Connect with us

Featured

„CCR, condus eroic de fostul procuror comunist si pesedist de frunte, a dat cu ele de pamant, cu o motivare de doi bani”

Publicat

pe

Recent, s-a publicat in Monitorul Oficial, Decizia nr. 807/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. jj) şi ale art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Ca de obicei, CCR, condus eroic de fostul procuror comunist si pesedist de frunte, a dat cu ele de pamant, cu o motivare de doi bani. Un limbaj sec, de lemn, cateva fraze impietrite care au ajuns sa fie copiate si rascopiate de nenumarate ori, de a lungul anilor, de politrucii in robe visinii, dezvaluie cei de la sindicatul Diamantul.
Remarcabil, Tribunalul Arad, instanta care a trimis cauza la CCR, si-a insusit criticile reclamantilor ( adica criticile formulate de Emil Pascut) !
Prin exceptiile ridicate am urmarit sa criticam pastrarea ilogica, aberanta a litigiilor de munca avand ca obiect drepturi salariale ale functionarilor publici, in competenta sectiilor de contencios -administrativ, in timp ce litigiile similare ale magistratilor si jandarmilor se judeca de catre sectiile specializate in litigii de munca.
Magistratii si cadrele militare au tot raport de serviciu care se naste in baza unui act administrativ de numire in functie, si nu in baza unui contract de munca.
Constitutia mentioneaza la art.16, functii publice civile si militare, deci consacra institutia “ functionarului public militar”.
Atat magistratii cat si cadrele militare fac acte prin care exercita puterea publica a statului.
Prin art.1 din legea 62 din 2011 a dialogului social, partile in raportul de serviciu au fost calificate ca “angajat” ( functionarul public) si “angajator” ( institutia publica care angajeaza pe baza de raport de serviciu). De asemenea, prin acelasi articol, litigiile functionarilor publici privind drepturi rezultand din raportul de serviciu au fost incadrate in categoria “ litigiilor de munca”.
Ca o paranteza, noile definitii ( care nu mai sunt “noi”, ca sunt din 2011, deci de 10 ani) sunt ignorate in masa atat de judecatori, cat si de judecatorii CCR, refuzand acestia sa le dea eficienta juridica.
Atentie! Cand e vorba de politisti! Ca altfel, le-au folosit ca sa
justifice ca litigiile magistratilor ( care nu sunt functionari publici) se cuvine sa fie judecate de sectiile specializate in litigii de munca.
Mai trebuie mentionat ca pana la modificarea adusa legii 188/1999, in anul 2006, litigiile functionarilor publici avand ca obiect drepturi salariale se judecau de sectiile specializate in litigii de munca.
De ce este un avantaj, judecata de catre sectiile de munca?
Se aplica regula potrivit sarcina probei este la angajator. Reclamantul angajat are o pozitie mai avantajoasa. La contencios este exact invers. Judecatorii se poarta ca si cand ar fi slugile statului, insarcinate sa il apere cu orice pret de angajatii care cer drepturi banesti. La litigii de munca, apelul este calea de atac, ceea ce inseamna ca se reia judecata in fond sub toate aspectele. Recursul este nedevolutiv, analizandu-se doar eventuala neconformitate cu legea, nu si constatarile judecatorului de tribunal, cu privire la stare de fapt.
Pe scurt:
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate l-au constituit dispoziţiile art. 5 lit. jj) şi ale art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, având următorul cuprins:
– Art. 5 lit. jj):
În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
(…);
jj) regimul de putere publică – ansamblul prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public;”;
– Art. 536: „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.”
În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi ale art. 115 alin. (6) privind limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 încalcă principiul egalităţii de tratament juridic în exercitarea dreptului de acces la justiţie, prin faptul că supun unui regim juridic diferenţiat nejustificat categoria dezavantajată a angajaţilor funcţionari publici care introduc la instanţe acţiuni pentru protecţia unor drepturi de natura salariului, prin comparaţie cu categoria favorizată a salariaţilor care nu sunt funcţionari publici, aflaţi într-un raport de muncă litigios şi care sunt trataţi mai favorabil de către legiuitor atunci când introduc acţiuni cu acelaşi obiect la instanţele de judecată, în ceea ce priveşte: instanţa ce are competenţa materială, funcţională şi teritorială; compunerea instanţei de judecată; punerea în întârziere a angajatorului debitor (procedura plângerii prealabile); termenele de judecată; inversarea sarcinii probei la angajator şi obligaţia angajatorului, instituţie publică, de a depune toate probele necesare până la primul termen de judecată, calea de atac. Astfel, în timp ce salariaţii care nu sunt funcţionari publici beneficiază de accesul la o instanţă specializată în litigii de muncă, funcţionarilor publici, inclusiv reclamanţilor poliţişti, având conflicte de aceeaşi natură, li se refuză nejustificat şi discriminatoriu, în baza art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, accesul la o instanţă specializată în litigii de muncă, fiind supuşi judecăţii unor complete nespecializate, de contencios administrativ. În timp ce la judecarea conflictelor de muncă ale angajaţilor care nu sunt funcţionari publici nu li se cere să parcurgă procedura plângerii prealabile (să pună în întârziere pe angajatorul debitor), funcţionarilor publici li se condiţionează, în temeiul art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 (fost art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici), admisibilitatea acţiunii de efectuarea plângerii prealabile. În timp ce angajaţii care nu sunt funcţionari publici beneficiază la judecarea conflictului de muncă de principiul inversării sarcinii probei, funcţionarilor publici, în acelaşi tip de litigii, în mod nejustificat şi discriminatoriu, nu le este recunoscut dreptul la inversarea sarcinii probei, principiu recunoscut de art. 272 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. În timp ce angajaţii care nu sunt funcţionari publici au dreptul la calea de atac a apelului, într-un litigiu de muncă, funcţionarilor publici, în conflictele lor de muncă, instanţele le refuză calea de atac a apelului.
De asemenea, se susţine că art. 5 lit. jj) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie, precum şi principiul egalităţii de tratament juridic în exercitarea dreptului de acces neîngrădit la justiţie, în măsura în care se interpretează în sensul că actele individuale de salarizare ale funcţionarilor publici sunt acte emise în regim de putere publică. În acest înţeles, art. 5 lit. jj) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 îngrădeşte în mod discriminatoriu exercitarea dreptului de acces la justiţie al funcţionarului public, afectând regimul juridic al funcţionarului public. Se încalcă şi principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiţie, comparativ cu angajaţii care nu sunt funcţionari publici şi care beneficiază de un regim juridic procesual mai favorabil, la soluţionarea conflictelor de muncă privind drepturi salariale nerecunoscute sau neacordate de angajator. Se încalcă şi principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiţie, întrucât se generează un regim juridic procesual privilegiat nejustificat pentru angajatorul instituţie publică, comparativ cu angajatorul de drept privat.
Motivarea CCR:
21. Totodată, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situaţiile obiectiv diferite justifică şi chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Or, funcţionarii publici se află într-o situaţie juridică distinctă de cea a personalului angajat în baza unui contract individual de muncă, ceea ce justifică instituirea unui tratament juridic diferit, compatibil cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
22. De asemenea, stabilind instanţa competentă să soluţioneze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, textul de lege supus controlului de constituţionalitate transpune dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, şi dispune, totodată, chiar în sensul asigurării accesului liber la justiţie, şi nu al îngrădirii acestui drept. În consecinţă, dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu sunt sub niciun aspect încălcate.
23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
24. Referitor la dispoziţiile art. 5 lit. jj) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, care stabilesc semnificaţia expresiei „regimul de putere publică”, Curtea observă că susţinerile autorilor excepţiei se subsumează exclusiv unor aspecte referitoare la interpretarea acestor dispoziţii legale şi la aplicarea „regimului de putere publică” în cazul actelor individuale de salarizare ale funcţionarilor publici. Or, problema interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale criticate excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor. Astfel, instanţa judecătorească interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care a fost învestită, iar împotriva hotărârii judecătoreşti, partea interesată poate exercita o cale de atac, în condiţiile legii, soluţionarea acesteia revenind instanţei de control judiciar. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. În consecinţă, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. jj) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 este inadmisibilă. (Emil Pascut)
 O parte din argumentele mele nu sunt mentionate in prezentarea facuta de CCR. Probabil ca nu stiau cum sa le intoarca.
Neconcordanta unui text cu Constitutia se solutioneaza de CCR, nu de ICCJ.
Definitiile angajatului, angajatorului, litigiului de munca au fost schimbate din 2011, fiind introdusi functionarii publici si raporturile de serviciu. Pe de alta parte, magistratii si cadrele militare se judeca de cativa ani, la litigii de munca. Toate astea sunt ” elemente noi” in ordinea de drept care necesita o reevaluare atenta a jurisprudentei, in raport de noua realitate juridica. Cu toate astea, pentru pacalicii astia de la CCR, impietriti in bula lor, nu au intervenit elemente noi, dezvaluie sindicatul „Diamantul”. (Cerasela N.).

Administratie

Centura de Est a Câmpinei, relansată pe baze realiste: autoritățile pregătesc un nou Studiu de Fezabilitate

Publicat

pe

De

Proiectul este repornit după eșecul unei variante estimate la 1,6 miliarde de lei

Proiectul Centurii de Est a municipiului Câmpina intră într-o nouă etapă, după ce varianta inițială a fost abandonată din cauza costurilor considerabile și a lipsei unei finanțări sustenabile.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a anunțat că a avut loc prima întâlnire destinată reluării demersurilor pentru elaborarea unui nou Studiu de Fezabilitate. Potrivit acestuia, autoritățile își propun să reconstruiască proiectul pornind de la condițiile reale din teren și de la posibilitățile concrete de finanțare.

Traseu nou, costuri recalibrate

Vechea variantă a centurii ajunsese la o valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de lei, sumă considerată imposibil de suportat din bugetul județului. A fost analizată inclusiv posibilitatea unei finanțări printr-un parteneriat cu Ministerul Transporturilor, însă solicitarea nu a primit aviz favorabil, iar proiectul a fost, în cele din urmă, abandonat.

Noua abordare urmărește identificarea unei soluții tehnice mai eficiente și mai puțin costisitoare. În acest sens, autoritățile au conturat un posibil traseu care ar utiliza, în mare parte, drumuri de exploatare și infrastructură rutieră deja existentă, precum și o variantă de conectare la DN1.

Proiectantul va analiza soluția fezabilă

Traseul propus urmează să fie inclus în documentația de atribuire, iar proiectantul va avea responsabilitatea de a evalua toate opțiunile și de a stabili soluția tehnică optimă pentru construirea centurii.

Etapele următoare vizează elaborarea caietului de sarcini, realizarea noului Studiu de Fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Autoritățile susțin că proiectul nu va mai fi fundamentat pe estimări nerealiste sau pe promisiuni fără acoperire financiară, ci pe o analiză concretă a terenului și a resurselor disponibile.

„Nu mai poate rămâne un proiect abandonat”

În mesajul transmis public, Virgil Nanu a subliniat că Centura de Est a Câmpinei trebuie să depășească etapa proiectelor blocate și să fie pregătită pe baze care permit realizarea efectivă a investiției.

Președintele Consiliului Județean Prahova a transmis că obiectivul este ca noua variantă să fie una realistă, sustenabilă și capabilă să ajungă de la faza de documentație la execuție. Potrivit acestuia, autoritățile au reluat oficial demersurile și intenționează să ducă proiectul până la capăt.

Citeste in continuare

Administratie

Curtea Spitalului de Ortopedie din Azuga, modernizată cu sprijinul Consiliului Județean Prahova

Publicat

pe

De

Aleile și spațiul interior au fost refăcute pentru un acces mai sigur

Curtea interioară a Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga a fost amenajată și modernizată cu sprijin financiar din partea Consiliului Județean Prahova. Lucrările au vizat, în principal, refacerea aleilor și îmbunătățirea spațiului exterior al unității medicale, intervenții care nu fuseseră incluse în proiectul inițial de modernizare a spitalului.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a revenit la Azuga împreună cu primarul orașului, Adrian Purcaru, pentru a verifica stadiul lucrărilor și rezultatul investiției.

Investiția, urmărită de la identificarea nevoii până la finalizare

Potrivit lui Virgil Nanu, proiectele publice trebuie monitorizate pe întreg parcursul lor, inclusiv după finalizarea lucrărilor principale. Atunci când apar elemente neprevăzute sau necesități care nu au fost cuprinse în proiectul inițial, autoritățile trebuie să găsească soluții și să asigure resursele necesare pentru completarea investiției.

Refacerea aleilor și amenajarea curții au fost considerate intervenții importante pentru funcționarea corespunzătoare a spitalului, în condițiile în care spațiul exterior este utilizat zilnic de pacienți, aparținători și angajați ai unității medicale.

Un spital înseamnă mai mult decât clădirea medicală

Reprezentantul Consiliului Județean Prahova a subliniat că modernizarea unei unități sanitare nu trebuie evaluată doar prin starea clădirii și a saloanelor. Accesul către spital, aleile, curtea și organizarea întregului spațiu exterior contribuie, la rândul lor, la siguranța și confortul celor care ajung aici.

În urma lucrărilor, curtea Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga beneficiază de un spațiu mai bine structurat, mai accesibil și mai sigur. Investiția completează proiectul de modernizare a unității medicale și contribuie la crearea unui mediu mai adecvat pentru pacienți, vizitatori și personalul medical.

Citeste in continuare

Administratie

Valea Călugărească, mobilizată pentru un mediu mai curat în cadrul campaniei „Let’s Do It, România!”

Publicat

pe

De

Elevii și profesorii din comună s-au implicat în acțiunea de ecologizare

Comuna Valea Călugărească s-a alăturat din nou campaniei naționale „Let’s Do It, România!”, organizând o amplă acțiune de curățenie în mai multe zone ale localității.

La inițiativă au participat cadre didactice și elevi de la unitățile de învățământ din comună, care au contribuit activ la strângerea deșeurilor și la îmbunătățirea aspectului spațiilor în care locuiesc și învață.

Mai puține deșeuri față de anii anteriori

Reprezentanții Primăriei Valea Călugărească au remarcat că, în acest an, cantitatea de deșeuri identificată a fost mai redusă comparativ cu edițiile precedente. Situația este considerată un semnal pozitiv și indică o creștere a responsabilității față de mediul înconjurător.

Sub îndrumarea primarului Ioana Neagu, administrația locală susține că implicarea comunității și educația prin exemplu pot contribui la formarea unor comportamente responsabile și la menținerea curățeniei pe termen lung.

Mulțumiri pentru elevi, profesori și părinți

Primăria comunei Valea Călugărească le-a transmis mulțumiri tuturor elevilor și cadrelor didactice care s-au implicat în acțiune, precum și părinților care i-au sprijinit și încurajat pe cei mici să participe.

Campania a reprezentat nu doar o acțiune de ecologizare, ci și un exercițiu de responsabilitate civică. O comunitate curată reflectă respectul locuitorilor pentru mediul în care trăiesc și pentru spațiul pe care îl consideră „acasă”.

Informațiile au fost transmise de Primăria comunei Valea Călugărească, sub coordonarea primarului Ioana Neagu.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo

Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare Există țări care trimit rachete în spațiu. Și există țări care...

Exclusiv16 ore ago

Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI

Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin,...

Exclusiv16 ore ago

Derby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați

Dacă ar fi existat un premiu pentru „Cel mai tare circ fără clovni, dar cu cai drogați”, Hipodromul Ploiești l-ar...

Exclusiv16 ore ago

Cum a ratat Ploieștiul trenul miliardelor europene: epopeea fondurilor UE și PNRR sub Polițeanu

Constatări din Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești...

Exclusiv2 zile ago

Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori

Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...

Exclusiv2 zile ago

Republica T.C.E. PLOIEȘTI:  CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există

  Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...

Exclusiv2 zile ago

Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi

 Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....

Exclusiv3 zile ago

Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” –  Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)

MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI

 Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...

Exclusiv4 zile ago

Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează

Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau

Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...

Exclusiv5 zile ago

Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară

Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...

Exclusiv5 zile ago

113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare

Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...

Exclusiv5 zile ago

„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei

Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...

Exclusiv6 zile ago

Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”

Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv