Exclusiv
Scandalul deșeurilor Sterileco: implicații de corupție și ingrijorări pentru Sănătatea Publică
Scandalul legat de gestionarea deșeurilor periculoase de către SC „STERILECO” SRL continuă să capteze atenția publicului și a autorităților, scoțând la iveală o serie de coincidențe alarmante care sugerează posibile activități de spălare a banilor și conexiuni cu mafia deșeurilor. Această situație este detaliată în mai multe articole publicate de ziarul Incisiv de Prahova, care subliniază gravitatea problemelor întâlnite în acest domeniu.
Indiferența autorităților
Se pare că Garda de Mediu Prahova și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova nu au demonstrat un interes real față de sănătatea publică, chiar și în contextul unor probleme care au implicații de siguranță națională. Ne întrebăm cum a reușit rețeaua mafiotă să continue să acționeze în interes privat, fără a fi deranjată de instituțiile statului care ar trebui să protejeze mediul și sănătatea cetățenilor.
De-a lungul anilor, marii poluatori din industriile extractive, petroliere și de rafinare au fost evitați intenționat de echipele de control, în timp ce cele care ar trebui să se ocupe de protecția mediului nu reușesc să ofere un răspuns adecvat la aceste abuzuri.
Conexiuni Mafiote
În cadrul acestei rețele, un aspect deosebit de îngrijorător este legătura dintre „STERILECO” și diverse figuri influente în politică, care ar putea facilita o climă de impunitate. Informațiile disponibile sugerează că nu doar funcționarii publici, ci și politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, fost ministru, au avut legături cu persoanele implicate în scandal.
Revenim cu noi date și informații relevante despre scandalul referitor la manipularea, transportul, depozitarea, incinerarea și neutralizarea deșeurilor periculoase medicale de către SC “STERILECO” SRL, cu sediul social în București. Un raport al Consiliului Concurenței, publicat în anul 2021, relevă că firme precum „Stericycle România”, „Mondeco” SRL din Suceava, „Pro Air Clean Ecological” SA din Timișoara și „Demeco” SRL din Bacău dețin instalații de decontaminare termică și incinerare pentru procesarea deșeurilor medicale la nivel național.
Poziția dominantă a Sterileco
Raportul menționat arată că „Stericycle România”, acum cunoscută sub numele de „Sterileco” SRL, deținea o cotă de piață de peste 40% în gestionarea deșeurilor medicale, ceea ce, conform Legii concurenței, o constituie într-o poziție dominantă. Cotele de piață calculate pe baza veniturilor obținute din serviciile de tratament și eliminare a deșeurilor medicale indică același lider, Sterileco, cu procente chiar mai mari de 40%.
De asemenea, se semnalează că firma „Mondeco” era deținută până în anul 2020 de aceiași asociați ai „Stericycle România”, adică de „Stericycle Europe” Sarl și „Stericycle International” LLC, reprezentate de Andrei Florin Nestor. Fuziunea acestor companii a avut loc în 2020, vizând eficientizarea proceselor economice și extinderea activității „Sterileco”.
Nereguli și abuzuri semnalate
Mai multe semnalări au fost făcute cu privire la nereguli grave în activitatea „Stericycle România” (actual „Sterileco”), iar Oprisan Marius Danut a alertat autoritățile despre numeroasele ilegalități. Potrivit acestuia, refuzul de a respecta normele de mediu și neconformitățile în gestionarea deșeurilor medicale sunt îngrijorătoare (aici).
Câteva dintre problemele semnalate includ:
- Diferențe mari între cantitățile colectate și cele tratate la instalațiile de incinerare.
- Deșeurile fiind aruncate direct la groapă, în loc să fie procesate, din cauza utilajelor defecte.
- Colectarea necorespunzătoare a deșeurilor, fără cântărirea acestora.
- Nerespectarea procesului de sterilizare și incinerare, cu riscuri considerabile pentru sănătatea publică.
- Aruncarea medicamentelor expirate la gropile de gunoi, punând în pericol sănătatea locuitorilor. Scandalul deseurilor “Sterileco”
- Astfel, revnim cu noi date si informatii relevante in scandalul referitor la modalitatea suspecta de manipulare, transport, depozitare, incinerare, distugere si neutralizare a deseurilor periculoase medicale de catre SC “STERILECO” SRL, cu sediul social in Bucuresti.Dintr-un raport al Consiliului Concurentei publicat in anul 2021 aflam ca : “Stericycle Romania”, “Mondeco” SRL -Suceava, “Pro Air CleanEcologic” SA – Timisoara si “Demeco” SRL – Bacu, detin la nivel national instalatii de decontaminare termica si instalatii de incinerare pentru procesarea deseurilor medicale.
- Raport-FINAL-sectoriala_-deseuri-med_vers-site Stericycle-Romania_
- Observatii-Raport-Preliminar-Deseuri-Medicale
- Analiza situatiei cotelor de piata, la nivel national, calculate in functie de volumul deseurilor medicale gestionate de fiecare operator economic autorizat, arata acelasi raport sus mentionat, ca liderul detasat este firma “Stericycle Romania” SRL, actualmente “Sterileco” SRL, cu o cota de peste 40% in toata perioada analizat, cota la care, “potrivit Legii concurentei, se prezuma, pana la proba contrara, ca o întreprindere se afla in pozitie dominanta”. De altfel, cotele de piata calculate in raport cu valoarea veniturilor realizate din prestarea de servicii de tratare si eliminare a deseurilor medicale evidentiaza același lider “Sterileco” srl, cu procente mai mari de 40%.
- Deseuri-medicale-feb-2021Message(1)
- Message-1
- Atragem atentia ca firma “Mondeco” era detinuta pana in anul 2020 de aceeasi asociati ai firmei “STERICYCLE ROMANIA” srl (actualmente “Sterileco” srl), adica de asociatii straini “Stericycle Europe” Sarl, cu sediul in Luxemburg si “Stericycle International” LLC, cu sediul in statul Illinois – SUA, ambele reperezentate de numitul Andrei Florin Nestor, asociati care au hotarat in data de 18.06.2020 fuziunea prin absorbtie de catre SC “Stericycle Romania” SRL, a firmelor “Mondeco” si a “Eurotrans Chem Services” SRL, cu sediul in comuna Jilava, firma controlata tot de societatile straine anterior enuntate, cu obiect de activitate colectarea deseurilor periculoase.De remarcat ca acest proces de fuziune al celor trei companii romanesti a avut drept motivatie, la acel moment, faptul ca toate isi desfasoara activitatea in cadrul aceluiasi domeniu de activitate, respectiv colectarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase medicale si industriale, sens in care asociatii straini esrau interesati in a eficientiza procesele economice desfasuarate si extinderea activitatii societatii absorbante adica a SC “STERILECO” SRL de azi.Intereant este ca in anul 2013 firma “Eurotrans Chem Services” SRL, avea ca asociati personele fizice Tuliciu Gorgan Carmen Lidia si Tuliciu Gorgan Florin, respectiv persoanele juridice straine anterior mentionte care detineau si parti sociale in firma “Stericycle Romania” SRL, dar ulterior, cele doua persoane fizice cesioneaza partile sociale detinute in cadrul companiei, sens in care pierd definitiv si irevocabil calitatea de asociati ai societatii respective.Actualmente pe cei doi asociati persoane fizice[1] ii regasim cu activitati tot in domeniul medical prin intermediul altor firme.[2]Avand in vedere cele de mai sus prezentate putem concluziona ca in fapt, firma “Stericycle Romania” SRL, la momentul analizei Consilului Concurentei, detinea in mod formal prin adaugarea si a firmei satelit “Mondeco” SRL, cote de piata a volumului deseurilor medicale gestionate, respectiv a valorii veniturilor realizate din prestarea de servicii de tratare si eliminare a deseurilor medicale mult mai mare decat cea prezentata in raportul respectiv, adica peste 50% (pag. 42 – 43 din Raport final privind deșeurile medicale, Investigație sectorială[3]).Fata de activitatea firmei “Stericycle Romania” SRL, actuala “Sterileco” SRL, administrata de catre doamna Valentina Harpau, respectiv condusa de catre director general domnul Mihail Stefanescu, in anul 2018 au fost mai mult sesizari catre autoritatile statului, printre care si un material transmis pe adresa de email petitiimfp@mfinante.gov.ro petitiimfp@mfinante.gov.ro, in atentia domnului ministru de finante Eugen Orlando Teodorovici, de catre un cetatean numit Oprisan Marius Danut, prin care se semnalau unele nelegalitati infaptuite de catre conducerea de la aceea vremea a societatii “Stericycle Romania “ SRL.Oare ce masuri in consecinta a stabilit ministrul finantelor de atunci in urma primirii sesizarii in cuaza?
Redam mai jos pasaje din petitia formulata de cel mai sus numit si lasam autoritatile sa intreprinda masurile ce se impun in actualele conditii semnalate in spatiul public, in ultimele zile, de catre presa audiovizuala, in special de catre televiziunea “Realitatea Plus” si alte publicatii on-line, inclusiv Incisiv de Prahova.
“SC STERICYCLE ROMANIA SRL care se ocupa cu colectarea si incinerarea deseurilor medicale pe teritoriul Romaniei,a cumparat toate firmele care le facea concurenta pe piata si prin aceasta metoda au ajuns sa puna monopol pe toate spitalele din romania. firmele cumparate de catre STERICYCLE ROMANIA au fost lasate sa functioneze cu aceleasi denumiri pentru a nu bate la ochi dar in realitate aceste firme sunt controlate de catre STERICYCLE ROMANIA. asa sa ajuns ca licitatiile si preturile sa fie controlate dupa bunul plac al STERICYCLE ROMANIA.
-INCINERATORUL de la Chiajna-Rudeni, care a fost proprietatea firmei IRIDEX GROUP care a fost vandut de aprovimativ 3 ani, la firma STERICYCLE Romania srl, firma care se ocupa cu colectarea,sterilizarea si incinerarea deseurilor medicale periculoase pe teritoriul Romaniei. Aici se spala bani încasaţi din ROMANIA in urma afacerii frauduloase facuta de aceştia din colectare si neutralizare de deşeuri periculoase, repatrieri fabuloase de bani către aceşti actioanari in paradisul fiscal consacrat. Aceasta firma face de multi ani foarte multe nereguli cum ar fi:
- Am auzit ca sunt diferente foarte mari la cantitatile care se aduc din spitale si cantitatile care sunt sterilizate si incinerate la Chiajna si cele aruncate la groapa de gunoi de la Chiajna aflata in vecinatatea instalaţiilor care in marea majoritate a timpului sunt defecte, fapt ce ii determina sa le arunce neprocesate direct in groapa de gunoi, datorita faptului ca nu au frigidere de capacitate mare pentru stocare cum scrie la lege si care produc un miros îngrozitor in zona.
- In momentul colectării gunoaielor din spitale, cei care deservesc rablele de maşini total neechipate conform legilor de colectare, NU cantaresc cantitatile colectate, deoarece am observat personal in momentul colectari, lucru care ma face sa cred ca fac o evaziune fff mare la bugetul statului, cu toate ca preţul pentru un kg de acest tip de gunoi este in medie 5 sau 6 lei pe kg, cam 1200 euro pe tona fata de gunoiul menajer care este undeva la 36 lei pe tona la groapa si tot nu le ajunge si fura cu neruşinare atit la cantarirea cantitatilor in cu neruşinare atit la cantarirea cantitatilor in spitale, cit si aruncarea lor in groapa neprocesate, fapt care stiu ca este contrar legilor de mediu in vigoare.
- Nu sterilizează gunoaiele, pentru ca mare parte din utilaje nu functioneaza si atunci trebuie sa scape de ele aruncindu-le sau arzindu-le pe unde apuca.
- Nu incinereaza anatomia patologica din spitale, din sălile de operaţii, animalele moarte, alimentele expirate, medicamentele expirate si animalele din ecarisaj, pentru ca este mai rentabil sa le arunci la groapa de gunoi, sa faci gropi noaptea cu excavatorul si sa arunci gunoi menajer peste ele.
- Au aruncat la groapa de gunoi de la IRIDEX, de langă incineratorul de la CHiTILA, 2 camioane de medicamente expirate in noaptea de 07.12.2014 la ora 23, si in ziua de 08.12.2014 ora 19, apoi AU ARUNCA PAMINT PESTE ELE, mulţi ţigani luand acasa saci întregi de medicamente, inclusiv şeful pazei,a luat 3 dube cu medicamente,pe care am auzit ca le-ar fi vandut chiar si la farmacii, lucru care mi se pare foarte grav ptr populaţie.
- Nu au frigidere de capacitate mare in care sa depoziteze toate DESEURILE PERICULOASE colectate de la unitatile sanitare, clinici, cabinete stomatologice, ele fiind aruncate peste tot pe jos, fiind un adevarat focar de infecţie si periculos pentru sanatatea celor care lucreaza in condiţii execrabile dupa cum am sa va demonstrez si cu poze.
- Nu incinereaza lichidele din substante extreme de periculoase cum spune legea CUM AR FI DE EXEMPLUL FORMOLUL si le arunca la canal dupa cum o sa va pun la dispoziţie poze ca dovezii.”
Ne oprim aici atasand la prezentul material documentele ce ne-au parvenit la redactie din care rezulta ca multe autoritati ale statului au fost informate de catre terte persoane cu diverse aspecte referitoare la neregulile identificate, in perioda 2016 – 2018, in activitatea firmei “Stericycle Romania” SRL, actuala “Sterileco” SRL.
Asteptam cu interes reactia autoritatilor cu competente in prevenirea, clarificarea si rezolvarea legala a aspectelor de interes public major semnalate.
[2] https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/spitalul-judetean-constanta-contract-cu-o-firma-din-bucuresti-pentru-furnizare-reactivi-document-758886.html
[3] https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2021/04/Raport-FINAL-sectoriala_-deseuri-med_vers-site.pdf
Așteptări din partea autorităților
În ciuda multiplelor sesizări adresate instituțiilor statului între anii 2016 și 2018, nu s-au luat măsuri concrecte. Este esențial ca autoritățile competente să reacționeze prompt și eficient, având în vedere gravitatea neregulilor semnalate.
Așteptăm cu interes reacția autorităților și măsurile de prevenire, clarificare și rezolvare a acestor aspecte de interes public major. Scandalul de la „Sterileco” subliniază nevoia urgentă de monitorizare și reglementare în sectorul gestionării deșeurilor, pentru protecția sănătății publice și a mediului. Este esențial ca sistemul de justiție să reacționeze adecvat, asigurând că toate neregulile sunt investigate temeinic și că cei vinovați sunt trași la răspundere. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional
Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege
Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.
Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.
„Control intern”: hârtie avem, bani nu
Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.
Rezumatul pe scurt, conform raportului:
- Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
- Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
- Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
- Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.
Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.
Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă
Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.
Rezultatul:
- suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
- terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
- proprietăți scutite sau impozitate greșit;
- risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.
Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.
Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele
În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Consecința?
- neîncasarea veniturilor la potențialul real;
- menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.
Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.
Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum
Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:
- Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
- Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
- Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.
Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.
Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.
Impozite pe clădiri calculate „la ghici”
Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:
- stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
- neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
- clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.
Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.
Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.
Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…
Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.
Practic:
- există o hotărâre a Consiliului Local,
- dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.
Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.
În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.
Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate
Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:
- inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
- lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
- necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.
Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.
Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.
„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală
În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.
Deficiențele constatate:
- lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
- neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
- documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.
Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.
Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.
Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”
Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:
- Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
- controlul intern ca pe o colecție de formulare,
- arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
- veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.
Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.
„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează
Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.
Din primul raport rezultă că:
- Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
- Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
- Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
- Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
- Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.
Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.
Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar
Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.
Potrivit raportului:
- Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
- Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
- La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.
Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.
Cireașa de pe tort:
- O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
- Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.
Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.
În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație
Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.
Conform constatărilor oficiale:
- Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
- Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
- Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
- Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.
Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).
- Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
- Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
- Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.
În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.
- Salariu mai mare decât viceprimarul
- Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
- Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.
Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.
- Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
- În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
- Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.
Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.
- Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
- Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
- Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.
Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.
- Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
- Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
- Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.
Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.
Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit
Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:
- Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
- Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
- Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
- plăți salariale nejustificate,
- plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
- acceptarea de garanții emise de entități radiate,
- denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.
În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.
Republica Ceptura: concluzie amar-comică
Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:
- Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
- Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
- Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
- Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
- Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.
Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:
- Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
- Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
- Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
- Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.
În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:
- bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
- legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
- iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.
Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid, altele n-au fost urmărite până la capăt, iar câteva documente esențiale n-au putut fi găsite când a venit vremea controlului. Nu e scenariul unei comedii birocratice, ci tabloul desprins dintr-un audit al Camerei de Conturi Prahova privind formarea și încasarea veniturilor locale în 2025.
Raportul nu acuză pe cineva de fapte penale și nici nu spune că întreaga activitate a primăriei ar fi fost neconformă. Concluzia este una „cu rezerve”: în linii mari, activitatea s-ar fi încadrat în regulile aplicabile, dar auditorii au consemnat numeroase deficiențe — de la impozite calculate greșit până la control intern care, în unele privințe, pare să fi funcționat mai mult pe hârtie.
Impozitele au pornit în urmărirea clădirilor. N-au prins toate proprietățile
În cazul a trei persoane juridice, primăria nu ar fi identificat și impus toate clădirile deținute și nici nu ar fi stabilit corect impozitul pentru unele bunuri deja declarate. Auditul a stabilit obligații suplimentare de 69.423 de lei, plus 9.574 de lei accesorii.
Nici la persoanele fizice evidența nu a fost fără surprize: pentru 15 contribuabili, suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial ar fi fost delimitate incorect. Rezultatul: impozite stabilite cu 14.214 lei mai puțin și majorări de întârziere de 1.739 de lei.
Pe scurt, în unele dosare, impozitul pare să fi fost calculat după principiul „să nu supărăm clădirea”.
Pădurea era acolo. În evidența fiscală, mai puțin
Auditorii au constatat că proprietarii unei suprafețe de 132.700 de metri pătrați de teren forestier nu figurau în evidența fiscală. În timpul controlului, terenurile au fost introduse în registre, iar obligațiile suplimentare stabilite au însumat 2.430 de lei, la care s-au adăugat 625 de lei accesorii.
Alte terenuri extravilane au ieșit la iveală după compararea datelor cadastrale cu evidențele primăriei. Pentru acestea s-au stabilit impozite suplimentare de 5.714 lei și accesorii de 1.535 de lei.
Registrul agricol și evidența fiscală, așadar, nu păreau să țină mereu legătura. Poate că se întâlneau la ședințe, dar nu neapărat și la punctaj.
Datorii lăsate să îmbătrânească până la prescripție
Pentru trei societăți agricole, raportul consemnează creanțe fiscale de 8.858 de lei — din care 4.131 de lei debit principal și 4.727 de lei majorări — pentru care, la 31 decembrie 2025, se împlinise termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Potrivit Camerei de Conturi, nu fuseseră întreprinse toate demersurile necesare pentru identificarea sediilor actuale ale debitorilor și nu fuseseră folosite corespunzător procedurile de executare. O metodă administrativă cu efect garantat asupra creanțelor: dacă le lași suficient timp în sertar, ajung să aibă propriul termen de expirare.
Raportul mai arată că, pentru un contribuabil care era și consilier local, primăria instituise poprire doar asupra indemnizației de consilier. Nu fusese extinsă măsura asupra disponibilităților bancare ori a veniturilor salariale și nici nu fusese analizată executarea asupra bunurilor. La finalul lui 2025, restanțele acestuia erau de 19.002 lei.
Documentul nu îi dezvăluie numele și nu stabilește vreo vinovăție personală dincolo de situația fiscală descrisă. Dar episodul ridică o întrebare cât se poate de serioasă: cât de hotărâtă poate fi recuperarea datoriilor când debitorul ocupă și un loc la masa consiliului local?
Șapte construcții, un complex turistic și o monitorizare care n-a ajuns la fața locului
Pe un teren de 46.574 de metri pătrați funcționa un complex turistic alcătuit din șapte construcții, ridicate ori modernizate, pentru care auditorii nu au identificat certificate de urbanism și autorizații de construire. Raportul mai constată că primăria nu și-ar fi exercitat corespunzător atribuțiile de monitorizare și control al disciplinei în construcții.
Cu alte cuvinte, construcțiile au crescut, dar vigilența instituțională n-a ținut pasul. Camera de Conturi recomandă verificări periodice și documentarea lor — o idee simplă, dar care presupune ca cineva să iasă din birou și să observe ce se construiește.
