Actualitate
Tot mai mulți români suferă de ”boala secolului.” Un medic atrage atenția: Oamenii nu vorbesc despre ea pentru că nu îi înțeleg gravitatea
Tot mai mulți români suferă de ”boala secolului.” În România, numărul persoanelor care suferă de depresie a crescut de la 1,5% în 2014, la 5% în 2017, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
Specialiștii numesc depresia „boala secolului”. Aproape 300 de milioane de oameni suferă de depresie la nivel mondial, iar numărul celor care se sinucid ajunge la aproape 800.000, spune Organizația Mondială a Sănătății.
Numărul persoanelor nediagnosticate este însă mult mai mare. Motivul este simplu: depresia este privită în majoritatea situațiilor ca un moft sau ca o perioadă de tristețe care va trece. Dar nu trece.
Tot mai mulți români suferă de ”boala secolului”
„Vedem tot mai des persoane în depresie, iar dacă vorbim despre pacienții cronici, în cazul lor, această stare este și mai accentuată. Chiar dacă multă lume crede că depresia este doar o stare proastă trecătoare și un moft, nu este așa. În această perioadă complicată de pandemie, lucrurile se agravează. Am demarat această campanie pentru a ajuta oamenii să înțeleagă că depresia este o afecțiune serioasă, iar cei care se confruntă cu ea au nevoie de ajutor. În plus, autoritățile ar trebui să susțină și să deconteze terapia psihologică pentru depresie.”, spune Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților Cronici din România.
Depresia vine la pachet cu mai multe prejudecăți:
- Multe persoane care suferă de depresie au impresia că nu sunt în stare de nimic.
- În necunoștință de cauză, mulți oameni folosesc greșit termenul „depresie” și sunt ”deprimați” dacă pierd un meci de fotbal, dacă nu le stau bine hainele, dacă li s-a rupt o unghie sau dacă nu mai au ketchup în frigider.
- Apropiații celor care suferă de depresie au impresia că această tristețe este un alint, un moft sau un capriciu și vor doar să fie în centrul atenției.
- Campania Depresie, nu impresie conține un video de prezentare și o miniserie de podcast. Mărturisirile Andreei Raicu, Andreei Marin, Elenei Lasconi, Petronelei Rotar, ale lui Nuami Dinescu și Marius Manole pot fi ascultate aici. Personajul principal al podcast-ului este Greta Goran. „Am 34 de ani, iar de 20 fac terapie constantă pentru depresie. De 8 ani iau și medicamente. Depresia nu este un alint, o invenție sau o cerșire de atenție, cum cred mulți. Mi-ar plăcea să nu ne mai fie rușine să spunem că avem depresie și aș vrea cei din jur să fie mai atenți la vorbele lor.”, spune Greta Goran.
- De asemenea, ca parte componentă a campaniei este și lansarea unui grup pentru aparținătorii celor care suferă de depresie: Prieteni cu depresie.
- Depresia este o afecțiune reală și trebuie tratată cu terapie și, când e cazul, cu medicamente.
- „Oamenii nu vorbesc despre ea pentru că nu îi înțeleg gravitatea. Faptul că e nevăzută, nepalpabilă, face ca problema aceasta de sănătate să nu fie luată în serios.”, spune dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru.
· Depresia în contextul COVID-19
- Pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Pacienții cronici sunt mai afectați de stări de anxietate și chiar depresie din cauza izolării îndelungate și a accesului dificil la serviciile medicale.
- ”Traversăm o perioadă dificilă și persoanele cu boli cronice sunt cele mai vulnerabile, fizic și emoțional. Atenție! Depresia nu este o glumă. Este important să apelăm la serviciile specialiștilor acum și în orice moment ne simțim depășiți de situație. În plus, dacă cineva apropiat nouă suferă de depresie, să nu ignorăm. Să nu avem impresia că e o stare care va trece la un moment dat. Ignoranța are consecințe grave.”, spune Radu Gănescu, președinte COPAC.
- Proiectul ”Depresie, nu impresie” aparține COPAC și este sprijinit de Janssen. (Elena Oceanu).
Actualitate
Acord istoric la Boeing: Greva din St. Louis se incheie, producția reîncepe pe 17 noiembrie
Actualitate
Franța declara război stelelor: Macron anunță o investiție de miliarde pentru militarizarea spațiului
Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit o creștere masivă a investițiilor militare în spațiu, cu un plus de 4,2 miliarde de euro (aproximativ 4,9 miliarde de dolari) alocat pentru perioada 2026-2030. Anunțul, făcut în timpul unei ceremonii la Toulouse ce a marcat atingerea capacității operaționale a Comandamentului Spațial francez, subliniază o schimbare dramatică de paradigmă: spațiul nu mai este un sanctuar, ci un nou câmp de luptă esențial pentru securitatea națională și europeană.
Spațiul, noul front: De ce Franța investește masiv
„Trebuie să luptăm pentru a păstra acest bun prețios; într-adevăr, spațiul nu mai este un sanctuar, a devenit un câmp de luptă”, a declarat Macron (sursa: Președinția Franceză). Afirmația sa tranșantă continuă: „Războiul de astăzi se desfășoară deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spațiu. Să fim pregătiți. Aceasta va fi o condiție pentru succesul operațiunilor militare pe uscat, în aer și pe mare.”
Această viziune strategică poziționează spațiul ca o dimensiune critică a securității, justificând investițiile substanțiale necesare pentru a proteja interesele Franței și ale Europei în fața amenințărilor emergente.
„Războiul stelelor” francez: Tehnologii de vârf pentru securitate spațială
Noile fonduri vor susține, printre altele, lansarea în 2027 a sateliților anti-spațiu, un proiect planificat de mult timp de Ministerul Apărării. Macron a detaliat planurile: „Pe lângă ceea ce era deja planificat pentru apărarea activă, vom desfășura primii noștri sateliți de patrulare… începând cu 2027, pentru a monitoriza, inspecta și, dacă este necesar, a contracara amenințările pe orbită. Aceștia vor fi completați de primele noastre capacități de acțiune bazate pe lasere și bruiaj.”
Începând cu 2024, armata franceză dezvoltă deja doi microsateliți manevrabili, în cadrul programului TOUTATIS (Testarea în Orbită a Tehnicilor de Acțiune împotriva Tentativelor de Interferență Spațială), capabili să identifice și să intervină împotriva sateliților ostili pe orbita joasă a Pământului. Aceste eforturi sunt complementare proiectului YODA (Ochi pe Orbită pentru un Demonstrator Agil), un nanosatelit experimental de „patrulare” în orbita geosinchronă, inițiat în 2019, și proiectului FLAMHE, axat pe dezvoltarea de lasere la bord pentru a orbi sateliții amenințători. Toate aceste inițiative se încadrează sub umbrela programului ARES (Acțiune și Reziliență Spațială) al Ministerului Apărării.
Alianțe strategice: Cu Germania pe axa apărării spațiale
Investițiile vor sprijini și „accelerarea dezvoltării capacităților noastre de avertizare timpurie, în cooperare cu Germania”, a precizat președintele francez. În octombrie, cele două țări au anunțat inițiativa JEWEL (Joint Early Warning for European Lookout), dedicată dezvoltării, detectării și urmăririi rachetelor, concepută pentru a contribui la efortul NATO de Apărare Aeriană și Antirachetă Integrată. La rândul său, Germania a promis în septembrie să investească 41 de miliarde de dolari în sisteme spațiale militare în următorii cinci ani.
Pe lângă capabilitățile orbitale, Macron a menționat și susținerea radarului de supraveghere spațială terestru AURORE al armatei franceze. Firma franceză de apărare Thales (care urmează să creeze o entitate comună axată pe spațiu cu Airbus și Leonardo) a anunțat pe 25 octombrie un contract cu Agenția Franceză de Achiziții pentru Apărare pentru a dezvolta un nou radar UHF destinat monitorizării orbitei joase a Pământului. AURORE este preconizat a fi „cel mai mare radar de supraveghere desfășurat în Europa” (sursa: Thales).
Viziunea Macron: Cei cinci stâlpi ai strategiei spațiale franceze
Noile fonduri reprezintă un pilon fundamental al noii strategii spațiale naționale a Franței, care definește „Capabilități Strategice și de Apărare” ca al treilea dintre cele cinci axe cheie, a explicat Macron. Celelalte patru sunt:
- Accesul la spațiu: „A avea acces autonom la spațiu este o responsabilitate colectivă pentru Franța și pentru Europa. A depinde de o mare putere terță sau de orice fel de magnat spațial este exclus,” a declarat Macron, într-o aluzie voalată la preocupările privind fiabilitatea Statelor Unite ca partener de securitate. „Acest lucru înseamnă că trebuie să garantăm menținerea și dezvoltarea bazei noastre de lansare, Centrul Spațial Guyanez, și controlul lansatoarelor noastre, cu Ariane astăzi și lansatoarele noastre viitoare mâine, care sunt principalele pârghii pentru accesul nostru independent.”
- Industrie și competențe: „Sectorul spațial francez poate fi credibil și chiar suveran doar cu o industrie competitivă. Modelul industrial și comercial trebuie regândit din temelii,” a susținut Macron. „Lupta pentru competențe este, de asemenea, o bătălie decisivă.”
- Știință și explorare: „Schimbările climatice reprezintă un cadru pentru multe programe întreprinse de CNES [agenția spațială franceză] în colaborare cu alții, mai ales într-o perioadă în care unii se retrag pentru a înțelege originea universului și multe alte elemente cheie,” a punctat președintele. „Prin urmare, continuarea apărării științei și explorării în spațiu este, de asemenea, un element de suveranitate și independență.”
- Cooperare: Deși a citat o gamă largă de țări partenere pentru programele spațiale franceze, Macron a accentuat necesitatea ca Europa să creeze o prezență regională puternică și unificată în spațiu. „Programul nostru spațial european este fragil. Este atacat de cei care ar dori să-l fragmenteze pentru a ne împiedica să fim mai puternici împreună,” a afirmat el. Aceasta include sprijinirea dezvoltării de „campioni europeni pentru a fi competitivi pe piața globală” și aplicarea unei politici de „preferință europeană” în atribuirea contractelor guvernamentale legate de spațiu, argumentând că ar fi „naiv” să credem că China și America nu fac același lucru. „Această preferință europeană nu este un cuvânt murdar și nu este protecționism,” a concluzionat Macron.
Aceste măsuri strategice și investițiile masive subliniază determinarea Franței de a-și asigura autonomia și de a-și consolida poziția ca putere spațială majoră, într-un mediu geostrategic din ce în ce mai competitiv și militarizat.
Actualitate
Miliarde pentru flota americană: Marina SUA comandă noi nave-cisternă esențiale
-
Exclusivacum 2 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 4 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 22 de oreCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 5 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 3 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic
-
Exclusivacum 4 zileTransparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv



