Anchete
FACATURA PENTRU CARE PARADITORII DE ELITA AU FOST INCULPATI DE SIIJ – Dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea si Mircea Negulescu de la DNA Ploiesti impotriva fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova s-a frant in instanta
Conform celor de la Ph-online. de mai bine de patru ani, DNA nu reuseste sa treaca de camera preliminara dosarul in care au fost trimisi in judecata fostii sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova. Nici nu are cum sa se intample altfel, atat timp cat aceasta cauza este opera celebrilor paraditori Mircea Negulescu (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga), fosti procurori la DNA Ploiesti, intre timp ambii inculpati pentru nenorocirile comise fix in dosarul privindu-i pe fostii sefi ai Serviciului Anticoruptie Prahova. Curtea de Apel Ploiesti a dispus miercuri, 24 februarie 2021, retrimiterea dosarului judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Prahova.
In decembrie 2016, DNA Ploiesti a anuntat trimiterea in judecata a fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova si a altor inculpati. Concret este vorba despre:
-Constantin Ispas, comisar sef si sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, acuzat de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva in forma continuata, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri in forma continuata;
-Mihail Emanuel Saghel, ofiter de politie judiciara, sef Serviciu in cadrul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, acuzat de santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in forma continuata;
-Radulescu Ionut Adrian, ofiter in cadrul Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova, acuzat de cercetare abuziva in forma continuata;
-Ristea Constantin-Sebastian, acuzat complicitate la infractiunea de luare de mita.
De mai bine de patru ani, dosarul DNA nu trece de camera preliminara. Va dati seama ce facatura?
Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Prahova, unde, in 25 iunie 2020, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului si a dispus inceperea judecatii.
Totul s-a naruit pentru DNA Ploiesti miercuri, 24 februarie 2021, cand Curtea de Apel Ploiesti a desfiintat incheierea prin care Tribunalul Prahova daduse liber la inceperea judecatii si a retrimis dosarul judecatorului de la camera preliminara.
Iata minuta Tribunalului Prahova din 25 iunie 2020 (dosar 7700/105/2016/a1):
„Respinge ca neintemeiate cererile si exceptiile invocate de inculpatii: ISPAS CONSTANTIN, SAGHEL MIHAIL EMANUEL, RADULESCU IONUT ADRIAN, RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN. In baza art. 346 alin. 2 C.P.P. constata legalitatea sesizarii instantei – Tribunalul Prahova, cu rechizitoriul nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, fiind respectate dispozitiile art. 328 C.P.P., a administrarii probelor precum si actelor de urmarire penala. Dispune inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatii:
– ISPAS CONSTANTIN, pentru savarsirea infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 c.p.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C. pen. ?i art. 5 alin. 1 C.pen..
– SAGHEL MIHAIL EMANUEL, pentru savarsirea infractiunilor de: santaj, prev. de art. 13/1 din Legea nr.78/2000, rap. la art.207 alin. 1 C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. 1 c.p. rap. la art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art.303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen..
– RADULESCU IONUT ADRIAN, pentru savarsirea infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.
– RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN, pentru savarsirea infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. 1 C.pen. combinat cu art. 289 alin. 1 C. pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.
In baza art. 272 c.p.p. onorariile aparatorilor din oficiu conform delegatiei nr. 0008465/24.11.2017 si delegatiei nr.15658/21.02.2020 se vor avansa din fondurile Ministerului Justitiei. Cu drept de contestatie in 3 zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consiliu azi, 25.06.2020. Document: incheiere finala (dezinvestire) 206/2020 25.06.2020”.
Iata minuta Curtii de Apel Ploiesti din 24 februarie 2021 (dosar 7700/105/2016/a1):
„Admite contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 206 din data de 25 iunie 2020 pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul cadrul Tribunalului Prahova, in dosarul 7700/105/2016/a1 pe care o desfiinteaza in totalitate si dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova in vederea rejudecarii, potrivit considerentelor prezentei.
In baza art. 275 alin.6 Cod procedura penala onorariile partiale in cuantum de cate 200 lei pentru avocatii desemnati din oficiu inculpatilor Ispas Contantin si Radulescu Ionut Adrian pana la prezentarea avocatilor alesi si onorariul in cuantum de 795 lei pentru avocatul desemnat din oficiu intimatului inculpat Ristea Constantin Sebastian se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea Baroului Prahova. Potrivit disp. art. 275 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din camera de consiliu, astazi 24 februarie 2021. Document: incheiere finala camera preliminara 24.02.2021”.
Negulescu si Onea, inculpati de SIIJ fix pentru aceasta facatura
Ceea ce se intampla cu acest dosar nu ar trebui sa surprinda, in conditiile in care, asa cum precizam si la inceputul articolului, cauza a fost instrumentata de celebrii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu si Lucian Onea. De altfel, cei doi au fost inculpati de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) fix pentru aceasta facatura.
Mai exact, conform ordonantei procuroarei Adina Florea din 9 ianuarie 2019, Mircea Negulescu este acuzat de:
-5 infractiuni de complicitate la represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si ulterior la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti a contribuit in mod nemijlocit la actiunile intreprinse de procurorii Onea Lucian Gabriel si Raileanu Elena Cerasela in sensul de a pune in miscare actiunea penala, de a retine si de a trimite in judecata pe numitii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian in dosarul nr. 150/P/2014 si pe numitii Tudose Liviu Mihail si Mihaila Aurelian Constantin in dosarul penal nr. 308/P/2015 stiind ca sunt nevinovati;
-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal constand in aceea ca, in calitate procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si apoi de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016 a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul „fabricarii” mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal supranumit „dosarul Tigailor” care ii viza pe numitii Savu Danuel si Ghita Sebastian Aurelian; dosarul nr. 218/P/2014, supranumit „dosarul Hidro”; dosarul penal 90/P/2015 privindu-i pe Ghita Sebastian Aurelian si Badescu Iulian; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian; dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti privindu-i pe Alexe Razvan, Cosma Vlad Alexandru s.a.; dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploiesti;
In ceea ce-l priveste pe Lucian Onea, acesta este acuzat de:
-represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, a dispus punerea in miscare a actiunii penale, retinerea si trimiterea in judecata a persoanei vatamate Radulescu Adrian Ionut, in calitate de inculpat, stiind ca este nevinovat, in dosarul penal 150/P/2014;
-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal, raportat la art. 47 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016, a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul „fabricarii” mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal nr. 218/P/2014, supranumit ‘dosarul Hidro’; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 183/P/20913; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian;
-fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a emis ordonanta de autorizare provizorie a supravegherii audio, video si prin fotografiere din 09.08.2015, cunoscand ca informatiile care urmau sa fie transpuse in mijloace de proba erau puse la dispozitia organelor judiciare de martorul Tanasescu Catalin Adrian;
-divulgarea informatiilor secrete de stat prev. de art. 303 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a prezentat cu titlu de mijloc de proba informatii clasificate secrete de stat despre care a luat cunostinta datorita atributiilor de serviciu, fiind afectate interesele BCCO Ploiesti si DGA – SJA Prahova.
N.R – Redactia Incisiv de Prahova asteapta motivarea, si dezvaluirile vor …curge…! Apropo de „presiuni” asupra justitiei, santaje publice si/sau mediatice…(cine si pe cine a santajat). Nu mai spunem vorba unui „clasic in viata:”: Multi au inceput sa fie „povestitori”, chiar din interiorul lor…Totul este monitorizat, a fost monitorizat…Asteptam, cu interes, reactia unui neuron!
https://ph-online.ro/politica/item/117213-facatura-pentru-care-paraditorii-de-elita-au-fost-inculpati-de-siij-dosarul-fabricat-de-procurorii-lucian-onea-si-mircea-negulescu-de-la-dna-ploiesti-impotriva-fostilor-sefi-ai-serviciului-judetean-anticoruptie-prahova-s-a-frant-in-instanta
Anchete
Circul Constituțional al României: Cum vrem un judecător, dar primim un „expert” fără drept și un CV improvizat!
Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!
Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.
Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!
Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.
Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?
Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.
Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?
Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:
- Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
- Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
- Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
- Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!
În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!
Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!
Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.
Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).
Anchete
O nouă frontieră legală: Magistrații, excluși de la conducerea Facultăților de Drept
Sursa citată, Lumea Justiției, dezvăluie o nouă incompatibilitate adăugată pe lista deja lungă de restricții profesionale pentru magistrați. Într-un context în care dezbaterea publică se concentrează adesea pe beneficiile de care se bucură judecătorii și procurorii, cum ar fi pensiile de serviciu, puțini sunt cei care analizează complexitatea impedimentelor cu care aceștia se confruntă în cariera lor. Zilele acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat o altă limitare semnificativă.
Din justiție, dar nu și la cârma Academiei: Decanat interzis
Mai exact, o decizie recentă a CSM stipulează că judecătorii și procurorii nu pot deține funcția de decan al unei facultăți de drept. Aceasta înseamnă că o instituție de învățământ superior de specialitate, care formează viitorii juriști, nu poate fi condusă de un magistrat activ, indiferent de expertiza sa juridică sau academică.
Verdictul Comisiei CSM: Profesor Da, Decan Nu!
Clarificarea a venit din partea Comisiei de lucru nr. 1-reunită „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Aceasta a stabilit explicit că „funcţia de judecător este incompatibilă cu funcţia de decan al unei facultăți de drept”. Astfel, deși un magistrat poate preda în cadrul unei facultăți de drept, calitatea de profesor universitar fiind permisă, accesul la funcția de conducere de decan este acum oficial blocat. Această decizie trasează o linie clară între rolul didactic și cel administrativ în mediul academic pentru magistrați.
Cererea de clarificare, venită de la Cluj
Potrivit informațiilor obținute, această clarificare importantă a fost solicitată de către judecătorul Sergiu-Nicolae Cârlan de la Tribunalul Cluj, subliniind nevoia constantă de delimitare clară a sferelor de activitate în sistemul juridic românesc. Decizia CSM adaugă o nouă nuanță regimului de incompatibilități, redefinind, implicit, rolul magistraților în peisajul academic și administrativ al educației juridice. (Irinel I.).
Anchete
Justiția română în agitație: Plângerea fostei judecătoare Camelia Bogdan, respinsă de CSM, un magistrat, suspendat în circumstanțe „misterioase”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost astăzi în centrul atenției, pronunțându-se în două cazuri distincte, dar relevante pentru sistemul judiciar românesc. Pe de o parte, Secția pentru judecători a respins o plângere prealabilă formulată de fosta judecătoare Camelia Bogdan, iar pe de altă parte, a decis suspendarea unui magistrat, decizie învăluită în mister, nefiind comunicate oficial nici numele, nici motivele.
Răspuns negativ pentru fosta judecătoare Camelia Bogdan
Fosta judecătoare Camelia Bogdan, cunoscută publicului larg și radiată definitiv din magistratură, a primit un răspuns defavorabil la prima sa acțiune din anul 2026. Potrivit publicației Lumea Justiției, Bogdan formulase o plângere prealabilă contestând pasaje din regulamentul instanțelor, care vizează soluționarea cererilor de recuzare și abținere, precum și repartizarea cauzelor.
Deși solicitase amânarea discutării plângerii, Camelia Bogdan a primit astăzi, 27 ianuarie 2026, decizia Secției pentru judecători a CSM: plângerea a fost respinsă. Observatorii din lumea justiției anticipează însă că perseverența fostei judecătoare o va determina să continue demersurile legale.
Suspiciuni și mister în cazul suspendării unui magistrat
În aceeași zi de marți, 27 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a luat o altă decizie de importanță majoră, hotărând suspendarea din funcție a unui magistrat. Cu toate acestea, secretul planează asupra acestei măsuri, întrucât minuta hotărârii nu precizează nici temeiurile exacte ale suspendării, nici identitatea judecătorului vizat.
Lipsa detaliilor a alimentat speculațiile. Ziarul Incisiv de Prahova a fost printre primele publicații care, citând lipsa motivelor explicite, a sugerat că ar putea fi vorba despre o „suspendare pe motive psihice”. Publicația se întreabă, cu o notă de ambiguitate, dacă magistratul suspendat ar putea fi una dintre judecătoarele despre care a mai dezvăluit informații în trecut.
Până la comunicarea oficială a detaliilor de către CSM, motivele rămân învăluite în incertitudine. (Irinel I.).;
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 14 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 14 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



