Exclusiv
Sorina Ruxandra Matei: PNRR Shaorma Plus
PNRR-ul României, prezentat de ministrul Cristian Ghinea la Bruxelles: „tabloul negru”, încrederea în ONG-uri este după Armată și preluări din programul politic al PLUS.
- Ministrul susține în PNRR că ONG-urile din România și-au dublat încrederea în ultimii 2 ani, aflându-se pe locul 2 după Armată și alături de Biserică
- Pentru „fondul de reziliență a societății civile”, prevăzut în Pilonul V, componenta 6 a PNNR al României, ministrul Ghinea a cerut 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană
- Ministrul Cristian Ghinea a activat în ONG-uri și think – tankuri până în octombrie 2015
- 70 de pagini din PNRR-ul României, prezentat Comisiei Europene, cuprinde inclusiv pasaje preluate din programul politic al PLUS dar și un „tablou negru”
- Ministrul a scris astfel că ONG-urile în România „și-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) și alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018)”.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), prezentat de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea la Bruxelles, în fața Comisiei Europene, cuprinde pe 70 de pagini o serie de probleme, neîmpliniri și decalaje istorice ale României, preluate în general din raportări europene sau ale unor instituții publice.
Pentru ca să obțină cele 29,2 miliarde de euro, România, prin Guvernul său, și-a expus neajunsurile în fața oficialilor europeni, generate de 3 decenii de lipsă de performanță și investiții în multiple domenii.
„Actualele generații de tineri opun, în mod natural, o rezistență crescută față de ierarhia tradițională și simt nevoia de a fi implicați și abordați ca resursă și de a fi parte din politicile publice care le definesc viitorul dar, mai ales prezentul”, scrie ministrul Ghinea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) al României.
Susținând că, în România, „65% din ONG-urile active funcționează cu un buget anual mai mic de 10.000 de euro”, pentru „fondul de reziliență a societății civile”, prevăzut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în Pilonul V, componenta 6 a PNNR al României, ministrul Cristian Ghinea a cerut în proiectul inițal 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană.
Potrivit CV-ului său, disponibil public, până în octombrie 2015, Cristian Ghinea a activat în diverse ONG-uri.
„Tabloul negru” al României, prezentat în primele 70 de pagini ale PNRR:
- PĂDURI. Exploatarea intensivă a pădurilor românești a dus la o pierdere economică de aproximativ 6 miliarde EUR/an.
- INUNDAȚII. 13% din suprafața României este inundabilă. România a avut în 2002-2012 cel mai mare număr de decese din UE și pierderi de 3,6 miliarde euro.
- CLIMĂ. Fără politici pe schimbări climaterice, România va ajunge la o pierdere de aproximativ 8-10 % din PIB/cap de locuitor în până în 2100.
- EMISII GAZE. România ocupă primele locuri în UE la indicatorul de tone de emisii de gaze cu efect de seră/10.000 EUR PIB.
- FACILITĂȚI. Doar 9,9% din populația din rural are canalizare.
- DEȘEURI. România are o rată scăzută de de reciclare a deșeurilor municipale (14%) și o rată mare de depozitare a deșeurilor (70%).
- FEROVIAR. România este sub media europeană la eficiența serviciilor de cale ferată.
- TRAFIC. Bucureștiul este orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa și unul dintre cele mai afectate din întreaga lume, având un nivel de congestie de 41%, ajungând pe locul 8 în clasamentul celor mai grave din lume și pe primul loc în Europa.
- SOCIETATE DIGITALĂ. România se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre ale UE. România se află pe penultimul loc la abilitățile utilizatorilor de internet (cel puțin abilități digitale de bază) și în abilități avansate. 35% dintre români au cel puțin abilități software de bază, în timp ce în Olanda, Finlanda și Marea Britanie, trei din patru persoane au cel puțin abilități software de bază.
- TEHNOLOGIE. Numărul de absolvenți cu studii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este de 5,6% dintre toți absolvenții, față de media UE de 3,6%.
- CONECTIVITATE. România are rate scăzute de conectivitate a gospodăriilor din mediul rural la internet de mare viteză, fiind inclusă în grupul statelor cu un grad de utilizare rurală relativ scăzut (sub 63%). . În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea internetului. Utilizarea benzii largi a stagnat la 66%, fiind cu mult sub media UE de 78%.
- DIGITAL. România este cu mult sub media UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în întreprinderi. 23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informații și doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%).
- ECONOMIE. România nu a făcut excepție de la șocul economic generat de criza COVID, având o scădere de aproximativ 3,9% din PIB în 2020.
- BIROCTAȚIE. 9 din 10 firme susțin că s-au confruntat cu piedici administrative în cadrul operațiunilor derulate. România se situează pe locul 26 dintre statele membre UE cu cea mai scăzută performanță în ceea ce privește serviciile publice digitale și integrarea tehnologiei digitale de către firme.
- DOING BUSINESS. România se afla pe locul 55 în ceea ce privește posibilitatea de a deschide o afacere, fiind pe poziția 91 din totalul de 190 de țări, cu un scor de 73,3% în urma unor țări ca Ungaria, Croația, Muntenegru, Moldova, Cehia, Polonia.
- FINANȚĂRI. 1 din 4 companii au dificultăți în accesarea finanțărilor, aspect care evidențiază un eșec structural semnificativ al pieței de credit și care împiedică satisfacerea nevoilor de finanțare ale IMM.
- CREDITARE. Creditele bancare sunt cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru firmele din România, reprezentând aproximativ 11,7% din PIB în 2018 (media UE fiind de aproximativ 34% din PIB). În 2018, finanțarea bazată pe piață a fost de 6,2 % din PIB, tot mult sub media UE de 49,7% din PIB.
- APETIT INVESTIȚIONAL. Apetitul investițional al firmelor din România rămâne la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa, indicând persistența unor factori structurali care limitează posibilitatea firmelor de a se angaja în proiecte investiționale.
- SĂNĂTATE FINANCIARĂ. România are un procent mare de companii subcapitalizate, cu un nivel al capitalurilor sub limitele legale sau chiar negativ. Numărul companiilor cu capitaluri negative este al doilea cel mai mare din Europa, după Letonia. Doar 20% dintre companiile active sunt bancabile. În 2018 a avut loc o singură tranzacție de capital de risc în țară.
- INOVAȚIE. Ponderea societăților comerciale inovatoare este sub media UE.
- EDUCAȚIE FINANCIARĂ. România are o educație financiară deficitară atât la nivelul companiilor cât și la nivelul populației generale (78% din populația adultă a României este needucată financiar).
- COMPANII DE STAT. Datoriile la bugetul de stat, pentru securitatea socială sau față de alte întreprinderi de stat reprezintă 90% din totalul arieratelor întreprinderilor de stat ceea ce implică un risc financiar pentru stat, demonstrând o atitudine permisivă a furnizorilor și creditorilor din sectorul public.
- CERCETARE. Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE (0,5 % din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au scăzut și mai mult, de la 0,32 % din PIB în 2011 la 0,20% din PIB în 2019. Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere.
- EDUCAȚIE. 11% din elevii înscriși în școli profesionale în perioada 2017-2018, nepromovând în următorul an școlar (INS, 2019). România nu are rezultate bune în ceea ce privește activarea competențelor și dezvoltarea competențelor.
- INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ. România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2019, 848,12 km din lungimea rețelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă, respectiv un procent de 4,96% din totalul rețelei de transport. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață.
- INVESTIȚII ÎN DRUMURI. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 din 7.
- ACCIDENTE RUTIERE. România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din statele membre. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 fatalități/1 mil. locuitori față de media UE de 49 fatalități/1 mil. locuitori în 2018. Deși numărul accidentelor fatale a scăzut în 2018 cu 4,3% față de anul precedent, de la 1.951 decese la 1.867, România se situează în continuare pe primul loc.
- DRUMURI. 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce contribuie la numărul mare de accidente, precum și la costuri economice ridicate asociate acestora în UE la numărul de accidente grave.
- DECLIN DEMOGRAFIC. România se confruntă cu un puternic declin demografic din cauza îmbătrânirii populației, a scăderii natalității și a migrației. În timp ce populația a crescut în perioada 1990-2006 în 45% dintre reședințele de județ și în 62,5% dintre zonele periurbane în perioada 2006-2019 populația a crescut în doar 17,5% dintre reședințele de județ și 75% din zonele periurbane.
- EXPANSIUNE URBANĂ. România are probleme legate de expansiunea urbană atât în orașele dinamice din punct de vedere economic, cât și în cele mai puțin prospere, cu o populație în scădere. În perioada 1993-2018, suprafața totală a intravilanului celor 319 orașe s-a dublat, fiind înregistrată o creștere de 107%.
- SĂRĂCIA. În România, sărăcia rurală este de 2,4–3,4 ori mai mare decât sărăcia urbană. Un județ este cu atât mai sărac cu cât județul are o pondere mai ridicată a populației rurale.
- EXCLUZIUNE. 1 român din 3 continuă să fie expus riscului de sărăcie și excluziune socială, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.
- DECALAJE REGIONALE. Disparitățile regionale din România sunt printre cele mai ridicate din UE, fiind defavorabile creșterii durabile pe termen lung. Decalajele la nivel de PIB/cap de locuitor între regiunile de dezvoltare ale României rămân destul de mari. În timp ce regiunea București-Ilfov a depășit 150% din media UE (utilizând paritatea puterii de cumpărare), regiunile Nord-Est și Sud-Vest rămân sub 50% din medie, iar toate regiunile din afara capitalei erau sub 60% din media europeană în 2018. economia regiunii BucureștiIlfov este de cel puțin două ori mare decât cea a regiunii Vest, a doua cea mai bogată regiune din țară. Aceste decalaje nu s-au diminuat aproape de loc din 2007 până în prezent, ci chiar au crescut din 2014. Cele șapte regiuni din afara Bucureștiului nu au recuperat foarte mult din decalajul față de media UE, fiind observate progrese mai vizibile doar în ultimii 5 ani.
- ACCESUL LA EDUCAȚIE. Copiii din zonele rurale și din așezările informale au acces limitat la educație și îngrijire timpurie, la o alimentație adecvată, la asistență medicală și la locuințe. Ca urmare, ratele sărăciei în rândul persoanelor cu o intensitate scăzută și foarte scăzută a muncii au crescut cu 50 % din 2010 până în prezent.
- SERVICII ESENȚIALE. 1 român din 2 nu poate face față cheltuielilor neașteptate. Accesul la servicii esențiale, cum ar fi energia, reprezintă, de asemenea, o provocare, iar rată populației afectate de aceste provocări este peste media UE. În 2018, 9,6% din populație nu a putut să își încălzească în mod adecvat locuința (media UE fiind de 7,3%), iar procentajul populației cu restanțe la facturile de utilități este, de asemenea, peste media UE (14,4% față de 6,6
- VENITURI LOCALE. La nivel european, nivelul veniturilor locale raportat la PIB este foarte redus – 0.8% comparativ cu 4.2% la nivelul UE în 2019, și mult sub nivelul Poloniei (4.5%), Cehiei (5.6%) sau Ungariei (2.1%).
- ASISTENȚA MEDICALĂ. România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la asistență medicală. Rata nevoilor de asistență medicală nesatisfăcute din cauza distanței mari până la o unitate medicală a fost a treia ca mărime din UE în 2017, reflectând o distribuție inegală a unităților medicale și a medicilor. Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28% mai mare în zonele rurale decât în întreaga țară. 4,7% dintre români au raportat nevoi nesatisfăcute de asistență medicală din cauza costurilor, a distanței sau a perioadei de așteptare, comparativ cu o medie de 1,7% în UE.
- STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI. Starea de sănătate a populației este în continuare sub media UE. Îmbătrânirea populației și emigrarea pun o presiune tot mai mare asupra sistemului de sănătate. Deși a înregistrat un trend crescător, speranța de viață la naștere în România este de doar 75,6 ani (în 2019), printre cele mai scăzute din UE.
- POTENȚIAL DE PRODUCTIVITATE. Un copil din România poate atinge la vârsta adultă doar 58% din potențialul de productivitate al unui adult educat și sănătos care are acces la un sistem medical și educațional eficient. Acest nivel este mai scăzut decât media pentru țările din regiunea Europa și Asia Centrală.
- MORTALITATE. Ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE și peste mediile corespunzătoare europene. Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. România se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, această țară având cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE.
- MORTALITATE INFANTILĂ. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1,000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, fiind de două ori mai mare decât media UE.
- CHELTUIELI PENTRU SĂNĂTATE. Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1,029 EUR, media UE fiind de 2,884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5%) este în concordanță cu media UE (79,3%), cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii.
- INFRASTRUCTURĂ. România are o infrastructură educațională și de formare profesională învechită, nesigură, ineficientă din punct de vedere energetic și cu un nivel scăzut al accesibilității persoanelor cu dizabilități.
- INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE. Sectorul sanitar se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi. În secțiile de terapie intensivă, dintr-un total de 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație de securitate la incendiu iar 52 sunt doar parțial autorizate.
- INTERVENȚII DE URGENȚĂ. Numărul intervențiilor în situații de urgență în perioada 2008-2019 a crescut cu peste 500%, ajungând la un total de 503,594 intervenții în anul 2019 comparativ cu 88,820 intervenții în anul 2008.
- ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR. În ultimii ani a început să scadă până la un nivel de 15%. România se află peste media europeană, înregistrând o rată de aproximativ 19%, care ajunge până aproape de 30% în anumite regiuni.
- ONG. Și-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) și alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018) dublat de faptul că gradul de încredere în Uniunea Europeană, și implicit, în instrumentele sale de intervenție precum PNRR, este de 57%.
- ABANDONUL ȘCOLAR. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată (15,3% față de media UE 10,3%), iar țintele stabilite pe Strategia 2020 nu sunt îndeplinite cu privire la investițiile în cercetare și dezvoltare și la părăsirea timpurie a școlii. (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de interese” este doar o poveste pentru naivi. După ani de scandaluri, de la „Caracatița White Tower” (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc, la „Operațiunea Dosar Șters” (aici), instituția pare să fi atins apogeul absurdului sub bagheta comisarului Marcel Bălan.
O nouă „recidivă” confirmă că, la IPJ Prahova, regulile sunt făcute doar pentru alții, iar „etica” se prezintă sub forma unei păpuși gonflabile, gata să fie umflată sau dezumflată după bunul plac al șefilor.
Recidiva „eroului” Marcel Balan: De la dans cu interlopii la comandă supremă în „famiglie” (aici)
Marcel Bălan, un nume deja sonor în analele grotescului prahovean, pare să nu se dezmintă. După ce, așa cum a dezvăluit Incisiv de Prahova (iulie 2025), se distra de minune la chefuri cu interlopii pe care propria-i soție, pe atunci angajată la Biroul Furturi din Conducte, îi ancheta, acum „eroul” nostru bifează o nouă performanță. Am crezut că episodul „crimă cu păpușa gonflabilă” și promovarea sa ulterioară la șefia IPJ Prahova a reprezentat vârful carierei sale de circar în uniformă. Ne-am înșelat amarnic!
„Famiglia” „nod în papură”: Când inspecțiile devin răfuieli personale
Adevărata capodoperă a „managementului” de la IPJ Prahova iese la iveală odată cu poziția doamnei Carmen Bălan. În timp ce alte instituții se luptă cu declarații de avere și incompatibilități modeste, la Prahova se face școală! Doamna Carmen Bălan este, nici mai mult, nici mai puțin, ofițer în cadrul biroului de Ordine Publică. Sub cui subordonare, vă întrebați? Sub bagheta domnului Marcel Bălan, care, ce coincidență, are atribuții de Ordine Publică și Rutieră!
Acest fapt nu este doar un simplu conflict de interese, este o incompatibilitate flagrantă, un veritabil „nod în papură” pe care nimeni nu pare să-l vadă. Și nu orice „nod”, ci unul cu epoleți! Doamna Bălan, beneficiind de „relația” cu soțul-șef, este liberă să acționeze după bunul plac, căutând cu asiduitate „nod în papură” la diverse secții de poliție. Activitatea ei principală, culmea, ar trebui să fie îndrumarea, nu vânarea de probleme. Dar cine să o controleze pe „Doamna Nod în Papură” când șeful suprem este chiar partenerul de viață? Controlul intern pare să fie doar o glumă bună, mai ales când, în mod „coincidențial”, polițiștii „incomozi” ajung direct „în hârtii” la Control Intern, proaspăt „pescuiți” din inspecțiile sale.
Precedentul umilinței: Chiar și „despoții” se inclină, Marcel Balan, nu! (aici)
Scandalul capătă accente de comedie amară când îl comparăm pe Marcel Bălan cu predecesorul său. Ne aducem aminte de un fost șef „împuternicit” al IPJ Prahova, un „despot” arogant, care, avertizat de serviciile de informații că nu este nici moral și nici legal ca soția sa, angajată la Resurse Umane, să-i fie subordonată, a luat măsuri! Da, ați auzit bine! Chiar și un „despot” a fost capabil să înțeleagă etica, mutându-și soția la un alt serviciu, după doar șapte zile de la „sfatul prietenesc”.
Dar Marcel Bălan? Sub „protecția” lui Miritescu – al cărui nume apare și în contextul „Caracatiței WHITE TOWER” și al încercărilor de a stopa anchete penale (conform Incisiv de Prahova, februarie 2024) – moralitatea și legalitatea sunt concepte demult depășite. Pentru el, se pare, legea este doar un detaliu, iar etica o glumă proastă pe care o ignoră cu „balansul” specific.
Prahova, poligonul de testare al impunității: De la „chei franceze” la „noduri conjugale”
Această nouă „recidivă” în cadrul IPJ Prahova completează tabloul sumbru pe care Incisiv de Prahova l-a desenat constant. De la dosarele penale în care „un cal balan și un pescar au picat pe tehnică” (octombrie 2023), la „operațiunea dosar șters” și „metoda Portocală” de fabricare a „cheilor franceze” (ianuarie 2026), instituția pare a fi un poligon de testare a limitelor abuzului și corupției.
Rămâne de văzut câți polițiști „incomozi” vor mai fi „băgați în hârtii” de „Clanul Nod în Papură” și cât timp va mai tolera Ministerul Afacerilor Interne acest circ tragicomic. Cetățenii Prahovei merită o poliție care să-i protejeze, nu o afacere de familie în care carierele sunt distruse de răzbunări personale și incompatibilități strigătoare la cer. Dormiți liniștiți, dragi cetățeni, „Clanul Nod în Papură” veghează… la propriile interese! Vom reveni cu dezvaluiri senzationale! (Cristina T.).
Exclusiv
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului
În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni, se țese o poveste demnă de un scenariu de film, dar, din păcate, una cu puternice accente de realitate românească. Sub lupa implacabilă a datelor publice și a informațiilor care aruncă o lumină tulbure asupra administrației locale, se conturează un sistem în care afacerile de familie par să prospere, alimentate, cel puțin indirect, de banii publici. La centrul acestei rețele stă, neîndoielnic, familia viceprimarului Cioc Rodica, o familie care, prin membrii săi, pare să fi acaparat o bună parte din sfera contabilității și consultanței fiscale locale, într-un mod ce ridică serioase semne de întrebare privind etica și integritatea în funcția publică.
I. „Experții contabili” de casă: De la unitatea medico-socială la Clubul Sportiv, toate pe mâna sorei!
Recent, a ieșit la iveală că CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL, o firmă de contabilitate cu sediul în Boldești-Scăeni, Str. Bucovului 17 A, deține un contract strategic: cel de contabilitate cu Unitatea de Asistență Medico-Socială din localitate. Nimic neobișnuit, am putea spune, până la momentul în care aflăm cine este „geniul contabil” din spatele acestei entități. Potrivit datelor oficiale de pe Listafirme.ro, unic asociat și administrator al CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL este nimeni alta decât doamna Vîlcu Andreea. Coincidența face ca doamna Vîlcu Andreea să fie sora doamnei Cioc Rodica, actualul viceprimar al orașului Boldești-Scăeni.
Dar legăturile nu se opresc aici! Aceeași Vîlcu Andreea, prin aceeași firmă sau o alta în care este implicată, se pare că se ocupă și de contabilitatea clubului sportiv local, întocmind inclusiv documente de execuție. Cu alte cuvinte, banii publici, gestionați de Primărie și instituțiile subordonate, par să găsească drumul cel mai scurt spre… sora viceprimarului. Eficiență maximă sau un conflict de interese de proporții monumentale?
II. Imperiul contabil se extinde: Unde se termină „famiglia” și de unde incepe bugetul local?
Pe lângă CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL, doamna Vîlcu Andreea mai figurează, cu o cotă de 55% din capitalul social, ca administrator și asociat în ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL, o firmă care, conform datelor Listafirme.ro, a înregistrat un profit de peste 106.000 RON în 2024, dintr-o cifră de afaceri de aproape 300.000 RON, clasându-se pe locul 1 în topul afacerilor din domeniul său în Boldești-Scăeni. Interesant este că, în această firmă, alături de sora viceprimarului, regăsim și pe domnul Cioc Gabriel Stelian, deținătorul unei cote de 45% și, totodată, soțul viceprimarului Cioc Rodica.
Așadar, avem o viceprimăriță, soțul ei, sora ei, toți, într-un fel sau altul, în miezul afacerilor de contabilitate care, prin natura lor, intră în contact direct cu sfera publică și cu fondurile comunității. O rețea care, cel puțin pe hârtie, pare de neclintit.
III. „Divan Solutions”: Valsul administratorilor în familia viceprimarului
Tabloul familial de afaceri nu ar fi complet fără DIVAN SOLUTIONS SRL, o companie cu activitate în comerțul cu amănuntul, deținută în cote egale (50%-50%) de domnul Cioc Gabriel Stelian (soțul viceprimarului) și domnul Cioc Vlad Mihai (fiul viceprimarului). Dar aici intervine o „manevră” demnă de manualele de evitat scandalul public: până de curând, chiar doamna Cioc Rodica, viceprimarul în funcție, figura ca administrator în această firmă!
Conform istoricului administratorilor disponibil public, la data de 04.10.2024, doamna Cioc Rodica a fost revocată din funcția de administrator. În aceeași zi, pe 04.10.2024, a fost adăugat ca administrator domnul Cioc Vlad Mihai, fiul, cu un mandat valid până în 2073! O demisie „elegantă” sau o tentativă penibilă de a masca legăturile evidente între funcția publică și interesele private, exact în momentul în care lucrurile ar fi putut deveni „fierbinți”? Faptul că toate aceste companii – ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL și DIVAN SOLUTIONS SRL – funcționează de la aceeași adresă (Str. Bucovului 17, Boldești-Scăeni), iar CONTA APS la numărul 17A, completează imaginea unui hub de afaceri familial, amplasat strategic la ușa primăriei.
Concluzie: O „microîntreprindere” de interese publice și private?
ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL din PRAHOVA (CUI 45659150) – date firmă, contact, bilanț, CAEN CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL din PRAHOVA (CUI 39377287) – date firmă, contact, bilanț, CAEN DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN (1) DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN_1
„Soți fericiți cu firme de contabilitate care gestionează banii publici, unde soția este viceprimar” – această propoziție, de o duritate tăioasă, sintetizează perfect situația din Boldești-Scăeni. Ceea ce se profilează nu este doar o serie de coincidențe nefericite, ci un model de interconectare a intereselor private cu decizia publică, sub nasul, și cu implicarea, membrilor cheie ai administrației locale.
Întrebările retorice se impun: Cât de transparentă este gestionarea banilor publici când „experții” sunt chiar din familia celui care ar trebui să vegheze? Cine garantează imparțialitatea și corectitudinea contractelor? Și, mai ales, cât va mai dura până când cetățenii din Boldești-Scăeni vor cere socoteală pentru aceste „aranjamente” de familie, care miros puternic a abuz în serviciu și conflict de interese? Într-o țară în care corupția la nivel local sufocă dezvoltarea, cazul de la Boldești-Scăeni ar putea deveni un studiu de caz de manual.
Nepotismul la paritate cu ilegalitatea: De la contabilitate de clan la dispoziții abuzive, confirmate oficial!
„Soți fericiți cu firme de contabilitate care gestionează banii publici, unde soția este viceprimar” – această propoziție, de o duritate tăioasă, sintetiza perfect situația din Boldești-Scăeni, unde interesele private par să se împletească periculos de mult cu funcția publică. Dar, tocmai când credeam că am atins zenitul absurdului, Primăria Boldești-Scăeni, într-o probă de transparență (involuntară sau nu), ne-a oferit cireașa de pe tort: Refuzul oficial al contrasemnării de către secretarul general al UAT Boldești-Scăeni a Dispoziției Primarului nr. 424/29.12.2025. Obiectul? Transferul doamnei Ilie Ioana Carmen într-o funcție publică de conducere, o mișcare flagrantă, deoarece persoana transferată nu ar îndeplini condițiile legale, fapt confirmat chiar de un document oficial publicat pe site-ul Primăriei. Mai mult, acest caz se leagă de un scandal anterior, în care președintele CSO Boldești-Scăeni, domnul Ilie (probabil membru al aceleiași familii), a fost implicat în deturnarea unor bani publici ai clubului sportiv în conturi personale – fonduri restituite abia după presiunea opiniei publice, nu din proprie inițiativă, dovadă a impunității și a lipsei de control intern.
Concluzie: Legea ca „sugestie opțională” și spectacolul absurdului administrativ
Acest refuz al secretarului general, garantul legalității, nu este un moft birocratic, ci un avertisment roșu sângeriu: un act al primarului încalcă legea. Așadar, nu mai vorbim de zvonuri sau „atacuri politice”, cum a catalogat Primăria inițial, ci de o confirmare oficială a ilegalității, venită din interiorul sistemului. În Boldești-Scăeni, problema nu mai este dacă funcțiile se oferă ca recompensă pentru loialitate de clan, ci că documente oficiale arată acum fără echivoc că legea este tratată ca o sugestie opțională, iar mecanismele de control sunt ignorate până în punctul în care devin penibile, dar imposibil de ascuns. Cât de departe poate merge această mascaradă, înainte ca cineva să tragă cortina?
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat
Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii din Vărbilău încă mai sperau la apă curentă civilizată și la administrație normală, în birourile Primăriei se scria, cu pixul gros, încă o filă din epopeea „Vărbilău – comună administrată ca un SRL de familie & prieteni”.
Documentul pe care Incisiv de Prahova îl are acum în față – procesul-verbal de recepție a rețelei de apă – dezvăluie o scenă de colecție: o parte din comuna Vărbilău beneficiază azi de apă… fără contract semnat cu primăria. Rețea recepționată, populație branșată, dar legalitatea serviciului – pierdută undeva între robinet și pixul din primărie.
Pe hârtie, la recepția lucrării, stau cuminți semnăturile unor personaje care astăzi pozează, fiecare, în salvatorul comunei.
Președinte de comisie: Radu Corina – candidata PMP la Primăria Vărbilău.
Membru: Cărbunaru „Mihal” Vasile – i-au greșit numele în act, dar nu și interesele. Omul care, azi, „defilează” prin comună cu alai de susținători și cere voturi. În ce calitate a stat în comisia de recepție a rețelei de apă? Întrebarea rămâne în aer, răspunsul oficial se lasă așteptat.
Membru: Ion Marius Adrian – candidatul FD la Primărie, omul care promite că „face și drege” pe Facebook, după ce aproape patru ani a fost consilier al viceprimarului.
Întrebare simplă pentru domnul Ion: în tot acest timp, cât ați încălzit scaunul lângă viceprimar, nu ați sesizat că rețeaua de apă are probleme, că recepția e „artistică”, iar oamenii beneficiază de apă fără o situație contractuală clară?
Trei oameni, aceeași comisie, aceeași recepție. Atunci stăteau la aceeași masă și semnau. Azi, se prefac rivali politici. Pe hârtie, dușmani; în documente, colegi de semnătură.
Apă pentru cetățeni, dar nu și pentru lege: Hidro, ținută la poartă
Potrivit informațiilor și documentelor analizate de Incisiv de Prahova, aceiași „trei crai” au o responsabilitate directă în faptul că rețeaua de apă a Vărbilăului nu a fost preluată de operatorul specializat Hidro.
Rețea recepționată, dar cu probleme. Situație contractuală gri, proceduri discutabile, iar în final: o comună prinsă între robinet și birocrație, în timp ce politicienii locali joacă rolul fecioarelor neprihănite, scandalizate brusc de nereguli pe care le-au semnat cu propria mână.
Aceștia sunt oamenii care, peste noapte, au descoperit că „vor binele comunei Vărbilău”. Ieri – parte din sistem. Azi – justițiari de campanie.
Balta, masca balastierei: 65.000 mp pentru „lac de agrement auto”
Dacă apa potabilă se plimbă în regim „pe încredere”, în schimb terenurile comunale sunt tratate cu maximă „creativitate”.
Celebrul proiect prin care se dorea concesionarea a 65.000 de metri pătrați în Coțofenești către o firmă de reparații auto ilustrează perfect modul în care administrația Vărbilău înțelege legea: ca pe un obstacol ce trebuie ocolit, nu respectat.
Firma de reparații auto – aceeași care „mai schimbă o bujie, mai face un lac de agrement” – urma să pună mâna pe un teren uriaș. Potrivit consilierului local Luncă Alexandru Cristinel-Ionuț, cel care a documentat public cazul și a sesizat oficial instituțiile statului, proiectul a fost un festival de încălcări procedurale:
- proiectul NU a fost ținut 30 de zile în consultare publică (obligatoriu pentru acte normative),
- lipsea studiul de oportunitate – baza legală pentru orice concesiune,
- terenul a fost trecut în proiect, „prin magie administrativă”, din extravilan în intravilan,
- doamna secretară a recunoscut ulterior „greșeala”, mulțumind consilierului că „se uită pe proiecte”,
- soluția găsită de administrație? „Să schimbăm titlul proiectului” – nu să corectăm fondul, ci să cosmetizăm forma.
Acesta nu mai este management defectuos, ci simulare de legalitate.
Plângere prealabilă: când un singur consilier joacă rolul instituțiilor absentate
Pe 30.10.2025, Consiliul Local Vărbilău adoptă HCL nr. 102, legată de această concesiune. Pe 30.10.2025, administrația mai face un pas în direcția transformării comunei în moșie.
În 2026, consilierul local Luncă Alexandru Cristinel-Ionuț transmite o plângere prealabilă privind nelegalitatea HCL 102, către:
- Prefectura Prahova,
- Primăria Vărbilău – autoritatea care a emis actul.
Prefectura reacționează prompt, confirmând înregistrarea în câteva minute și declanșând procedura de analiză a legalității. Primăria este obligată să răspundă oficial, iar dacă vicierea de procedură se confirmă, hotărârea poate fi revocată sau anulată.
Consilierul Luncă – spre deosebire de „trei crai” de pe procesul-verbal de apă – își asumă în scris, cu nume și semnătură, un demers pentru:
- transparență,
- respectarea legii,
- corectitudine administrativă.
Nu prin lozinci goale, ci printr-o plângere prealabilă, prin sesizarea Prefecturii și prin documente transmise oficial.
De la trotuare cu ADN de Cărbunaru la balastiere „piscicole”: schema generală confirmată
Dezvăluirile publicate anterior de Incisiv de Prahova despre „Primăria Vărbilău – SRL-ul familiei Cărbunaru” nu mai sunt simple investigații jurnalistice; devin capitole dintr-un dosar complet, în care noile documente și acțiuni confirmă tiparul:
- trotuare turnate cu beton de la stația firmei mamei primarului,
- lucrări supraevaluate sau decontate fără a fi realizate integral, conform Curții de Conturi,
- balastiere mascate în „iazuri piscicole” care nu există,
- licitații cu terenuri împinse înainte fără avize de mediu, de la Apele Române, de la ANRN sau de la Rezervele Statului,
- un „vechi primar” care conduce din umbră, cu acces la arhivă și influență asupra deciziilor.
Acum, peste toate, se adaugă:
- rețeaua de apă recepționată de o comisie în care apar trei actuali candidați,
- concesionarea a 65.000 mp către o firmă de reparații auto, împachetată în proiect cu vicii clare de procedură, contestate oficial.
Toate aceste noi dovezi întăresc ceea ce Incisiv de Prahova scrie de luni de zile: la Vărbilău, banul public, patrimoniul comunei și serviciile de utilitate publică sunt tratate ca o afacere privată, în care legea se negociază, iar documentele se „aranjează”.
Rivali doar pe afiș, colegi de semnătură în documente
În fața cetățenilor, aceiași oameni vin astăzi cu discursul standard: „noi vrem binele comunei, ceilalți sunt problema”.
Documentele îi contrazic brutal.
- Au stat în comisii împreună.
- Au recepționat lucrări împreună.
- Au validat, prin semnătură, situații care astăzi afectează direct cetățenii (rețea de apă blocată, Hidro ținută la distanță).
Pe hârtie, par adversari politici. În realitate, sunt coproprietari morali ai haosului administrativ.
Vărbilău – locul unde documentele vorbesc mai tare decât promisiunile
Plângerea prealabilă depusă la Prefectură, procesul-verbal de recepție a rețelei de apă, rapoartele Curții de Conturi, proiectul de concesiune pentru cei 65.000 mp din Coțofenești: toate acestea nu mai lasă loc de interpretări comode.
- Nu mai este vorba doar de „erori administrative”,
- Nu mai este doar „neatenție” sau „greșeală de redactare”,
- Este un model de guvernare locală în care legea este cosmetizată, iar interesul public – sacrificat.
Incisiv de Prahova a documentat, în articolele anterioare, legăturile de familie, firmele de casă, „băieții deștepți” ai balastierelor și trotuarelor (aici), (aici), etc.
Noile documente confirmă, punct cu punct, acest tablou:
- comisii populate de candidați care acum se declară „soluția de schimbare”,
- proiecte de concesiune împinse înainte cu prețul încălcării procedurilor,
- un consilier local care, singur împotriva mașinăriei locale, este nevoit să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, de la început, o administrație responsabilă.
Concluzie: râsul amar nu mai ajunge
Vărbilăul nu este doar o comună cu peisaj frumos. Este un manual viu despre cum arată administrația când se transformă în SRL de familie, iar politica locală devine un teatru ieftin, în care aceiași actori își schimbă doar costumele.
În timp ce unii se plimbă prin sat cu alaiul după ei, cerând voturi și vorbind despre „binele comunei”, documentele pe care Incisiv de Prahova le prezintă arată altceva:
- rețele de apă recepționate dubios,
- terenuri uriașe aproape să ajungă la firme prietene,
- balastiere mascate în „lacuri de agrement”,
- și o administrație care încearcă să acopere viciile de fond prin „schimbări de titlu” și explicații tardive.
Restul – promisiuni, sloganuri, selfie-uri – e zgomot de fond.
Actele, însă, rămân. Și spun, negru pe alb, cine a fost unde, cine a semnat ce, cine a tăcut când trebuia să vorbească și cine vorbește azi, după ce a semnat ieri.
Incisiv de Prahova va continua să publice documente, nume și fapte. Pentru că, la Vărbilău, adevărata problemă nu e cine promite mai frumos, ci cine a transformat, ani la rând, comuna într-o afacere de familie cu apă fără contract și balastieră cu binecuvântare administrativă. (Cerasela N.).
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...
Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!
In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...
Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!
Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...
Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!
O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...
MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...
SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale
Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...
BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026
Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...
SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...
Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP
Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...
MAI: Un model de afaceri „inovator” – Polițistul, agent de curățenie și bici de cățel al statului!
În timp ce națiunea se pregătește pentru noul an, adevărata „inovație” românească răsare din negura abuzurilor din Ministerul de Interne....
Pensiile militare: Când Guvernul confundă „contributivitatea” cu „contribuția la vot” – Securitatea Națională, pe stand-by!
În țara în care „special” a devenit o înjurătură și „contributiv” o mantră repetată mecanic de politicieni cu memoria selectivă,...
-
Exclusivacum 4 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 4 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 4 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 2 zile
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 8 ore
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 2 zile
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „ANTIGRINDINĂ”: CUM S-A TRANSFORMAT „SCUTUL NAȚIONAL” ÎN MAȘINA DE SPĂLAT BANI CU TENTACOLE SPRE KREMLIN ȘI OTRĂVIREA RECOLTELOR!