Exclusiv
Dezastrul ecologic de la Constanta versus “Bomba ecologica de la Pleasa”/Garda de Mediu Constanta versus Garda de Mediu Prahova (1-0)
Primăria Constanţa a fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru nereguli grave în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor pe amplasamentul autorizat situat în municipiu, la Poarta 9 a portului maritim, activitatea de colectare a reziduurilor fiind sistată, dupa dezvaluirile Incisiv Tv.
Nu stim si nici nu concepem alte “ramificatii de grupare economica financiara organizata” care au facut ca cei din Garda de Mediu Prahova nu au oprit activitatea celor de la “Bomba ecologica de la Pleasa”.
DUBLA MASURA LA ACELASI INSTITUTII ALE STATLUI ROMAN
Rugam organele de cercetare penala si cititorii sa discearna!
Care ar fi “propteaua”, chiar si “trasa de par”, legala!???
Intrebam public acesta problema de siguranta nationala, pana sa devoalam factorii de raspundere din cadrul acestei institutii care acopera acest dezastru natural, care afecteaza viata noastra si a urmasilor nostri.
Si, dezvaluirile noastre nu se vor “opri” la Sergiu Radu, vor merge pe orizontala si, mai ales, pe vericala, ca sa explicam opiniei publice adevarata retea care acopera aceste atentate la siguranta nationala.
Aflam cu “surpindere” si placere ca, cei de la Garda de mediu Prahova dau “comunicate” si se lauda cu “pitigoi” si la “dinozauri” tac “malc”:
“Garda de Mediu Prahova a sancționat un operator economic cu amendă în valoare de 100.000 lei în urma controlului efectuat la hala de depozitare și tratament dejecții avicole cu activitatea desfășurată în orașul Băicoi.
Controlul efectuat a vizat verificarea sesizărilor primite de la locuitorii orașului Băicoi cu privire la disconfortul olfactiv produs de activitatea desfășurată la hala de depozitare dejecții avicole.
Urmare verificărilor efectuate în teren s-a constatat că operatorul economic nu a îndeplinit măsura trasată încă din faza de construcție, de a solicita Autorizație de Mediu înaintea începerii activității . Pentru eliminarea disconfortului olfactiv, comisarii de mediu au dispus ca activitatea se fie reluată după obținerea actelor de reglementare”.
Daca pentru un simplu “miros” Garda de Mediu Prahova s-a deplasat si a actionat ce putem sa intelegem cand IPJ Prahova ne-a confirmat, in clar, ca cei de la Pleasa au incalcat atat legislatia in domeniul mediului cat si legea?
De ce oare aceasta firma mai are activitate fara a fi suspendata cand la societatea respectiva sunt MUNTI de gramezi de metal si plastic pe un teren mult prea mic pentru cantitatile depozitate, majoritatea deseurilor fiind depozitate pe pamant, in mod ilegal, unde se scurg deseuri de ulei sau alte substante periculoase?
Firma Recop trebuia sa detina de mult TIMP autorizatie de mediu integrata dar, Garda de Mediu Prahova a tacut si tace complice.
SUNT PROBE VIDEO SI FOTO, mult mai multe decat cele prezentate si dezvaluite pana in prezent (in articolele noastre si/sau pe Incisiv Tv), public!!!
Probabil este asa cum precizeaza, in clar, intr-o adresa oficiala, cei de la APM Prahova.
Reamintim ca, povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!
Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.
Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!
Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):
„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.
.
Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Cerasela N.).
Exclusiv
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional
Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege
Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.
Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.
„Control intern”: hârtie avem, bani nu
Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.
Rezumatul pe scurt, conform raportului:
- Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
- Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
- Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
- Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.
Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.
Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă
Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.
Rezultatul:
- suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
- terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
- proprietăți scutite sau impozitate greșit;
- risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.
Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.
Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele
În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Consecința?
- neîncasarea veniturilor la potențialul real;
- menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.
Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.
Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum
Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:
- Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
- Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
- Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.
Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.
Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.
Impozite pe clădiri calculate „la ghici”
Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:
- stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
- neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
- clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.
Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.
Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.
Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…
Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.
Practic:
- există o hotărâre a Consiliului Local,
- dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.
Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.
În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.
Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate
Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:
- inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
- lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
- necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.
Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.
Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.
„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală
În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.
Deficiențele constatate:
- lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
- neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
- documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.
Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.
Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.
Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”
Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:
- Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
- controlul intern ca pe o colecție de formulare,
- arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
- veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.
Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.
„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează
Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.
Din primul raport rezultă că:
- Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
- Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
- Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
- Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
- Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.
Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.
Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar
Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.
Potrivit raportului:
- Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
- Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
- La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.
Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.
Cireașa de pe tort:
- O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
- Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.
Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.
În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație
Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.
Conform constatărilor oficiale:
- Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
- Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
- Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
- Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.
Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).
- Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
- Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
- Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.
În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.
- Salariu mai mare decât viceprimarul
- Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
- Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.
Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.
- Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
- În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
- Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.
Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.
- Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
- Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
- Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.
Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.
- Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
- Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
- Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.
Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.
Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit
Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:
- Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
- Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
- Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
- plăți salariale nejustificate,
- plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
- acceptarea de garanții emise de entități radiate,
- denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.
În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.
Republica Ceptura: concluzie amar-comică
Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:
- Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
- Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
- Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
- Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
- Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.
Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:
- Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
- Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
- Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
- Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.
În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:
- bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
- legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
- iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.
Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid, altele n-au fost urmărite până la capăt, iar câteva documente esențiale n-au putut fi găsite când a venit vremea controlului. Nu e scenariul unei comedii birocratice, ci tabloul desprins dintr-un audit al Camerei de Conturi Prahova privind formarea și încasarea veniturilor locale în 2025.
Raportul nu acuză pe cineva de fapte penale și nici nu spune că întreaga activitate a primăriei ar fi fost neconformă. Concluzia este una „cu rezerve”: în linii mari, activitatea s-ar fi încadrat în regulile aplicabile, dar auditorii au consemnat numeroase deficiențe — de la impozite calculate greșit până la control intern care, în unele privințe, pare să fi funcționat mai mult pe hârtie.
Impozitele au pornit în urmărirea clădirilor. N-au prins toate proprietățile
În cazul a trei persoane juridice, primăria nu ar fi identificat și impus toate clădirile deținute și nici nu ar fi stabilit corect impozitul pentru unele bunuri deja declarate. Auditul a stabilit obligații suplimentare de 69.423 de lei, plus 9.574 de lei accesorii.
Nici la persoanele fizice evidența nu a fost fără surprize: pentru 15 contribuabili, suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial ar fi fost delimitate incorect. Rezultatul: impozite stabilite cu 14.214 lei mai puțin și majorări de întârziere de 1.739 de lei.
Pe scurt, în unele dosare, impozitul pare să fi fost calculat după principiul „să nu supărăm clădirea”.
Pădurea era acolo. În evidența fiscală, mai puțin
Auditorii au constatat că proprietarii unei suprafețe de 132.700 de metri pătrați de teren forestier nu figurau în evidența fiscală. În timpul controlului, terenurile au fost introduse în registre, iar obligațiile suplimentare stabilite au însumat 2.430 de lei, la care s-au adăugat 625 de lei accesorii.
Alte terenuri extravilane au ieșit la iveală după compararea datelor cadastrale cu evidențele primăriei. Pentru acestea s-au stabilit impozite suplimentare de 5.714 lei și accesorii de 1.535 de lei.
Registrul agricol și evidența fiscală, așadar, nu păreau să țină mereu legătura. Poate că se întâlneau la ședințe, dar nu neapărat și la punctaj.
Datorii lăsate să îmbătrânească până la prescripție
Pentru trei societăți agricole, raportul consemnează creanțe fiscale de 8.858 de lei — din care 4.131 de lei debit principal și 4.727 de lei majorări — pentru care, la 31 decembrie 2025, se împlinise termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Potrivit Camerei de Conturi, nu fuseseră întreprinse toate demersurile necesare pentru identificarea sediilor actuale ale debitorilor și nu fuseseră folosite corespunzător procedurile de executare. O metodă administrativă cu efect garantat asupra creanțelor: dacă le lași suficient timp în sertar, ajung să aibă propriul termen de expirare.
Raportul mai arată că, pentru un contribuabil care era și consilier local, primăria instituise poprire doar asupra indemnizației de consilier. Nu fusese extinsă măsura asupra disponibilităților bancare ori a veniturilor salariale și nici nu fusese analizată executarea asupra bunurilor. La finalul lui 2025, restanțele acestuia erau de 19.002 lei.
Documentul nu îi dezvăluie numele și nu stabilește vreo vinovăție personală dincolo de situația fiscală descrisă. Dar episodul ridică o întrebare cât se poate de serioasă: cât de hotărâtă poate fi recuperarea datoriilor când debitorul ocupă și un loc la masa consiliului local?
Șapte construcții, un complex turistic și o monitorizare care n-a ajuns la fața locului
Pe un teren de 46.574 de metri pătrați funcționa un complex turistic alcătuit din șapte construcții, ridicate ori modernizate, pentru care auditorii nu au identificat certificate de urbanism și autorizații de construire. Raportul mai constată că primăria nu și-ar fi exercitat corespunzător atribuțiile de monitorizare și control al disciplinei în construcții.
Cu alte cuvinte, construcțiile au crescut, dar vigilența instituțională n-a ținut pasul. Camera de Conturi recomandă verificări periodice și documentarea lor — o idee simplă, dar care presupune ca cineva să iasă din birou și să observe ce se construiește.
Tot la capitolul inspecție fiscală, auditorii spun că verificările s-au limitat la documentele prezentate și la evidențele existente, fără controale faptice și documentări suficiente pentru a stabili situația reală a contribuabililor. Hârtiile au fost consultate; realitatea din teren, mai puțin.
Certificat fiscal fără datorii. În registre: peste 56.000 de lei restanțe
Un certificat de atestare fiscală ar fi consemnat că o persoană juridică nu avea obligații de plată, deși evidențele primăriei arătau restanțe de 56.366 de lei: 47.696 de lei debit principal și 8.670 de lei accesorii.
Aici, hârtia oficială și baza de date par să fi avut opinii diferite. Auditorii au recomandat reguli mai stricte pentru emiterea certificatelor, inclusiv verificarea unui extras de cont fiscal la aceeași dată.
Comodat cu iz de chirie și penalități rămase neîncasate
Raportul mai consemnează că un spațiu din domeniul privat al comunei a fost dat unei societăți prin contract de comodat, deși relația dintre părți ar fi avut, în fapt, caracter oneros. Potrivit auditorilor, nu fuseseră respectate procedurile aplicabile închirierii, nu exista aprobarea prealabilă a Consiliului Local și nu fusese stabilită și încasată chiria în condițiile legii.
Într-un alt caz, primăria nu ar fi stabilit și încasat 425,53 lei penalități pentru plata cu întârziere a unei arende. Nu e o avere, dar tocmai asemenea sume arată dacă regulile sunt urmărite consecvent sau doar când își amintesc registrele de ele.
Auditorii au semnalat și deficiențe în verificarea redevențelor pentru exploatarea resurselor la suprafață: primăria nu ar fi urmărit depunerea declarațiilor fiscale și nu ar fi verificat documentele care stau la baza calculului sumelor datorate.
Control intern cu comisie, dar fără frână la toate operațiunile
Sistemul de control intern managerial exista formal, însă raportul spune că nu fusese adaptat suficient la dimensiunea și activitatea instituției. În plus, pentru unele operațiuni privind bunurile comunei — inclusiv contracte de comodat și de arendă — nu fusese acordată viza de control financiar preventiv, deși procedurile interne o cereau.
Mai era și problema arhivei: Primăria nu a prezentat actul administrativ și documentația care justificau zonarea fiscală folosită la calcularea impozitelor pe 2025. Reprezentanții instituției au spus că aceasta se bazase pe o hotărâre a Consiliului Local, dar documentele nu au fost găsite în arhivă pentru a fi puse la dispoziția auditorilor.
Iar 129.451 de lei reprezentând majorări de întârziere aferente creanțelor restante nu fuseseră reflectați în evidența contabilă și în situațiile financiare la 31 decembrie 2025. Raportul precizează că această abatere a fost remediată ulterior.
Concluzie cu rezerve: nu chiar dezastru, dar nici premiu pentru evidență
Camera de Conturi Prahova a identificat zece abateri privind veniturile fiscale, trei privind veniturile nefiscale și alte deficiențe legate de evidența creanțelor și documentele pentru stabilirea taxelor locale. Primăria nu a formulat puncte de vedere divergente față de constatările raportului, potrivit documentului.
Verdictul instituțional rămâne nuanțat: cu excepția neconformităților consemnate, activitatea ar fi fost în conformitate, sub aspectele semnificative, cu cadrul legal aplicabil. Dar, în această comedie administrativă, poanta nu stă într-o singură sumă și nici într-un singur dosar. Stă în repetarea aceluiași tipar: proprietăți care nu apar la impozitare, datorii urmărite prea târziu, documente care nu se găsesc și controale care nu ajung întotdeauna din registru pe teren.
Pamfletul se sprijină pe constatările raportului de audit de conformitate al Camerei de Conturi Prahova privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului local al comunei Gherghița în anul 2025. Constatările sunt ale auditorilor; ironia, a noastră. (Paul D.).
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
Ochelari pe hârtie, miopie pe bani: cum vede M.A.I. polițistul de la ghișeu doar când nu trebuie să plătească
Ochelari pentru polițiști? M.A.I. vede doar tabelele, nu și portofelul Ministerul Afacerilor Interne a reușit o performanță demnă de manualele...
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum o zi
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 5 zileGuvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură
-
Exclusivacum 5 zilePermisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații
-
Exclusivacum 4 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile