Actualitate
O fi fost lovitură de stat?

În sfârșit, crizei politice i s-a pus capăt. Într-o oarecare măsură. Avem din nou, după o lungă pauză, un Guvern care are împuterniciri depline. Guvernul Orban 2. Orban 2 și jumătate. Statul este pe cale să se organizeze. Și să se mobilizeze, pentru a face față crizei pandemiei și crizei economice globale. S-a decis în sfârșit, după ce s-a gândit neîngăduit de mult, și Klaus Iohannis. Peste câteva ore, România intră în stare de urgență. Speranța românilor e că redevenim capabili să luăm în piept urgia. Dar cu ce preț? O fi fost lovitură de stat?
La Cotroceni nu au avut loc niciun fel de consultări. Președintele a ignorat pur și simplu două propuneri care i s-au făcut privind nominalizarea viitorului prim-ministru. Și a mințit cu nerușinare opinia publică. Afirmând că doar PNL a propus un premier și, în consecință, merge pe mâna acestui partid. Nu este o simplă minciună. Este o minciună extrem de gravă. Pentru că ea poate face diferența dintre democrație și autocrație. Și lucrurile se compică și mai mult.
Cu o zi înainte ca să aibă loc „consultările” fulger, ce credeți că a făcut Ludovic Orban? A trimis pur și simplu Camerelor reunite un document extrem de important pentru decizia care urma să fie luată în Parlament. A trimis programul de guvernare Orban 2. A făcut-o chiar în ziua în care PNL urma să decidă dacă menține sau nu candidatura lui Ludovic Orban pentru poziția de premier. Atenție deci. Orban încă nu era confirmat de propriul partid. Teoretic, PNL putea nominaliza pe oricine altcineva. Iohannis, la rândul său, încă nu inițiase simulacrul de consultări. Și pe biroul celui de-al treilea om în stat, președintele provizoriu al PSD, Marcel Ciolacu și președinte al Camerei Deputaților, a aterizat programul de guvernare al unui anumit domn Ludovic Orban. Iar Marcel Ciolacu nu a sărit în sus. I-a dat număr de înregistrare și l-a pus la dosar, pentru viitoarea ședință a plenului reunit. Ca și când scamatoria cu Orban era deja bătută în cuie. E tare, nu? După care PSD respinge mai mult de jumătate din membrii Guvernului în comisiile de specialitate, iar apoi votează cu entuziasm noul Executiv, la pachet cu programul de guvernare, în care Ludovic Orban a omis orice referire la modul încare Guvernul înțelege să se implice în combaterea pandemiei.
Acest Guvern Orban 2 și jumătate a trecut ca prin brânză. Parlamentarii au uitat că în baza unei moțiuni de cenzură au demis Guvernul Orban 1. Au uitat și de decizia Curții Constituționale, care a stabilit că după dărâmarea Guvernului Orban 1 printr-o moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis nu avea dreptul constituțional să-l desemneze premier tot pe Ludovic Orban. Și ce au mai uitat parlamentarii? Au uitat că Ludovic Orban a demisionat din poziția de premier desemnat. Deci înaintea simulacrului de teleconsultări de la Cotroceni, Ludovic Orban era demis și demisionar. Și, cu toate astea, în mare viteză, sub pretextul pandemiei și a crizei economice globale, Orban redevine prim-ministru.
Oare s-a schimbat ceva fundamental? Dincolo de faptul că acum avem din nou un Guvern ne-castrat, există vreun indiciu măcar că Guvernul Orban doi și jumătate nu va mai repeta greșelile din trecut? Care au determinat debarcarea sa de către Parlament? Nu, nu există nicio garanție în acest sens. Există măcar o garanție că Parlamentul va susține măsurile luate de Orban, chiar și în condițiile în care le va considera antinaționale și periculoase pentru România? Nu, nu există nicio garanție. Există vreo garanție oricât de mică asupra faptului că Orban nu va da din nou o ordonanță de urgență pentru alegerile locale în două tururi, ignorând din nou atât poziția oficială a Uniunii Europene, cât și pe cea a Curții de la Veneția? Nu. Nu există. La fel cum nu avem nici cea mai mică ceritudine că, măcar în acest caz, va fi respectată decizia CCR. Și cu toate astea, sub șantajul situației în care ne aflăm, Iohannis ni l-a vârât pe gât pe Ludovic Orban. La numai o zi după ce l-a determinat pe Florin Cîțu să demisioneze din funcția de premier desemnat cu zece minute înainte de votul final.
Ce naiba se întâmplă? Mie îmi miroase a lovitură de stat. Și dacă îmi miroase, ce să fac? Să mă abțin? Să nu spun? Să stau cu capul în nisip?
Peste câteva ore vom avea și stare de urgență. Este o măsură necesară. Pe care Iohannis trebuia să o ia de mult. Dar ce ne facem dacă același Iohannis, cel care ne-a vârât pe gât Guvernul Orban doi și jumătate, va profita de regimul stării de urgență, pentru a-și promova propriul regim? Și pentru a bloca democrația? Și pentru a pune pumnul în gura presei? Ce ne facem dacă Iohannis îl va încuraja pe Marcel Vela să aplice partea bună a stării de urgență, iar el își va asuma, împreună cu SRI și alte instituții de forță, partea rea? Cea a reprimării drepturilor și libertăților fundamentale exclusiv din interes politic?
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 13 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”