Tot la capitolul inspecție fiscală, auditorii spun că verificările s-au limitat la documentele prezentate și la evidențele existente, fără controale faptice și documentări suficiente pentru a stabili situația reală a contribuabililor. Hârtiile au fost consultate; realitatea din teren, mai puțin.
Certificat fiscal fără datorii. În registre: peste 56.000 de lei restanțe
Un certificat de atestare fiscală ar fi consemnat că o persoană juridică nu avea obligații de plată, deși evidențele primăriei arătau restanțe de 56.366 de lei: 47.696 de lei debit principal și 8.670 de lei accesorii.
Aici, hârtia oficială și baza de date par să fi avut opinii diferite. Auditorii au recomandat reguli mai stricte pentru emiterea certificatelor, inclusiv verificarea unui extras de cont fiscal la aceeași dată.
Comodat cu iz de chirie și penalități rămase neîncasate
Raportul mai consemnează că un spațiu din domeniul privat al comunei a fost dat unei societăți prin contract de comodat, deși relația dintre părți ar fi avut, în fapt, caracter oneros. Potrivit auditorilor, nu fuseseră respectate procedurile aplicabile închirierii, nu exista aprobarea prealabilă a Consiliului Local și nu fusese stabilită și încasată chiria în condițiile legii.
Într-un alt caz, primăria nu ar fi stabilit și încasat 425,53 lei penalități pentru plata cu întârziere a unei arende. Nu e o avere, dar tocmai asemenea sume arată dacă regulile sunt urmărite consecvent sau doar când își amintesc registrele de ele.
Auditorii au semnalat și deficiențe în verificarea redevențelor pentru exploatarea resurselor la suprafață: primăria nu ar fi urmărit depunerea declarațiilor fiscale și nu ar fi verificat documentele care stau la baza calculului sumelor datorate.
Control intern cu comisie, dar fără frână la toate operațiunile
Sistemul de control intern managerial exista formal, însă raportul spune că nu fusese adaptat suficient la dimensiunea și activitatea instituției. În plus, pentru unele operațiuni privind bunurile comunei — inclusiv contracte de comodat și de arendă — nu fusese acordată viza de control financiar preventiv, deși procedurile interne o cereau.
Mai era și problema arhivei: Primăria nu a prezentat actul administrativ și documentația care justificau zonarea fiscală folosită la calcularea impozitelor pe 2025. Reprezentanții instituției au spus că aceasta se bazase pe o hotărâre a Consiliului Local, dar documentele nu au fost găsite în arhivă pentru a fi puse la dispoziția auditorilor.
Iar 129.451 de lei reprezentând majorări de întârziere aferente creanțelor restante nu fuseseră reflectați în evidența contabilă și în situațiile financiare la 31 decembrie 2025. Raportul precizează că această abatere a fost remediată ulterior.
Concluzie cu rezerve: nu chiar dezastru, dar nici premiu pentru evidență
Camera de Conturi Prahova a identificat zece abateri privind veniturile fiscale, trei privind veniturile nefiscale și alte deficiențe legate de evidența creanțelor și documentele pentru stabilirea taxelor locale. Primăria nu a formulat puncte de vedere divergente față de constatările raportului, potrivit documentului.
Verdictul instituțional rămâne nuanțat: cu excepția neconformităților consemnate, activitatea ar fi fost în conformitate, sub aspectele semnificative, cu cadrul legal aplicabil. Dar, în această comedie administrativă, poanta nu stă într-o singură sumă și nici într-un singur dosar. Stă în repetarea aceluiași tipar: proprietăți care nu apar la impozitare, datorii urmărite prea târziu, documente care nu se găsesc și controale care nu ajung întotdeauna din registru pe teren.
Pamfletul se sprijină pe constatările raportului de audit de conformitate al Camerei de Conturi Prahova privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului local al comunei Gherghița în anul 2025. Constatările sunt ale auditorilor; ironia, a noastră. (Paul D.).
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
România, 2026: statul cu iPhone 15, dar cu fluturaș de salarizare pe Nokia 1100 În anul 2026, într-o țară membră...
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum o zi
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
-
Ancheteacum 4 zileDe la dosar la refren: cum a ajuns „Rapcea” rimă pentru „Garcea” în România justiției pe beat de hip-hop
-
Exclusivacum o zi
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie