Ceremonialul absolvirii s-a desfăşurat în prezenţa subsecretarului de stat din Ministerul Afacerilor Interne, domnul Petru BLEDEA, a adjunctului inspectorului general al Poliției de Frontieră Române, domnul chestor de poliție
Daniel-Traian TACHE, precum și a reprezentanților autorităților locale şi structurilor de ordine publică din municipiul Oradea.

Festivitatea de absolvire a fost condusă de către directorul școlii, comisar-şef de poliţie Aura SIMA, care le-a urat, în cuvântul de deschidere, tinerilor absolvenți:  ”succes la începutul frumoasei cariere de străjer al legalității, ordinii și liniștii publice la frontierele țării”.

A fost o zi importantă atât pentru absolvenţi, cât și pentru părinți, o zi încărcată de emoții, deoarece, după o perioadă intensă de pregătire se vor bucura de rezultatele muncii lor și îşi vor vedea răsplătite eforturile pe care le-au făcut în această perioadă. Totodată, este începutul unei cariere pline de provocări și responsabilități în slujba comunității, o carieră începută în anul bicentenar al celebrării eroului national Avram Iancu, patronul spiritual al școlii noastre.

Impactul şi emoţia momentului absolvirii şcolii au fost amplificate de momentul depunerii jurământului de credință faţă de ţară, în prezența părinților, rudelor și prietenilor absolvenților. A fost, de asemenea, momentul conștientizării față de misiunea importantă pe care o au față de patrie, de arma nobilă căreia s-au angajat să-i servească, dar și față de cei dragi.

În cadrul festivității, cu ocazia depunerii jurământului de credință, domnul subsecretar de stat Petru Bledea le-a transmis tinerilor polițiști de frontieră următorul mesaj: “Vă îndemn să faceți tot posibilul ca forma de învățământ pe care tocmai ați absolvit-o să nu rămână un efort singular în parcursul profesional. Sunteți o generație a provocărilor, acceptați provocarea mea: continuați-vă instruirea, dezvoltați-vă personal și profesional, fiți profesioniștii ai Poliției de Frontieră și ai României!”

De asemenea, adjunctul inspectorului general al Politiei de Frontieră Române, domnul chestor de poliție Daniel-Traian Tache, şi-a manifestat bucuria că a avut prilejul de a fi alături de tinerii absolvenţi în aceste clipe speciale:
“ începând de astăzi, voi avea 108 colegi tineri şi am toată încrederea că, indiferent unde vă veţi desfăşura activitatea, ne putem bizui pe voi pentru îndeplinirea obiectivelor instituţionale”.

A fost o zi specială și pentru instituția de învățământ care încheie pregătirea unei noi serii de elevi care a absolvit cu rezultate bune și foarte bune acest ciclu de pregătire, în domeniul formării agenților de poliție de frontieră. Desfășurarea festivității în Piața Unirii din Oradea, în mijlocul comunității din care au făcut parte, a adus un plus de emoție și de responsabilitate acestui moment unic în viața fiecăruia dintre tinerii absolvenți. Este o zi importantă și pentru Poliția de Frontieră Română, deoarece o nouă promoție de absolvenți este pregătită să-și asume responsabilitățile specifice supravegherii graniţelor ţării.

Aceasta este cea de-a 36-a promoţie de elevi pe care a pregătit-o şcoala orădeană și este formată din 108 elevi, 10 de fete și 98 de băieți, iar durata de şcolarizare a fost de un an.

La finalizarea și centralizarea rezultatelor examenului de absolvire, media generală a promoţiei aprilie 2024 este de 8,46. Pentru recompensarea eforturilor în cadrul festivităţii au fost acordate diplome de merit primilor cinci absolvenţi cu rezultate meritorii obținute la examenul de absolvire, şeful de promoţie fiind recompensat şi cu înscrierea numelui pe placa de onoare a instituţiei.

Primii trei clasaţi au fost:

• şef promoţie – agent MESEȘAN PAUL – media 9,52
• locul 2 – agent TIMOFTE ANDREI – media 9,40
• locul 3 – agent TOMOIOAGĂ IOAN BOGDAN – media 9,35

Absolvenţii au fost repartizaţi în ordinea mediilor și a opțiunilor fiecăruia, în cadrul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră, a Gărzii de Coastă și punctelor de trecere aeroportuare, ca debutanţi în primele şase luni, mai precizeaza sursa citata. (Paul D.).

Totuși, acest lucru nu înseamnă că noi, ca țară, ar trebui să adoptăm o politică prin care să acceptăm orice și oricum, așa cum nici vreun alt stat membru al UE nu admite într-o manieră docilă dictatele UE. Clasa politică românească nu se bazează pe sprijinul electoratului românesc, ci pe sprijinul pe care îl primește din diferite structuri ale UE. Tocmai acesta este motivul pentru care se acceptă cu o atât de mare ușurință anumite măsuri aberante sau nepotrivite pentru România.

Ar trebui să se creeze anumite instrumente de negociere între România și UE. Actualul grup de europarlamentari este cu totul și cu totul lipsit de putere și de importanță, pentru că nu a avut niciun rezultat notabil în acest plan. Echipa care ar trebui să lucreze pentru România la Bruxelles este foarte slab pregătită, este politizată, este formată prin relații de prietenie sau chiar rudenie, unii chiar votează, pe față, împotriva României. Guvernul român, la rândul său, negociază foarte rar și foarte slab. Un exemplu recent este negocierea recompensei României pentru că a primit în țară tone de grâu ucrainean.

Se fac fel de fel de concesii, pe care nu ar trebui să le facem, pentru a obține o poziție mai bună pentru fel de fel de personaje din România. Acestea dezavantajează România și pe cetățenii ei. Politicienii ajunși în funcții la Bruxelles prin astfel de concesii își văd de propriile interese și chiar ajung să lucreze în slujba Europei, evitând să voteze măsuri care ar fi benefice pentru România de teama de a nu fi catalogați drept partizani ai țării de proveniență. Din punct de vedere instituțional sau material nu există niciun avantaj al mandatelor acestor persoane pentru țară. Așadar, toată reprezentarea noastră externă la toate nivelurile este de prisos, inutilă și doar consumă resurse importante fără a apăra vreun interes al României.

Una dintre cele mai grave greșeli săvârșite de reprezentanții noștri, cu bună știință sau din incompetență, este graba cu care adoptăm anumite măsuri, fără a judeca posibilele consecințe. România este prima și singura țară (momentan) care a aplicat ad literam programul de decarbonare Green Deal al Europei, deși este un proiect profund greșit. Așa s-a ajuns ca România să aibă cel mai mare cost la energie.

Creșterea economiei românești nu are niciun efect, pentru că deficitele structurale pe care le avem, ca țară, exportă în afara țării creșterea economică. Deși UE ne-a ajutat mult în dezvoltarea noastră pe toate planurile, nu reușim să fructificăm suficient această alianță și nici să ne afirmăm mai mult în cadrul ei. De altfel, ritmul de creștere economică al României este unul foarte lent, lipsit de „sclipiri” și de performanțe cu adevărat admirabile, spre deosebire de vecinii noștri mult mai dezavantajați din punct de vedere geografic și nu numai.

România trăiește pe datorie, iar cel mai mult au de suferit cetățenii de rând. Acest fapt se datorează inclusiv politicii de reducere a ponderii capitalului național. În perioada Statului Paralel s-a desfășurat o luptă permanentă împotriva capitalului autohton, ceea ce a generat diminuarea puterii acestuia. Pe de altă parte, incapacitatea profesională a unora care conduc astăzi politica financiară a țării, incapacitatea de a crea valoare adăugată prin propria economie face ca țara să alunece pe panta impozitării, care duce, până la urmă, la reducerea activității economice. În România, îngrijorător de multe societăți comerciale sau afaceri dispar, pentru că nu mai pot susține povara economică și fiscală pusă pe umerii lor.

Neputând să alimentăm bugetul din surse interne, suntem forțați să ne împrumutăm la nesfârșit. Creșterea economică în România este mai înceată decât rata de îndatorare. Creșterea de investiții din perioada recentă este datorată achiziționării de armament, dar nu aduce plus valoare. Creșterea pe care România o are se datorează creșterii calității activității de management din sectorul privat (care s-a adaptat la condițiile vitrege și rezistă, în pofida pierderilor) și împrumuturilor. Ritmul de împrumutare va continua până când sumele vor fi atât de mari încât nu le vom mai putea susține, caz în care România va trebui să apeleze la împrumuturile ieftine ale FMI, situație extrem de periculoasă pentru țară. În acest caz, se va instala astfel o perioadă de austeritate cu adevărat dură și România va fi nevoită să tranzacționeze active ale statului.

E foarte complicat să ai o soluție economică internă, pentru că asta ar însemna să faci o reformă foarte costisitoare, care va cere acordul populației și nu știu dacă se va obține, pentru că oamenii și-au pierdut încrederea în cei care conduc. Există, însă, un factor de speranță, care este, paradoxal, războiul. Faptul că România devine un reper foarte important în zona asta care se încălzește, Marea Neagră – Orient, faptul că vom avea una dintre cele mai importante baze NATO, în special americane, în România va face ca partenerii noștri strategici să nu lase România să cadă, pentru că nu au niciun interes să aibă o destabilizare politică aici, nu vor să repete istoria Iranului cu șahul, dar vor învăța ceva din istoria Turciei, care, având bazele militare americane acolo, cunoaște o dezvoltare industrială fantastică, chiar dacă din punctul de vedere al condițiilor de trai lucrurile sunt mai puțin satisfăcătoare. Deci noi am putea să avem investiții importante în viitor, în viitorul apropiat chiar.

Mircea Coșea