3. Colectarea necorespunzătoare a deșeurilor, fără cântărirea acestora.
  4. Nerespectarea procesului de sterilizare și incinerare, cu riscuri considerabile pentru sănătatea publică.
  5. Aruncarea medicamentelor expirate la gropile de gunoi, punând în pericol sănătatea locuitorilor.                                                                                                                    Scandalul deseurilor “Sterileco”
  6. Astfel, revnim cu noi date si informatii relevante in scandalul referitor la modalitatea suspecta de manipulare, transport, depozitare, incinerare, distugere si neutralizare a deseurilor periculoase medicale de catre SC “STERILECO” SRL, cu sediul social in Bucuresti.Dintr-un raport al Consiliului Concurentei publicat in anul 2021 aflam ca : “Stericycle Romania”, “Mondeco” SRL -Suceava, “Pro Air CleanEcologic” SA – Timisoara si “Demeco” SRL – Bacu, detin la nivel national instalatii de decontaminare termica si instalatii de incinerare pentru procesarea deseurilor medicale.
  7. Raport-FINAL-sectoriala_-deseuri-med_vers-site Stericycle-Romania_
  8. Observatii-Raport-Preliminar-Deseuri-Medicale
  9. Analiza situatiei cotelor de piata, la nivel national, calculate in functie de volumul deseurilor medicale gestionate de fiecare operator economic autorizat, arata acelasi raport sus mentionat, ca liderul detasat este firma “Stericycle Romania” SRL, actualmente “Sterileco” SRL, cu o cota de peste 40% in toata perioada analizat, cota la care, “potrivit Legii concurentei, se prezuma, pana la proba contrara, ca o întreprindere se afla in pozitie dominanta”. De altfel, cotele de piata calculate in raport cu valoarea veniturilor realizate din prestarea de servicii de tratare si eliminare a deseurilor medicale evidentiaza același lider “Sterileco” srl, cu procente mai mari de 40%.
  10. Deseuri-medicale-feb-2021Message(1)
  11. Message-1
  12. Atragem atentia ca firma “Mondeco” era detinuta pana in anul 2020 de aceeasi asociati ai firmei  “STERICYCLE ROMANIA” srl (actualmente “Sterileco” srl), adica de asociatii straini “Stericycle Europe” Sarl, cu sediul in Luxemburg si “Stericycle International” LLC, cu sediul in statul Illinois – SUA, ambele reperezentate de  numitul Andrei Florin Nestor, asociati care au hotarat in data de 18.06.2020 fuziunea prin absorbtie de catre SC “Stericycle Romania” SRL, a firmelor “Mondeco”  si a “Eurotrans Chem Services” SRL, cu sediul in comuna Jilava, firma controlata tot de societatile straine anterior enuntate, cu obiect de activitate colectarea deseurilor periculoase.De remarcat ca acest proces de fuziune al celor trei companii romanesti  a avut drept motivatie, la acel moment, faptul ca toate isi desfasoara activitatea in cadrul aceluiasi domeniu de activitate, respectiv colectarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase medicale si industriale, sens in care asociatii straini esrau interesati in a eficientiza procesele economice desfasuarate si extinderea activitatii societatii absorbante adica a SC “STERILECO” SRL de azi.Intereant este ca in anul 2013 firma “Eurotrans Chem Services” SRL, avea ca asociati personele fizice Tuliciu Gorgan Carmen Lidia si Tuliciu Gorgan Florin, respectiv persoanele juridice straine anterior mentionte care detineau si parti sociale in firma “Stericycle Romania” SRL, dar ulterior, cele doua persoane fizice cesioneaza partile sociale detinute in cadrul companiei, sens in care pierd definitiv si irevocabil calitatea de asociati ai societatii respective.Actualmente pe cei doi asociati persoane fizice[1] ii regasim cu activitati tot in domeniul medical prin intermediul altor firme.[2]Avand in vedere cele de mai sus prezentate putem concluziona ca in fapt, firma “Stericycle Romania” SRL, la momentul analizei Consilului Concurentei, detinea in mod formal prin adaugarea si a firmei satelit “Mondeco” SRL, cote de piata a volumului deseurilor medicale gestionate, respectiv a valorii veniturilor realizate din prestarea de servicii de tratare si eliminare a deseurilor medicale mult mai mare decat cea prezentata in raportul respectiv, adica peste 50% (pag. 42 – 43 din  Raport final privind deșeurile medicale, Investigație sectorială[3]).Fata de activitatea firmei “Stericycle Romania” SRL, actuala “Sterileco” SRL, administrata de catre doamna Valentina Harpau, respectiv condusa de catre director general domnul Mihail Stefanescu, in anul 2018 au fost mai mult sesizari catre autoritatile statului, printre care si un material transmis pe adresa de email petitiimfp@mfinante.gov.ro petitiimfp@mfinante.gov.ro, in atentia domnului ministru de finante Eugen Orlando Teodorovici, de catre un cetatean numit Oprisan Marius Danut, prin care se semnalau unele nelegalitati infaptuite de catre conducerea de la aceea vremea a societatii “Stericycle Romania “ SRL.Oare ce masuri in consecinta a stabilit ministrul finantelor de atunci in urma primirii sesizarii in cuaza?

    Redam mai jos pasaje din petitia formulata de cel mai sus numit si lasam autoritatile sa intreprinda masurile ce se impun in actualele conditii semnalate in spatiul public, in ultimele zile, de catre presa audiovizuala, in special de catre televiziunea “Realitatea Plus” si alte publicatii on-line, inclusiv Incisiv de Prahova.

    “SC STERICYCLE ROMANIA SRL care se ocupa cu colectarea si incinerarea deseurilor medicale pe teritoriul Romaniei,a cumparat toate firmele care le facea concurenta pe piata si prin aceasta metoda au ajuns sa puna monopol pe toate spitalele din romania. firmele cumparate de catre STERICYCLE ROMANIA au fost lasate sa functioneze cu aceleasi denumiri pentru a nu bate la ochi dar in realitate aceste firme sunt controlate de catre STERICYCLE ROMANIA. asa sa ajuns ca licitatiile si preturile sa fie controlate dupa bunul plac al STERICYCLE ROMANIA.

    -INCINERATORUL de la Chiajna-Rudeni, care a fost proprietatea firmei IRIDEX GROUP care a fost vandut de aprovimativ 3 ani, la firma STERICYCLE Romania srl, firma care se ocupa cu colectarea,sterilizarea si incinerarea deseurilor medicale periculoase pe teritoriul Romaniei. Aici se spala bani încasaţi din ROMANIA in urma afacerii frauduloase facuta de aceştia din colectare si neutralizare de deşeuri periculoase, repatrieri fabuloase de bani către aceşti actioanari in paradisul fiscal consacrat. Aceasta firma face de multi ani foarte multe nereguli cum ar fi:

    1. Am auzit ca sunt diferente foarte mari la cantitatile care se aduc din spitale si cantitatile care sunt sterilizate si incinerate la Chiajna si cele aruncate la groapa de gunoi de la Chiajna aflata in vecinatatea instalaţiilor care in marea majoritate a timpului sunt defecte, fapt ce ii determina sa le arunce neprocesate direct in groapa de gunoi, datorita faptului ca nu au frigidere de capacitate mare pentru stocare cum scrie la lege si care produc un miros îngrozitor in zona.
    2. In momentul colectării gunoaielor din spitale, cei care deservesc rablele de maşini total neechipate conform legilor de colectare, NU cantaresc cantitatile colectate, deoarece am observat personal in momentul colectari, lucru care ma face sa cred ca fac o evaziune fff mare la bugetul statului, cu toate ca preţul pentru un kg de acest tip de gunoi este in medie 5 sau 6 lei pe kg, cam 1200 euro pe tona fata de gunoiul menajer care este undeva la 36 lei pe tona la groapa si tot nu le ajunge si fura cu neruşinare atit la cantarirea cantitatilor in cu neruşinare atit la cantarirea cantitatilor in spitale, cit si aruncarea lor in groapa neprocesate, fapt care stiu ca este contrar legilor de mediu in vigoare.
    3. Nu sterilizează gunoaiele, pentru ca mare parte din utilaje nu functioneaza si atunci trebuie sa scape de ele aruncindu-le sau arzindu-le pe unde apuca.
    4. Nu incinereaza anatomia patologica din spitale, din sălile de operaţii, animalele moarte, alimentele expirate, medicamentele expirate si animalele din ecarisaj, pentru ca este mai rentabil sa le arunci la groapa de gunoi, sa faci gropi noaptea cu excavatorul si sa arunci gunoi menajer peste ele.
    5. Au aruncat la groapa de gunoi de la IRIDEX, de langă incineratorul de la CHiTILA, 2 camioane de medicamente expirate in noaptea de 07.12.2014 la ora 23, si in ziua de 08.12.2014 ora 19, apoi AU ARUNCA PAMINT PESTE ELE, mulţi ţigani luand acasa saci întregi de medicamente, inclusiv şeful pazei,a luat 3 dube cu medicamente,pe care am auzit ca le-ar fi vandut chiar si la farmacii, lucru care mi se pare foarte grav ptr populaţie.
    6. Nu au frigidere de capacitate mare in care sa depoziteze toate DESEURILE PERICULOASE colectate de la unitatile sanitare, clinici, cabinete stomatologice, ele fiind aruncate peste tot pe jos, fiind un adevarat focar de infecţie si periculos pentru sanatatea celor care lucreaza in condiţii execrabile dupa cum am sa va demonstrez si cu poze.
    7. Nu incinereaza lichidele din substante extreme de periculoase cum spune legea CUM AR FI DE EXEMPLUL FORMOLUL si le arunca la canal dupa cum o sa va pun la dispoziţie poze ca dovezii.”

    Ne oprim aici atasand la prezentul material documentele ce ne-au parvenit la redactie din care rezulta ca multe autoritati ale statului au fost informate de catre terte persoane cu diverse aspecte referitoare la neregulile identificate, in perioda 2016 – 2018, in activitatea firmei “Stericycle Romania” SRL, actuala “Sterileco” SRL.

    Asteptam cu interes reactia autoritatilor cu competente in prevenirea, clarificarea si rezolvarea legala a aspectelor de interes public major semnalate.

    [1] https://tunic.ro/

    [2] https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/spitalul-judetean-constanta-contract-cu-o-firma-din-bucuresti-pentru-furnizare-reactivi-document-758886.html

    [3] https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2021/04/Raport-FINAL-sectoriala_-deseuri-med_vers-site.pdf

    Așteptări din partea autorităților

În ciuda multiplelor sesizări adresate instituțiilor statului între anii 2016 și 2018, nu s-au luat măsuri concrecte. Este esențial ca autoritățile competente să reacționeze prompt și eficient, având în vedere gravitatea neregulilor semnalate.

Așteptăm cu interes reacția autorităților și măsurile de prevenire, clarificare și rezolvare a acestor aspecte de interes public major. Scandalul de la „Sterileco” subliniază nevoia urgentă de monitorizare și reglementare în sectorul gestionării deșeurilor, pentru protecția sănătății publice și a mediului. Este esențial ca sistemul de justiție să reacționeze adecvat, asigurând că toate neregulile sunt investigate temeinic și că cei vinovați sunt trași la răspundere. Vom reveni. (Cristina T.).

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Publicat

acum 2 ore

pe

septembrie 27, 2026

De

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră”

Situație de manual la Vama Albița: o hotărâre judecătorească definitivă bate la ușă, iar vameșii îi închid poarta în nas, fluturând regulamentul european ca pe o legitimație de șmecher cu imunitate. Sindicatul Diamantul întreabă, deloc naiv: cine e, de fapt, în afara legii – cei care cer executarea sentinței sau cei care o blochează în numele „dreptului european cu autoritate superioară”?

În timp ce executorul judecătoresc încearcă să pună în aplicare decizia Tribunalului Vaslui, Vama Albița ridică din umeri și sugerează că legea națională e bună doar atâta timp cât nu deranjează interpretările lor creative despre sancțiunile internaționale.

Dronă în aer, executor la poartă: România, țara unde totul se întâmplă „întâmplător” în aceeași zi

Pe 8 septembrie, o dronă trece prin nord-estul României, se emit mesaje RO-ALERT în zona Iașului, iar aparatul părăsește ulterior spațiul aerian. Nimic nou pe frontul de est.

Doar că, ce coincidență, în același timp, un executor judecătoresc din Iași soma Vama Albița să elibereze 18.145 kilograme de fibră de sticlă, plecate din Belarus și destinate Tiraspolului. Marfa făcea parte dintr-un transport considerat sensibil – exact genul de material despre care autoritățile române au spus la început că ar putea fi folosit pentru producția de drone.

Drona în aer, fibra de sticlă la Albița, executorul cu somația la ușă. Scenariu de film? Nu, doar cronica unei țări în care instituțiile par să comunice mai bine prin mesaje RO-ALERT decât prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.

Fibra de sticlă, plimbată între „dublă utilizare” și dublu standard

Cazul celor zece transporturi de fibră de sticlă din Belarus, blocate în 2024 la Albița și Sculeni, a fost scos la lumină de „Ziarul de Iași” în august 2025. Jurnaliștii au urmărit traseul mărfurilor și au consemnat suspiciunile autorităților române privind posibila utilizare militară. Firma din Tiraspol, destinatarul, a respins acuzațiile, susținând fără ezitare că nu produce drone și nici armament.

În cazul transportului operat de Dimarco Trans, Vama a confiscat 18.145 kilograme de fibră de sticlă și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Compania a contestat măsura în instanță.

Pe 19 martie 2026, Tribunalul Vaslui admite în parte apelul:

  • anulează confiscarea;
  • menține amenda de 10.000 de lei.

Decizia este definitivă. Într-un stat de drept normal, asta ar însemna că situația revine la momentul anterior confiscării, iar marfa pleacă mai departe. În România, însă, „definitiv” înseamnă doar „orientativ”.

Hotărâre definitivă? Vama zice: „mulțumim, nu servim”

După ce câștigă în instanță anularea confiscării, Dimarco Trans se adresează Biroului Vamal de Frontieră Albița: „Ce trebuie să facem ca să transportăm marfa spre Republica Moldova?”.

Răspunsul este un refuz pe toată linia. Vama invocă regimul sancțiunilor internaționale și spune că nu poate permite plecarea mărfii. Compania susține că aceste sancțiuni nici măcar nu se aplică în cazul lor, pentru că transportul a fost prezentat în vamă înainte de 2 octombrie 2024, data la care ar fi intrat în vigoare măsurile restrictive invocate acum atât de grijuliu de autoritate.

Cum hotărârea definitivă nu produce efecte, Dimarco Trans apelează la instrumentul de bază al oricărui stat de drept: executorul judecătoresc.

Executorul își face treaba, Vama îi explică de ce e periculos să respecți legea

Pe 27 august, Judecătoria Iași încuviințează executarea silită.
Pe 7 septembrie, executorul somează oficial Vama:

  • să predea cantitatea de 18.145 kg de fibră de sticlă;
  • să întocmească documentația necesară pentru ca marfa să iasă legal din depozitul Biroului Vamal de Frontieră Albița;
  • să plătească, în termen de o zi, suma de 3.081,30 lei, cheltuieli de executare.

Pe 16 septembrie, Direcția Regională Vamală Iași răspunde. Și ceea ce în mod normal ar trebui să fie o procedură banală de punere în aplicare a unei hotărâri definitive se transformă într-un manifest administrativ despre cum să nu respecți legea, invocând alta.

Vama susține:

  • că fibra de sticlă este „resursă economică” supusă sancțiunilor internaționale;
  • că o hotărâre judecătorească națională „nu poate fi executată în mod material” dacă ar încălca un regulament al Uniunii Europene;
  • că executorul nu o poate obliga să întocmească documentele de scoatere a mărfii din antrepozit.

Până aici, avem deja un refuz de punere în executare. Dar instituția nu se oprește aici.

Cine execută hotărârea riscă dosar penal, cine o blochează se acoperă cu „UE”

În aceeași adresă, Vama merge mai departe:

  • precizează că actul de executare silită nu este o cauză de exonerare a răspunderii penale;
  • sugerează că, dacă executorul continuă demersurile, actele lui ar putea intra sub incidența legii penale;
  • cere suspendarea oricăror acțiuni de preluare sau mutare a mărfii;
  • își rezervă dreptul de a sesiza organele de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, executorul este practic avertizat că respectarea unei hotărâri definitive îl poate duce la dosar penal, în timp ce nerespectarea aceleiași hotărâri e prezentată ca un act de responsabilitate față de sancțiunile internaționale.

Avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi rezumă absurdul situației într-o declarație pentru „Ziarul de Iași”:
„Ceea ce ni s-a părut de neînchipuit e că, în răspunsul dat de vamă, chiar executorul judecătoresc este amenințat cu răspunderea penală, pentru simplul fapt că pune în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanțe. Practic vama spune că cine execută legea riscă dosar penal, iar cine o încalcă e protejat de sancțiuni. Este exact pe dos.”

Exact pe dos – descrierea perfectă a unui sistem în care statul se teme mai mult de propriile hotărâri decât de propriile abuzuri.

De la suspiciuni de „dublă utilizare” la blocaj cu nume și prenume

În plângerea penală depusă pe 18 septembrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Dimarco Trans susține că problemele nu au început ieri, ci din momentul reținerii mărfii.

Compania acuză că Vama Albița, condusă de Elena Cotea, „ascunzându-se sub umbrela unor suspiciuni de transport al mărfurilor cu dublă utilizare”, a ținut marfa blocată luni întregi, apoi a venit cu amenda și confiscarea. Reprezentanții societății invocă o expertiză care ar fi stabilit că mărfurile nu aveau dublă utilizare.

Mai grav, după ce executorul a început procedura de executare, Vama ar fi luat noi măsuri pentru a împiedica scoaterea mărfii din antrepozit. Compania afirmă că Vama Albița i-a „înghețat” resursele economice, măsură dispusă chiar după somația executorului.

La final, Dimarco Trans nu se ferește de nume:

  • persoane fizice indicate: Elena Cotea și Octav Giugaru;
  • persoane juridice: Direcția Regională Vamală (DRV) Iași și Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Albița.

Faptele, susține compania, se încadrează la nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar solicitarea este clară: tragerea la răspundere penală a celor considerați responsabili.

Când hotărârea judecătorească devine propunere, iar vama devine legiuitor

Cazul prezentat de „Ziarul de Iași” și devoalat în cheie sindicală de Diamantul arată un lucru extrem de grav:

  • o hotărâre judecătorească definitivă poate fi tratată de o instituție a statului nu ca obligație, ci ca opțiune negociabilă, condiționată de interpretările proprii ale funcționarilor;
  • executorul judecătoresc, adică brațul care ar trebui să garanteze aplicarea deciziei instanței, este descurajat, avertizat și practic intimidat;
  • invocarea dreptului european devine o scuză comodă pentru a nu aplica dreptul național – de parcă regulamentele UE ar spune undeva: „Nu respectați hotărârile definitive dacă vă e teamă de responsabilitate.”

Întrebarea pusă la început de sindicatul Diamantul rămâne, așadar, perfect valabilă și extrem de incomodă:
Cine se află, în fapt, în afara legii?

  • Firma care cere punerea în aplicare a unei decizii definitive?
  • Executorul care își face treaba?
  • Sau instituția care blochează hotărârea, amenință cu dosare penale și se ascunde după o interpretare convenabilă a sancțiunilor internaționale?

Până când răspunsul nu va veni de la procurori și judecători, rămânem cu imaginea perfectă a paradoxului:
În România, cine execută hotărârile judecătorești riscă să devină suspect, iar cine nu le execută își trece „respectarea sancțiunilor internaționale” la capitolul merite profesionale. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Publicat

acum 2 ore

pe

septembrie 27, 2026

De

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient să lași documentele să vorbească pentru el. Iar, de data aceasta, „vorbele” sunt semnătura chestorului Dan Călinoiu, adjunct al Poliției de Frontieră Române, așezată cu gravitate pe o hârtie goală de conținut, după cum a dezvăluit Sindicatul Europol.

O solicitare clară, un răspuns „stupefiant”: o bucată de lege copiată la indigo, fără niciun DA, fără niciun NU. Două cuvinte aparent prea grele pentru nivelul de efort intelectual trădat de acel document oficial.

„Analfabetism funcțional” cu antet oficial

Să primești o cerere simplă, să copiezi niște articole de lege și, în loc de răspuns, să livrezi doar un colaj legislativ fără nicio concluzie – asta seamănă periculos de mult cu ceea ce în limbajul normal se numește analfabetism funcțional. Doar că, în acest caz, nu e vorba de un elev de clasa a VIII-a, ci de o instituție publică de apărare a frontierelor.

Când o asemenea „lucrare” poartă semnătura unui chestor aflat în conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), nu mai poți da vina pe funcționarul de la registratură sau pe „cel care a redactat”. Semnătura confirmă asumarea. Iar asumarea unui vid de răspuns spune tot despre nivelul de înțelegere și responsabilitate.

Funcția cadou, competența… lipsește la apel

Domnule chestor, a ocupa un scaun în conducerea Poliției de Frontieră nu înseamnă automat că te ridici la nivelul scaunului. Funcția poate fi primită pe filieră „de încredere”, „de partid”, „de sistem” – pe scurt, cadou. Competența, însă, nu se primește cu semnătura, se dovedește cu ea.

În momentul în care îți așezi numele pe un document care nu răspunde la întrebarea pusă, demonstrația de competență e simplă și se încheie repede: nu iese. Când ți se cere un răspuns clar, iar tu livrezi doar copy-paste din lege, diferența dintre a fi conducător de instituție și a fi simplu „semnatar de hârtii” devine brusc vizibilă.

Întrebarea pe care ditamai conducerea IGPF n-o poate gestiona

În esență, problema este mai simplă decât pare. Întrebarea la care întreaga conducere IGPF nu a reușit să răspundă sună așa: aplicați legea sau nu?

Nu s-a cerut un curs extins de drept, nici o lecție de copy-paste legislativ. Nu s-a cerut un eseu, nu s-a cerut o notă de fundamentare. S-a cerut ceva ce încapă în două litere: DA sau NU.

În timp ce polițiștilor li se cere să respecte legea „la literă”, de la amărâtul de agent de stradă până la ofițerul operativ, conducerii IGPF pare că îi este greu să respecte măcar limba română la nivelul unei propoziții cu sens. Să răspunzi la o întrebare binară nu ar trebui să fie un exercițiu olimpic de logică, ci doar apăsarea tastei 1 sau a tastei 2.

Puterea de a semna, incapacitatea de a răspunde

Aici începe partea cu adevărat gravă. Puterea de a semna există. Hârtie cu antet există. Lege de citat, slavă Domnului, există cu duiumul. Ce lipsește este exact esențialul: răspunsul.

Când o instituție de apărare invocă articole de lege, dar ocolește cu grijă să spună limpede dacă le și aplică, hârtia emisă nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, amplifică problema.

În loc să clarifice „da, aplicăm” sau „nu, nu aplicăm”, documentul semnat de chestorul Călinoiu reușește performanța rară de a fi în același timp oficial, parafat, cu antet… și perfect inutil. Un fel de manual practic despre cum să mimezi legalitatea, evitând în același timp orice responsabilitate.

Statul copy-paste: apăsăm enter, nu răspundem

Cazul prezentat de Sindicatul Europol nu este doar o anecdotă birocratică, ci o radiografie a modului în care se conduce o instituție cheie a statului. Nu vorbim doar de o neatenție, ci de un reflex instituțional: la solicitări clare se răspunde cu texte generale, la întrebări concrete se livrează formulări vagi, la „DA sau NU” se trimite „vedeți articolul cutare”.

Când legea devine doar decor într-un document care evită deliberat să spună dacă ea chiar se aplică, nu mai suntem în fața unui simplu abuz birocratic, ci a unui sistem care fuge de asumare. Și, din păcate, semnăturile de sus nu mai pot ascunde faptul că, de multe ori, sub uniforma cu epoleți se ascunde doar un mare nimic administrativ.

Într-un stat normal, funcția obligă. Într-un stat al copy-paste-ului, funcția doar semnează. Iar întrebarea rămâne aceeași, la fel de simplă și la fel de dureroasă: aplicați legea sau doar o copiați? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Publicat

acum 22 de ore

pe

septembrie 26, 2026

De

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.

Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?

„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”

Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.

Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.

Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor

Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.

„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.

Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.

Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.

Patru ani de secetă, apoi producții mai bune

Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.

În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.

Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.

„Nu mai trageți, puneți plase”

În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.

Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.

Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență

Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.

În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.

Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

(aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (AICI), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici) e (aici),  (aici),   (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),   (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
Exclusiv2 ore ago

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Exclusiv22 de ore ago

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
Exclusiv22 de ore ago

M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!

În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Exclusiv22 de ore ago

Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției

Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă

Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Exclusiv2 zile ago

Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație

Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă

IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Exclusiv2 zile ago

Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat

„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Exclusiv3 zile ago

Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea

Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
Exclusiv3 zile ago

MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)

MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE  Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Exclusiv3 zile ago

Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte

„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Exclusiv3 zile ago

Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional

Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate

„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
Exclusiv4 zile ago

ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE –  Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)

Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv