Featured
Anton Rog, directorul Cyberint din cadrul SRI: Povestea aceasta că noi putem să spargem aşa oricând, orice, la liber, e o poveste şi atât
Generalul de Brigadă Anton Rog, director al Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii, a declarat, în podcastul recent lansat de SRI, că ideile din spaţiul public privind accesarea de către Serviciul Român de Informaţii a calculatoarelor sau telefoanelor românilor, în orice moment, rămân doar poveşti, acest lucru nefiind posibil fără un mandat.
„Oameni buni, nu se ocupă cu treaba aceasta SRI-ul, dar, dacă te apuci să faci ceva, care este un atentat la securitatea naţională, nu ştiu, nişte nenorociri maxime, nici atunci nu pot repede. Trebuie să iau mandat, mai întâi directorul Serviciului să vadă că e ceva relevant, ajunge la Parchetul General, pe urmă, un procuror dă un aviz, ajunge la Înalta Curte, acolo, un judecător special destinat în acest sens…”, a declarat Anton Rog, spulberând preconcepţiile larg răspândite cu privire la activităţile SRI şi la supravegherea românilor.
„(…)Este profund ilegal, pentru că ar însemna că suntem ca o grupare criminală în care eu să dau nişte ordine pentru care nu am suport legal unui grup de oameni care să facă nişte lucruri, lucru pe care nu îl vor face niciodată. Ca să fie clar. Adică povestea aceasta că noi putem să spargem aşa oricând, orice, la liber, e o poveste şi atât”, a continuat acesta.
Întrebat dacă Cyberint are angajaţi hackeri, generalul de brigadă a răspuns pozitiv, declarând că aceşta sunt recrutaţi fie de pe băncile facultăţilor, fie din mediul de hacking.
„Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking… Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. (…)O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta…”, a declarat acesta.
Cât despre misiunile Cyberint şi despre dezvăluirea în spaţiul public a surselor atacurilor cibernetice asupra unor instituţii sau infrastructuri critice, Anton Rog a declarat că, din punct de vedere strategic, nu este avantajoasă numirea sursei:
„nu este în avantajul nostru, strategic vorbind. Pentru că, dacă eu anunţ care este sursa, actorul respectiv află că l-am găsit… trebuie să mai spun ceva: întotdeauna când găsim atacuri relevante, încercăm să acţionăm în aşa fel încât cel care realizează atacul să nu ştie că l-am găsit. Adică îl lăsăm să fie prezent în continuare, îl alimentăm cu date false sau modificate pentru a-l duce într-o anumită direcţie. De ce? Pentru că unele atacuri sunt extrem de complexe şi nu ai timp să le analizezi într-o chestiune de minute, ore, îţi trebuie zile, uneori, săptămâni. Iar dacă el înţelege că l-ai găsit, îşi retrage tools-urile respective…”,a declarat acesta.
„Plus îşi face background-uri separate, face mişcări laterale, adică îşi creează alte căi prin care poate să rămână persistent în infrastructura respectivă şi toată munca ta este în zadar. Deci, cel mai important lucru este ca atacatorul, cel care realizează atacul cibernetic să nu ştie că tu l-ai găsit, ca să poţi să-l analizezi, şi după ce l-ai analizat şi ştii totul sau ştii multe despre el, pentru că totul nu o să ştii niciodată, şi poţi să-ţi iei acele măsuri de securitate astfel încât cu mijloacele utilizate în acel atac el să nu mai poată veni în infrastructură, da, ieşim şi public. Nu am ieşit noi singuri, pentru că România nu este cel mai mare stat de pe globul acesta şi nu conduce frâiele globului pământesc, dar ne-am raliat tot timpul unor demersuri de tipul „blame and shame”, adică arată cu degetul şi învinovăţeşte, pe cei care au venit şi au realizat activităţi rău-voitoare, să le numesc aşa în limba română, în domeniul cibernetic, în România. Ne-am raliat unor demersuri iniţiate de Marea Britanie, de Statele Unite şi nu numai”, a continuat Anton Rog.
De asemenea, deşi nu a putut da exemple de atacuri asupra unor ministere din România în urma cărora să se fi extras date, acesta a declarat că au existat asemenea cazuri.
„Unele dintre ele au reuşit parţial. Dacă cineva din domeniul securităţii cibernetice spune că a oprit toate atacurile, nu e profesionist. Deci aceasta este prima concluzie. Clar nu e profesionist, adică e aşa cu jumătate de măsură şi nu înţelege fenomenul. Da, unele dintre ele le-am găsit în reţele. Deci, dacă le-am găsit în reţele, dacă nu am reuşit să le prevenim… (…) Cu siguranţă, unele dintre ele au reuşit să ia nişte date. Nu au fost… Cum să zic, aşa cum se vede, nu au produs consecinţe strategice împotriva României, dar eu am convingerea clară că unele atacuri au reuşit să exfiltreze date din diverse instituţii din Guvernul României”, a declarat şeful Cyberint. (Cerasela N.).
