Featured
Dintre cele patru imperii recunoscute ca atare astăzi de toată lumea – SUA, China, Rusia, Uniunea Europeană (sub clară dominaţie germană) -, cel din urmă, UE, stă economic de departe cel mai rău
SUA a redistribuit prin FED mii şi mii de miliarde de dolari (trilioane), dintre care cele mai multe au aterizat în marile bănci americane. China ia decizii majore pentru „prosperitatea comună” a întregii populaţii, sacrificând creşterea pe Bursele externe a firmelor sale de Big Tech şi aruncând în faliment şi învăţământul cu plată organizat, de regulă, de ONG-uri. Rusia, supusă sancţiunilor interminabile ale SUA şi UE, şi-a dezvoltat din necesitate una dintre cele mai puternice agriculturi mondiale – a depăşit la producţia de grâu SUA şi Canada anul acesta – şi şi-a diversificat producţia industrială. Obiectivul : să nu mai fie „o benzinărie care se preface că e o ţară” (dixit John McCain, 2014).
Odată cu Covidul, UE a suspendat regulile foarte stricte în materie de deficit public. Statele UE au uitat volens-nolens rigiditatea bugetară şi au lăsat să crească în voie datoriile. Toată suflarea europeană aşteaptă cele 750 de miliarde de euro în subvenţii şi împrumuturi promise de UE şi BCE. Care, foarte probabil, nu vor veni. Germania se găseşte în campanie electorală, în alegeri parlamentare complicate şi riscă să nu aibă prea repede o majoritate stabilă. Iar dacă va câştiga urmaşul desemnat al Angelei Merkel, Armin Laschet, se estimează că acesta va reveni la ortodoxia bugetară cerută de Curtea de la Karlsruhe şi la cea mai dogmatică politică de austeritate. Germania postbelică are în ADN spaima de devalorizarea monedei după experienţa Republicii de la Weimar, care a dus la apariţia lui Hitler şi la război. Aceeaşi politică de austeritate se profilează şi în Franţa şi Italia (vezi Frédéric Farah – „Plan de relance : „L’impossible moment keynésien en France et en Europe”, marianne.net, 4.09.2021).
La sfârşitul lui 2020, datoriile publice din ţările Eurozonei crescuseră la 98 % din PIB. În septembrie 2021, datoria Zonei Euro pare să fi depăşit 103 %. Câteva ţări au datorii colosale, şi deci foarte periculoase : Grecia 217 % din PIB, Italia 151 %, Portugalia 137 %. Franţa, care în 2019 avea 98,1 % din PIB datorie, a ajuns în martie 2021 la 118,2 %. În ultimii aproape doi ani de Covid, datoria tuturor ţărilor europene, a Germaniei inclusiv, a ţărilor din Eurozonă plus cea a ţărilor din afara ei (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Suedia), a crescut exponenţial. Marile bănci franceze şi germane sunt practic falite sau la limita falimentului. Capitalurile lor proprii, tangibile sunt negative : Société Générale -351,4 miliarde de euro, BNP Paribas -339,4 miliarde, Deutsche Bank -61,5 miliarde. Aceste bănci ar fi trebuit să fie declarate în faliment, dar autorităţile nu au avut curajul să ia această decizie, aşa că ele sunt astăzi doar pe buza prăpastiei. În acelaşi timp, băncile americane au fonduri proprii pe plus, conform regulilor contabile şi prudenţiale în vigoare atât în Europa, cât şi în America : JP Morgan +304 miliarde de dolari, Citigroup +219 miliarde, Wells Fargo +212 miliarde, Bank of America +178 de miliarde. Capitalizarea bursieră a băncilor franceze şi germane este incomparabil mai mică decât capitalurile lor tangibile negative : Société Générale valorează 22,4 miliarde de euro, BNP Paribas 66 de miliarde, Deutsche Bank 25,4 miliarde. Băncile americane, în schimb, pe lângă capitalurile lor pozitive, au şi capitalizări bursiere mult mai mari : JP Morgan 465,2 miliarde de dolari, Bank of America 343,2 miliarde, Wells Fargo 198 de miliarde etc. (vezi Jean-Pierre Chevallier – „Coronavirus et tsunami bancaire : anticipez les conséquences !”, chevallier.biz, 17.08.2021). „JP Morgan a pus deoparte… 270 de miliarde de dolari de disponibilităţi (cash) pentru a salva în maniera sa marile bănci europene, ceea ce înseamnă că acestea vor trece sub controlul americanilor în condiţii foarte avantajoase pentru ei” (Jean-Pierre Chevallier – idem). Trebuie menţionat că datoria Uniunii Europene (27 de ţări) se ridica la 12 420 de miliarde de euro la începutul lui 2021.
Zecile de miliarde de euro pe care le-au negociat recent PNL şi USR, pentru PNDL (ca să fie cumpăraţi primarii PNL pentru moţiunea lui Cîţu) şi pentru agenţia de pe lângă Ministerul Sănătăţii (pentru Vlad Voiculescu, de la USR Plus, şi pentru toţi useriştii plusişti, ca să mănânce şi gura lor ceva), sunt nu numai fantomatice, ci de-a dreptul tragicomice. De unde vor fi scoşi aceşti bani în contextul crizei economice care abia începe în toată Europa ? De la UE ? De la Germania ? În fapt, cele două partide imature şi total iresponsabile au negociat pielea ursului din pădure. Şi au dat vrabia din mână (guvernarea şi stabilitatea politică) pe cioara de pe gard (preşedinţia PNL). Sub îndrumarea, de asemenea iresponsabilă, a modestului profesor de fizică de la Sibiu, care a început să se creadă, dacă nu chiar Carol I, atunci cel puţin noul dictator al tristei noastre Românii. Să amintim aici şi că, sub Klaus Iohannis, Ludovic Orban şi Florin Cîţu, România ocupă un dezastruos loc patru în UE la deficitul balanţei comerciale : Franţa -74,4 miliarde de euro (în 2019) şi -82,5 miliarde (în 2020) ; Spania -34,6 miliarde (în 2019) şi -15,8 miliarde (în 2020) ; Grecia -22 de miliarde (în 2019) şi -17,9 miliarde (în 2020) ; România -17,6 miliarde (în 2019) şi -18,7 miliarde (în 2020). Ţările cu o balanţă comercială pozitivă semnificativă sunt, în ordine : Germania (+228,3 miliarde de euro în 2019 şi 182,4 miliarde în 2020), Irlanda, Olanda, Italia, Belgia. Pe un plus mai mic în 2019 şi 2020 se află Polonia şi Suedia.
Atât UE, cât şi moneda euro se apropie, după mai mulţi experţi, de o catastrofă. Retragerea SUA din Afganistan şi din Ucraina (ţară pusă în braţele Germaniei la recenta întâlnire de la Washington dintre Joe Biden şi Angela Merkel) poate fi urmată şi de o mai largă dezangajare, militară şi politică, a SUA din Europa. Atât NATO, cât şi UE (mai vechea Comunitate Europeană) sunt creaţii americane după cel de-al doilea război mondial destinate să ţină sub control Europa care tocmai ieşea dintr-un război devastator. Şi pentru beneficii şi profituri, se înţelege. Balanţa este de o bună bucată de vreme negativă pentru americani, de unde şi insistenţa fostului preşedinte Donald Trump pentru cheltuieli militare sporite. Franţa şi Germania au anunţat deja punerea pe picioare a unei apărări proprii, cu o primă decizie concretă : o forţă de intervenţie rapidă de 5 000 de oameni. SUA pivotează, în schimb, pe frontul China, adevăratul său concurent de azi, în Asia, în Pacific şi în Marea Chinei de Sud. China se pregăteşte serios să preia Taiwanul, teritoriu chinez la care nu a renunţat niciodată, recunoscut ca atare de SUA.
Marile realizări politice ale României din ultimii 30 de ani – integrarea în NATO şi în UE – pot să se dovedească amândouă falimentare. Am pierdut în aceşti ani aproape cinci milioane de concetăţeni, dintre care o bună parte sunt oameni tineri cu studii superioare, foarte calificaţi, fără nici o contrapartidă sau compensaţie. „Bătrâna Europă” a reuşit, pe spatele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, foste comuniste, să-şi prelungească agonia, care pare de neoprit. În relaţia cu SUA, Klaus Iohannis s-a ales totuşi cu o şapcă de colecţie în calitatea sa de cel mai slab preşedinte din istoria României.
Publicaţiile economice serioase prevestesc o criză gravă în Europa : „Politica stimulării monetare continue şi-a epuizat resursele, provocând o criză pentru cei care fac politica Băncii Centrale Europene. Ca şi omologii lor din Statele Unite şi din alte bănci centrale importante, ei se confruntă cu certitudinea crescândă că ratele dobânzilor urcă, că valoarea activelor financiare scade şi căderea generală este însoţită de creşterea preţurilor. Conform neokeynesianismului, această combinaţie e o imposibilitate, dar chiar asta se vede acum la orizont. Punctul de pornire nu este doar în dobânzile negative, ci şi în nivelul mediu al datoriei publice raportate la PIB, care se află la 103 % […]. Sfidând termenii Pactului de Stabilitate din Tratatul de la Maastricht din 1992, după primirea Greciei şi a Italiei în Zona Euro, istoria monedei euro şi a BCE a cunoscut constant încălcări ale regulilor şi muşamalizări. Fără Covid şi fără creşterea preţurilor care e aproape sigur acum că vor împinge în sus ratele dobânzilor, BCE şi Bruxelles-ul ar mai fi putut scăpa un timp de greutăţi trecând peste regulile de bază.
Criza cu care se confruntă Zona Euro diferă de cea din SUA, care, lăsând la o parte factorii sociali, e în principal o consecinţă a tipăririi de bani. Politici asemănătoare au fost practicate şi în Zona Euro, dar nu cu aceeaşi amploare. Problemele sale ţin mai mult de structură, cu un sistem bancar folosit în exces şi prea încrezător în ascunderea datoriilor nerambursabile prin sistemul de raportare TARGET2 (scoaterea datoriilor toxice în afara bilanţului – n.n.). […] Realitatea este că euro e liantul care-i ţine pe membrii Zonei Euro laolaltă – fără el, proiectul european e mort şi îngropat. Vuietul care cere întoarcerea la statele-naţiune va fi aproape irezistibil, şi nu numai pentru Germania, ci şi pentru cei care apreciază această voce a raţiunii. Ţările din Europa Centrală, ca Polonia şi Ungaria, ar putea înceta să mai încerce reformarea Uniunii Europene din interior, alegând să plece pur şi simplu, iar câteva ţări mai mici, care se află în Uniune pentru subsidii nu vor mai avea nici un motiv să rămână” (Alasdair Macleod – „Eurozone finances have deteriorated”, goldmoney.com, 5.09.2021).
De ce este astăzi UE imperiul cu cea mai proastă situaţie economică şi de ce poate fi locul din care va porni noua mare criză ? Mai întâi pentru că UE (prin Germania) a fost tot timpul dependentă de economia americană, de dolarul american, iar azi SUA pare să se retragă cam de peste tot, să se întoarcă acasă, între cele două Oceane. Construcţia UE a fost şi a rămas, la fel ca moneda euro, una artificială. Indecisă între un stat federal (cum e SUA) şi un fel de ONU economic european, la mâna SUA, prin NATO mai ales. „Guvernul de la Davos”, guvernul mondial, care a prins aripi cu Covidul, pare să se exprime cel mai bine prin Germania şi prin UE, cu politicile „verzi” şi cu controlul digital al populaţiei. Apoi, sancţiunile economice impuse de SUA Rusiei au fost puse în aplicare mai ales de UE. A mai venit şi Brexit-ul, care a însemnat o mare lovitură pentru UE. Iar faimosul motor franco-german pare să funcţioneze pe modelul racului.
Petru Romoşan
Exclusiv
Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare
Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă?
Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești și la domiciliile unor cadre medicale nu mai arată demult a simplă „verificare de rutină”. Potrivit informațiilor obținute de redacție din surse apropiate anchetei, nu vorbim doar de controale, ci de radiografierea unui posibil mecanism de decontare nejustificată a unor servicii medicale către sistemul public de asigurări de sănătate.
Cu alte cuvinte, anchetatorii verifică dacă nu cumva, în anumite cabinete, tastatura a muncit mai mult decât stetoscopul, iar raportările la stat au fost mai bogate decât realitatea din cabinet.
Conform surselor citate de redacție, suspiciunile vizează servicii medicale raportate și decontate la valori mai mari decât cele reale sau, mai grav, servicii introduse în evidențe fără să fi fost efectiv prestate pacienților. Dacă aceste suspiciuni se confirmă, nu mai vorbim doar de „nereguli”, ci de un posibil mecanism prin care banii contribuabililor au fost scoși din buzunarul sănătății și transferați, elegant, în conturi private.
„Urma banilor”, mai importantă decât „urma pacienților”
Ancheta urmărește, în mod declarat, traseul banilor, nu traseul pacienților prin cabinete. Potrivit surselor consultate de redacție, perchezițiile s-au concentrat pe documentele financiar-contabile, evidențele medicale și sistemele informatice ale clinicii.
Anchetatorii încearcă să vadă dacă există diferențe între ce s-a făcut efectiv și ce s-a raportat spre decontare, între programările din agendă, fișele medicale și sumele încasate de la stat. Mai pe românește: cât e medicină și cât e ficțiune contabilă?
Se verifică inclusiv modul în care au fost întocmite și băgate în sistem documentele justificative care au stat la baza solicitărilor de plată. Procurorii sunt cu ochii pe posibile fapte de înșelăciune, fals intelectual, uz de fals, fraudă cu fonduri publice sau constituirea unor mecanisme de generare de decontări necuvenite. Adică un mic „manual de creativitate cu bani publici”, dacă bănuielile se confirmă.
Toate aceste informații provin din datele și precizările menționate în articolul inițial, obținute de redacție din surse apropiate anchetei.
„Boală națională”: consultații la tastatură, nu la pacient
Fenomenul nu este nicidecum o invenție locală. Așa cum reiese din contextualizarea făcută de redacție, dosarele cu decontări fictive au făcut deja istorie în sistemul medical românesc: consultații inexistente, investigații raportate doar pe hârtie, internări fantomă, servicii facturate pentru pacienți care n-au văzut medicul nici în poză.
Mecanismul, în varianta sa clasică, e de o simplitate dezarmantă: se introduc servicii în sistemele informatice, se trimit frumușel spre decontare către instituțiile care gestionează fondurile de sănătate, iar când documentele justificative nu mai au legătură cu realitatea, prejudiciul lovește direct bugetul public. Pacientul devine decor, iar tastatura – principalul instrument medical.
În acest context, accesul anchetatorilor la baze de date, arhive electronice și documente medicale nu e un moft, ci cheia pentru a afla dacă sistemul a fost folosit pentru tratarea oamenilor sau pentru „tratarea” bugetului.
Pacientul – plătitor, spectator și victimă colaterală
În timpul perchezițiilor, activitatea clinicii a fost grav afectată. Pacienții programați pentru consultații, investigații și controale au rămas pe dinafară, cu biletul de trimitere în mână și cu nervii la purtător. Pentru mulți, imaginile cu polițiști și procurori intrând și ieșind dintr-o clinică medicală au fost suficiente să dea peste cap bruma de încredere rămasă în sistem.
Pe de altă parte, așa cum precizează și informațiile inițiale, efectuarea perchezițiilor nu înseamnă stabilirea vinovăției. Dosarul este încă în fază preliminară, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. Pamfletul poate fi acid, dar Codul Penal rămâne sobru.
Întrebările care dor mai tare decât injecția
Speța nu se oprește la o singură clinică. Dacă suspiciunile se confirmă, cazuistica de la AS Medical Ploiești riscă să devină simptom pentru o boală mai gravă: vulnerabilități majore în sistemul de verificare a serviciilor medicale decontate din bani publici.
Anchetatorii trebuie să răspundă unor întrebări incomode:
– Câte servicii medicale sunt suspectate că au fost raportate neconform?
– Ce valoare au decontările aflate acum sub lupă?
– Pe ce perioadă s-ar fi întins presupusele nereguli?
– Cine a aprobat și validat documentele trimise spre decontare?
– Există persoane din afara clinicii implicate în mecanism?
– Care este prejudiciul estimat adus fondurilor publice?
Dacă răspunsurile vor confirma suspiciunile, vom avea încă o dovadă că, în România, pacientul finanțează sistemul, dar sistemul se tratează singur cu fonduri publice.
Până la finalizarea verificărilor, dosarul rămâne unul cu implicații serioase pentru sistemul medical privat din Prahova și pentru instituțiile care gestionează banii destinați sănătății.
Vom reveni cu detalii – pentru că, în acest „roman medical”, încă nu s-a ajuns nici la diagnostic final, nici la rețeta de tratament pentru un sistem care se îmbolnăvește cronic de bani publici. (Cristina T.).
Exclusiv
Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț
Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu.
În momentul în care Poliția Locală Ploiești amendează posesorii de autoturisme care își parchează ilegal mașinile pe domeniul public sau le lipește în parbriz avertismente de „educare” rutieră, scena de azi pare pur și simplu sfidătoare: o mașină chiar a Poliției Locale Ploiești parcată ilegal pe domeniul public, blocând, în plus, și trecerea de pietoni.
Imaginea (foto transmisă de cititor / utilizator) arată perfect dublul standard: cetățenii plătesc pentru o oprire greșită, „gardienii ordinii” își permit luxul să blocheze marcajul pietonal cu girofarul stins și cu tupeul aprins.
Flori, flori… dar nu pe trecerea de pietoni!
Nu ne interesează – repetăm, NU ne interesează – că polițista locală din imagine își cumpără flori în timpul programului. Motivul nici nu contează: poate că acum se poartă ca femeile să dea flori bărbaților, poate că a avut un eveniment la școală cu copiii, poate că s-a gândit să mai înfrumusețeze o zi de lucru. Fiecare își face cumpărăturile cum și când consideră.
Problema reală nu este buchetul de flori, ci „buchetul” de încălcări: s-a blocat trecerea de pietoni și s-a parcat ilegal, cu mașina instituției care ar trebui să fie exemplu, nu demonstrație practică de „așa NU, dar nouă ni se permite”.
Cetățeanul plătește. Mașina Poliției Locale, imaculată și neatinsă
Când un șofer obișnuit parchează așa, primește amendă sau, în cel mai „blând” caz, un avertisment pus regulamentar în parbriz. Întrebarea care arde este evidentă:
Acestei mașini cine îi dă amendă? Cine îi pune pe parbriz măcar un avertisment de bun-simț?
Sau legea e doar pentru fraieri, iar „excepțiile” poartă uniformă și insignă?
În timp ce polițiștii locali verifică necruțător trotuarele, alveolele și toate colțurile de stradă unde șoferii greșesc, propria mașină de serviciu poate să stea liniștită, cocoțată pe domeniul public, blocând trecerea de pietoni, ca un mic monument al ipocriziei administrative.
Legea, în oglindă: pentru ei nu se vede?
Dacă un simplu cetățean își permitea să parcheze exact în același loc, exact în același mod, foarte probabil își vedea în câteva minute „cadoul” pe parbriz și eventual și o discuție „educativă” cu agentul constatator.
Când însă mașina Poliției Locale Ploiești este cea care încalcă regulile, tabloul devine grotesc:
– domeniu public ocupat ilegal;
– trecere de pietoni blocată;
– nici urmă de sancțiune, nici avertisment, nici jenă.
Conform informațiilor și imaginii furnizate de cititor/sursă, scena nu este un montaj, nu este o glumă, ci realitatea de zi cu zi: exact cei care ar trebui să fie campioni la respectarea legii ajung să fie campioni la „lasă că merge și așa”.
Final de pamflet: cine amendează Poliția Locală Ploiești?
Rămâne întrebarea-cheie, pe care o lăsăm, în mod ironic, tot în grija autorităților:
Cine are curajul – și atribuțiile – să amendeze Poliția Locală Ploiești atunci când calcă pe trecerea de pietoni cu mașina de serviciu, nu cu piciorul?
Până vom vedea un proces-verbal lipit pe parbrizul unei mașini de Poliție Locală, orice avertisment către cetățeni sună a pamflet, nu a autoritate. Din păcate, unul foarte usturător pentru cei care încă mai cred că legea ar trebui să fie aceeași pentru toți. (Cerasela N.).
Exclusiv
Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a IPJ Prahova, burdusita cu politisti „zelosi”, se indrepta spre Primaria Baicoi (aici).
Scopul:
- sa afle daca publicitatea de pe panourile „Stop Vexler” a fost platita;
- sa verifice daca panourile sunt ridicate legal.
Fotografia surprinsa de Incisiv de Prahova, cu Loganul IPJ ruland spre Baicoi, e dovada ca melcul institutional inca mai are puls – doar ca i-a luat aproape o luna de la scandal pana la prima oprire la primarie.
Mirarea e legitima si pentru noi: dupa atatea dezvaluiri si presiuni publice ale ziarului de investigatii Incisiv de Prahova, politistii de la IPJ Prahova binevoiesc, in sfarsit, sa se apuce de ancheta. Speram – nu cu spatele la panou – ca ancheta sa fie serioasa si sa duca, in final, la daramarea acestor panouri care nu fac cinste nici Prahovei, nici Baicoiului, si in niciun caz IPJ Prahova.
Pana una-alta, tabloul ramane grotesc: statul abia porneste de pe loc, in timp ce extremismul de carton are deja avans de cateva sute de kilometri.
Kilometrul zero al tupeului: Unde legea e optionala, iar panoul obligatoriu
Pe DN1, la Baicoi, intre Forja Neptun si viitorul pasaj spre strada Infratirii, Romania si-a montat oglinda completa:
- gropi si santiere;
- un mormant vechi de 5.000 de ani al culturii Yamnaya, scos la lumina de arheologi;
- si, peste toate, doua panouri cu mesajul „Stop Vexler”.
Traducerea, pentru cine mai citeste si altceva decat sloganuri:
„Stop legea care combate antisemitismul, xenofobia si extremismul, ca ne strica jocurile de partid.”
Legea 241/2025 – „Legea Vexler”, dupa initiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania – interzice organizatiile si faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, intareste pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste, sanctioneaza negarea si falsificarea Holocaustului si propaganda online. Despre acest cadru legal au scris Digi24, Spotmedia si Adevarul.
Statul zice, oficial:
- „Nu vrem antisemitism.”
- „Nu vrem fascism.”
- „Nu vrem extremism.”
Panoul de la Baicoi raspunde, cu tupeu:
- „Stop Vexler.”
Traducere libera:
„Stop legea care ne taie curentul la propaganda extremista.”
Panoul care se crede curte constitutionala: Referendum cu carton pe DN1
„Stop Vexler” nu e grafica de plictiseala, e o palma declarativa data unui act normativ:
- adoptat de Parlament;
- promulgat de presedinte;
- intrat in vigoare.
Ce face Legea 241/2025, explicata inclusiv de Digi24, Spotmedia si Adevarul:
- inaspreste pedepsele pentru distribuirea de materiale fasciste si antisemite;
- sanctioneaza negarea si falsificarea istoriei, inclusiv a Holocaustului;
- interzice promovarea cultului unor personalitati extremiste;
- interzice utilizarea numelor liderilor miscarilor rasiste, xenofobe, fasciste si legionare.
Statul: „Nu vrem antisemitism, nu vrem xenofobie, nu vrem cultul extremistilor.”
Panoul: „Stop Vexler.”
Fara prea multa hermeneutica:
„Stop legea care ne incurca icoanele fasciste si jucariile propagandistice.”
In loc de contestatie la Curtea Constitutionala, dezbateri, amendamente, se prefera metoda „marca DN1”:
„Nu-mi place legea, o scuip pe panou, intre un sens giratoriu si un mormant milenar.”
Abonamentul la antisistem: De la AUR si SOS la ACT si PAC, cu panou inclus
Potrivit informatiilor locale si dezvaluirilor Incisiv de Prahova:
- in spatele „curajului” de carton apare un personaj politic plimbat prin AUR, SOS si, mai nou, ACT – un fel de abonament la toate versiunile de „antisistem” cu update-uri dese si manual lipsa;
- surse judiciare citate de Incisiv de Prahova vorbesc despre:
- zeci de plangeri penale pentru hartuire;
- atacuri la adresa unor primari, deputati, societati comerciale;
- plangeri pentru incitare la ura;
- si o protectie aproape miraculoasa din partea unor organe de cercetare penala, care par sa fi pus dosarele la pastrat, la rece.
Partidul Actiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Tarziu, este legat public de campania StopVexler.ro, conform Spotmedia (10 ianuarie 2026) si referintelor CNCD:
- exista site-ul StopVexler.ro;
- acelasi mesaj „Stop Vexler” a fost afisat pe sediul PAC;
- discursul oficial: Legea 241/2025 „ingradeste libertatea de exprimare” si „loveste in personalitati istorice romanesti”.
Pe limba lor:
„Daca nu mai putem lustrui icoane fasciste la lumina neoanelor, suntem victimele dictaturii.”
Panoul smecher: Ilegal pe hartie, ilegal pe teren, legal doar la tupeu
Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova:
- ambele panouri „Stop Vexler” ar fi ridicate fara autorizatii, ceea ce inseamna deja contraventie;
- unul dintre panouri este montat, fara drept, direct pe teren apartinand UAT Baicoi.
Aici nu mai vorbim doar de:
- „publicitate neautorizata”.
Vorbim de:
- folosirea fara drept a domeniului public;
- nerespectarea regimului de autorizare;
- plus mesaj cu tenta extremista, indreptat impotriva unei legi care a fost gandita tocmai pentru a preveni derapajele fasciste.
Pe romaneste:
Nu e doar „panou fara hartii”, e steag ilegal infipt pe teren public, cu mesaj contra unei legi care apara societatea.
CNCD vede risc de ura si violenta. IPJ Prahova vede „dosar in lucru”
Vicepresedintele CNCD, Catalin Raiu, citat de Spotmedia si Adevarul, explica foarte clar:
- CNCD se autosesizeaza in cazul panourilor StopVexler.ro, semnalate initial de Incisiv de Prahova;
- se vor identifica persoanele fizice sau juridice din spate, dupa modelul altor cazuri de panouri controversate;
- se trimit adrese la primarii pentru clarificarea autorizarii si asumarii mesajului.
Mai mult, Raiu spune negru pe alb:
- mesajele de tip „Stop X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ura;
- tintirea comunitatii evreiesti este, de regula, incadrata la discurs de ura;
- „Stop Vexler” poate fi perceput, de o parte a societatii, pana la nivel de:
- „lichidare fizica”;
- sau invitatie la „lichidare fizica”;
- deci intram in zona potentiala a incitarii la violenta.
CNCD vorbeste limpede despre risc de discurs de ura si violenta.
IPJ Prahova vorbeste in dialectul clasic:
- „sesizare inregistrata”;
- „dosar penal intocmit”;
- „verificari in curs”.
Iar panourile… tot acolo. Pana azi, 17.05.2026, ora 10:15, cand Loganul IPJ este surprins, in sfarsit, de Incisiv de Prahova, in drum spre Primaria Baicoi, pentru a cere acte si confirmari pe care le putea cere din prima zi.
Melcul institutional, surprins in habitatul lui natural: banda intai, viteza mica.
Documentul IPJ vs. realitatea DN1: Pe hartie avem stat, pe drum avem carton
Potrivit unui document oficial al IPJ Prahova, consultat de Incisiv de Prahova:
- o sesizare privind panourile „Stop Vexler” a fost inregistrata (14.264/09.06.2026);
- a fost deschis dosarul penal nr. 1689/11.06.2026;
- au fost intocmite acte de sesizare penala, cu indicarea cadrului normativ referitor la fapte de natura extremista si incalcarea ordinii de drept;
- se efectueaza verificari privind:
- continutul mesajului;
- amplasarea si autorizarea panourilor.
Pe hartie, IPJ functioneaza exemplar.
Pe teren:
- panourile continua sa troneze;
- unul, amplasat ilegal pe domeniul public al UAT Baicoi, sfideaza in continuare autoritatea;
- campania „Stop Vexler” se intensifica online, cu indemnuri la nesupunere fata de ordinea de drept.
Abia pe 17.06.2026 vedem masina IPJ mergand spre primarie. Nu dupa ce s-a aprins becul rosu in sistem, ci dupa ce Incisiv de Prahova a batut obrazul public, de repetate ori.
Claudiu Tarziu, avocatul reflex: La panou, prezent; la dosare, absent
Cand IPJ Prahova a deschis dosar penal dupa dezvaluirile Incisiv de Prahova:
- PAC a tipat „abuz”;
- a strigat „stat politienesc”;
- si a pozat in „opozitie redusa la tacere”.
Liderul PAC, Claudiu Tarziu, a iesit indignat, anuntand proteste si jucand rolul clasic de victima a regimului.
Numai ca, asa cum rezulta din investigatiile Incisiv de Prahova:
- Tarziu a sarit sa apere „un membru de partid” fara sa verifice:
- istoricul persoanei (zeci de plangeri penale pentru hartuire, atacuri la primari, deputati, companii);
- acuzatiile repetate de incitare la ura;
- si, mai grav, faptul ca unul dintre panouri e amplasat ilegal pe teren al UAT Baicoi – adica deja discutam despre posibile infractiuni, nu despre simple opinii politice.
„Statul politienesc” din discursul lui Tarziu arata, in fapt, asa:
- panouri ilegale;
- mesaj cu tenta extremist-antisistem;
- protectii inexplicabile;
- si un lider politic sarind, in orb, in apararea exact a persoanei cu dosarele la gramada.
Preistorie scoasa la lumina, extremism urcat pe stalp
In aceeasi zona Baicoi – DN1:
- arheologii descopera un mormant vechi de 5.000 de ani, al culturii Yamnaya;
- presedintele Consiliului Judetean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vorbeste public despre:
- „Prahova preistorica” ce iese la lumina;
- „radacini de cinci milenii”;
- nevoia de a imbina infrastructura cu protejarea patrimoniului;
- se anunta:
- expozitie-eveniment la Palatul Culturii din Ploiesti, cu obiecte din aur, argint si cupru;
- conferinte si discursuri solemne.
Respect total pentru trecutul de 5.000 de ani, la lumina reflectoarelor.
Intre timp, la cativa metri:
- rasar panouri ultramoderne care contesta o lege menita sa protejeze memoria Holocaustului si a victimelor antisemitismului;
- adica tocmai memoria ultimelor 80 de ani, pe care Romania se angajase solemn sa n-o mai calce in picioare.
Pentru trecutul de 5.000 de ani – reverente la conferinte. Pentru trecutul de 80 de ani – panoul zice „Stop”.
Libertatea de exprimare, luata ostatic: Petitie la suprafata, propaganda in interior
Potrivit declaratiilor PAC, consemnate si de Adevarul:
- panourile „nu contin mesaje extremiste”;
- „nu fac referire la rasa, etnie sau religie”;
- „nu instiga la ura ori violenta”;
- ele ar directiona doar spre un site cu „petitie civica” pentru abrogarea legii.
Realitatea, asa cum reiese din:
- anchetele Spotmedia;
- investigatiile Incisiv de Prahova;
- materialele Digi24;
- declaratiile CNCD:
este ca:
- Legea Vexler sanctioneaza propaganda extremista, cultul figurilor fasciste, negarea Holocaustului;
- panourile transforma chiar legea in tinta simbolica;
- „Stop Vexler” poate fi perceput ca mesaj impotriva:
- persoanei initiatorului, reprezentant al comunitatii evreiesti;
- si, implicit, impotriva comunitatii pe care o reprezinta;
- campania functioneaza:
- offline (panouri, sediu de partid);
- online (site StopVexler.ro, retele sociale), cu retorica victimizanta si apel la nesupunere fata de cadrul legal.
„Petitie civica” este ambalajul lucios. In cutie gasesti exact ce a vrut sa previna Legea Vexler.
Laboratorul absurdului la Baicoi: Legea in Monitorul Oficial, panoul pe boost
Puse cap la cap – informatiile din Incisiv de Prahova, Spotmedia, Digi24, Adevarul, declaratiile CNCD si ale CJ Prahova – arata asa:
- o lege speciala – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – menita sa blocheze antisemitismul, xenofobia si propaganda extremistilor;
- doua panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Baicoi –, ridicate fara autorizatii, care ataca simbolic aceasta lege;
- un personaj politic cu traseu prin AUR, SOS, ACT, antisistem de carton si zeci de plangeri penale (hartuire, incitare la ura);
- un partid (PAC) care isi asuma mesajul, plange de „stat politienesc”, dar ignora:
- nelegalitatea panourilor;
- istoricul persoanei pe care o apra;
- IPJ Prahova, prins intre:
- un document oficial corect;
- un teren pe care panourile stau, luni de zile, „batand” legea in obraz;
- un Logan miscat, cu greu, spre Primaria Baicoi abia la 17.06.2026, ora 10:15, dupa ce Incisiv de Prahova a insistat public;
- CNCD, care vede risc de discurs de ura si posibila incitare la violenta;
- CJ Prahova, care predica dragostea de radacini vechi de 5.000 de ani, in timp ce langa ele cresc lastari de extremism pe carton.
Concluzia de pe DN1: Legea Vexler apara statul de extremism. Cine apara Legea Vexler de stat?
Legea Vexler (Legea 241/2025) a fost gandita ca un scut:
- pentru comunitatea evreiasca;
- pentru minoritati;
- pentru intreaga societate, impotriva reabilitarii fascismului, legionarismului, rasismului si antisemitismului.
La Baicoi, acest scut a fost transformat in tinta de carton, cu litere mari:
- „Stop Vexler.”
Statul roman, pe hartie, apara memoria victimelor extremismului. Statul roman, in practica:
- nu e in stare, luni la rand, sa dea jos doua panouri neautorizate;
- se misca in reluare, cu „dosare in lucru” si „verificari in curs”;
- porneste Loganul spre primarie abia dupa ce presa il ia, public, la rost.
Pe DN1, la Baicoi, contrastul e perfect:
- sub pamant – un mormant de 5.000 de ani, elogiat in conferinte, promis pentru expozitii;
- deasupra pamantului – panouri care saboteaza simbolic o lege menita sa opreasca ideologiile care au umplut Europa de gropi comune.
Legea Vexler apara statul de extremism.
Intrebarea care ramane, mai mare decat orice panou de pe DN1, este:
Cine apara Legea Vexler de un stat care se misca in reluare, se uita la panouri, isi baga mainile in buzunar si porneste la drum abia dupa ce Incisiv de Prahova ii bate obrazul in public?
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 5 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 5 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)