Sursă foto: Mediafax
Featured
Lux „de import” cu dosar penal: Bolid de 200.000 de lei, furat din Marea Britanie și găsit în curtea unei sucevence
O acțiune de rutină împotriva traficului internațional de mașini furate s-a transformat într-o captură spectaculoasă pentru polițiștii de frontieră suceveni. Un autoturism de lux, căutat de autoritățile britanice încă de vara trecută, a fost identificat parcat strategic lângă locuința unei femei din Mitocu Dragomirnei.
Polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Suceava au bifat o reușită importantă în lupta împotriva filierelor de criminalitate transfrontalieră. În cursul unei acțiuni desfășurate recent, în jurul orei 19:30, atenția oamenilor legii a fost atrasă de un autoturism cu numere de înmatriculare specifice Marii Britanii, aflat în apropierea unei gospodării din localitatea Mitocu Dragomirnei. Intuiția polițiștilor s-a dovedit a fi corectă: bolidul nu se afla în vacanță în Bucovina, ci era obiectul unei alerte internaționale.
Alertă Interpol: Vehiculul, „evaporat” din Regatul Unit în urmă cu un an
Verificările amănunțite în bazele de date operative au confirmat suspiciunile polițiștilor. Conform surselor oficiale din cadrul Poliției de Frontieră Suceava, autoturismul figura ca fiind furat din Marea Britanie, alerta fiind introdusă de autoritățile de la Londra încă din luna iunie a anului 2024.
Deși mașina purta în continuare plăcuțele de înmatriculare originale, acest lucru nu a ajutat la camuflarea originii ilicite a vehiculului, baza de date Interpol fiind actualizată în timp real pentru a contracara astfel de tranzacții ilegale pe piața neagră auto.
Dosar penal pentru tăinuire: O suceveancă de 41 de ani, în vizorul anchetatorilor
Utilizatoarea autoturismului, o femeie de 41 de ani din județul Suceava, a fost luată la întrebări de autorități imediat după descoperirea bolidului lângă casa sa. Chiar dacă vehiculul se afla pe pământ românesc de ceva timp, legea este neiertătoare în astfel de cazuri. Femeia este acum cercetată penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, polițiștii încercând să stabilească modul în care mașina a ajuns în posesia ei și dacă aceasta făcea parte dintr-o rețea mai amplă de trafic auto.
Bolidul de 200.000 de lei, „arestat” la sediul Poliției de Frontieră
Finalul „excursiei” pentru autoturismul de lux s-a consemnat la sediul STPF Suceava. Mașina, a cărei valoare de piață este estimată la aproximativ 200.000 de lei, a fost indisponibilizată pentru continuarea cercetărilor.
Investigația rămâne deschisă sub coordonarea procurorilor, urmând ca, la finalizarea tuturor procedurilor legale, autovehiculul să fie restituit proprietarului de drept sau autorităților britanice. Între timp, polițiștii de frontieră avertizează cetățenii să verifice riguros proveniența mașinilor achiziționate din afara țării, pentru a nu deveni complici involuntari în dosare de criminalitate internațională. (Sava N.).
Anchete
Operațiunea „CLEAN BORDER II SUD”: Trafic de migranți stopat pe DN 5 – Șofer român plasat în arest la domiciliu
Într-o acțiune de amploare menită să securizeze granița de sud a țării, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat o tentativă de transport ilegal de persoane. Patru cetățeni străini, care încercau să pătrundă în România fără documente, au fost interceptați în trafic, în timp ce cărăușul român a ajuns în fața instanței sub acuzații grave.
O mobilizare exemplară a forțelor de ordine în cadrul operațiunii „CLEAN BORDER II SUD” a dus la blocarea unei noi rute de migrație ilegală. În urma unui control coordonat pe DN 5, polițiștii de frontieră de la ITPF Giurgiu, sprijiniți de echipaje operative și omologi bulgari, au oprit un autoturism înmatriculat în România care venea dinspre Bulgaria. Ceea ce părea o călătorie obișnuită s-a dovedit a fi, în realitate, o operațiune ilegală de trecere a frontierei.
Pândă pe DN 5: Patru cetățeni irakieni depistați într-un vehicul înmatriculat în România
La bordul vehiculului condus de un cetățean român se aflau patru pasageri care nu dețineau documente de călătorie valabile. În urma primelor verificări, persoanele în cauză s-au declarat a fi cetățeni irakieni. Aceștia au mărturisit că au apelat la serviciile șoferului român pentru a intra fraudulos pe teritoriul României, sperând să ocolească filtrele legale de frontieră.
Acțiunea comună româno-bulgară a demonstrat încă o dată eficiența protocoalelor de colaborare transfrontalieră. Conform legislației și planurilor de cooperare în vigoare, pe data de 04/29/2026, cei patru migranți au fost predați oficial autorităților din Bulgaria pentru continuarea cercetărilor specifice.
Justiția reacționează: Șoferul român, pedepsit cu arestul la domiciliu
Dacă pentru pasageri drumul s-a oprit la frontieră, pentru șoferul român abia acum încep problemele legale majore. Acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți și trecere frauduloasă a frontierei de stat. Organele de cercetare penală din Giurgiu au dispus inițial reținerea acestuia, înaintând cazul către Tribunalul Giurgiu.
În data de 04/30/2026, judecătorul de drepturi și libertăți a decis luarea măsurii arestului la domiciliu față de șoferul român pentru o perioadă de 30 de zile. Această sentință vine ca un semnal de alarmă pentru cei care facilitează rețelele de trafic de persoane, pedepsele prevăzute de Codul Penal fiind aspre.
Frontiere sub asediu: Prioritate zero pentru siguranța națională
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat faptul că astfel de acțiuni vor continua cu o intensitate sporită. „Gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și combaterea infracționalității transfrontaliere rămân priorități absolute pentru asigurarea securității granițelor României”, au transmis reprezentanții instituției.
Succesul operațiunii „CLEAN BORDER II SUD” subliniază necesitatea unei vigilențe constante la porțile țării, într-un context internațional marcat de presiuni migratorii tot mai mari. Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet, în vederea identificării întregii filiere care a orchestrat această tentativă de tranzitare ilegală a teritoriului național. (Paul D.).
Administratie
Ofensiva pe A7: Tronsonul Pașcani-Suceava intră în linie dreaptă prin finanțarea strategică SAFE
O nouă bornă kilometrică a fost atinsă în proiectul „Autostrăzii Moldovei”. Guvernul României a oficializat semnarea contractelor pentru proiectarea și execuția tronsonului Pașcani-Suceava, o investiție de aproape 6 miliarde de lei care promite să schimbe radical fața regiunii de Nord-Est până în 2029.
Regiunea Moldovei face un pas decisiv către modernizarea infrastructurii rutiere. Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat vineri la evenimentul de semnare a contractelor pentru cele două loturi ale autostrăzii care va uni Pașcaniul de Suceava. Potrivit unui comunicat oficial transmis de Guvernul României, acest tronson de 62 de kilometri reprezintă o premieră absolută pentru portofoliul de finanțări al țării.
Premiera Programului SAFE: Infrastructură cu rol dual pentru siguranța națională
Elementul de noutate al acestui proiect constă în sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a ținut să sublinieze că acesta este primul contract din România susținut prin Programul SAFE. Această platformă europeană nu vizează doar simpla mobilitate civilă, ci finanțează investiții în infrastructură cu rol dual – civil și militar.
„Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată”, a declarat șeful Executivului, indicând faptul că utilizarea fondurilor SAFE este o soluție strategică pentru a menține ritmul investițiilor în ciuda constrângerilor bugetare actuale.
Cursa contra cronometru: 30 de luni pentru 62 de kilometri de asfalt
Execuția celor două loturi a fost adjudecată de un consorțiu românesc de renume, Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L. Contractul, cu o valoare totală de aproximativ 5,93 miliarde de lei (fără TVA), impune un calendar extrem de riguros. Constructorul are la dispoziție 6 luni pentru proiectare și doar 24 de luni pentru execuția efectivă a lucrărilor.
Defalcat pe loturi, investiția se prezintă astfel:
- Lotul 1: 3,068 miliarde de lei (fără TVA)
- Lotul 2: 2,862 miliarde de lei (fără TVA)
Dacă graficul de execuție va fi respectat fără sincope, Guvernul estimează că primii șoferi vor putea circula pe acest tronson în cursul anului 2029.
Nord-Estul iese din izolare: Conectivitate spre Siret și Ungheni
Dincolo de cifre și termene, importanța proiectului este una geopolitică și economică. Finalizarea tronsonului Pașcani-Suceava este văzută ca o condiție esențială pentru dezvoltarea întregii zone de Nord-Est. Premierul Ilie Bolojan a punctat că această legătură, care va continua ulterior spre Siret și Ungheni, va crea un culoar vital pentru mobilitate și investiții străine.
Evenimentul de vineri nu a fost însă lipsit de tensiuni politice. Deși a fost o festivitate dedicată infrastructurii, prezența reprezentanților social-democrați a adus o notă de impredictibilitate, premierul având parte de o „surpriză” din partea acestora, semn că marea asfaltare a Moldovei rămâne un subiect fierbinte de dispută electorală și administrativă între partidele de la guvernare.
-
Ancheteacum 5 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 5 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 2 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie



