Actualitate
Prea tarziu, prea putin, prea ca la țară/Am incheiat anul cu o inflatie de 4 ori mai mare decat in Zona Euro cu o inflatie tripla fata de media Uniunii Europene (3,8% versus 1,3%)

Am incheiat anul cu o inflatie de 4 ori mai mare decat in Zona Euro (cele mai recente cifre raportate ale inflate anuale, pentru noiembrie, arata ca in Romania rata anuala a urcat la 3,8%, fata de 1% in zona Euro). Totodata, aproape am incheiat anul cu o inflatie tripla fata de media Uniunii Europene (3,8% versus 1,3%). De ce?, se intreaba analistul economic Radu Teodor Soviani.
Prea tarziu, prea putin, prea ca la țară. Asa arata politica monetara a lui Isarescu din perspectiva Băncii Centrale Europene.
Deciziile Băncii Centrale Europene (reducerea ratei de dobândă pentru zona Euro la -0,5% și anunțarea cumpărării de active de până la 20 de miliarde de Euro, în principal) sunt o lovitură puternică pentru Banca Națională a României. Prinsă în capcana propriilor erori, ca și în precedenta criză, BNR nu poate decât să vulnerabilizeze și mai mult economia României, așa cum a făcut-o în precedenta criză dar și din 2015 încoace.
Mai recent, în ultimul an, Mugur Isărescu (69), guvernator BNR de 30 de ani, aflat la al șaselea mandat, a urmat ca la carte un tipar psihologic prin care a manifestat dubii în privința realizărilor sale și o frică persistentă în a fi expus ca o ,,fraudă”. Sindromul impostorului?
A respirat ușurat când nu a fost expus ca o fraudă în momentul în care a fost reales guvernator BNR, cu sprijinul ,,oamenilor serioși” (așa cum chiar el i-a denumit pe cei care au biruit temporar și efemer în lupta pro/contra lustrație). Pentru ,,oamenii serioși”, Mugur Isărescu este un briliant. O analiză mai atentă îl devoalează ca fiind un briliant de/pe hârtie. Un prefăcut.
Ca să îi dea strălucire, chiar și primarul general al capitalei s-a hotărât să aplice o politică de umezire a briliantului, propunându-l drept ,,cetățean de onoare” al Bucureștiului pe fostul sicofant al Securității.
În analizarea sindromului impostorului, puteți folosi ce definiție vreți: ,,persoană care caute să înșele, profitând de necunoștința sau de buna credința a oamenilor, șarlatan, minicinos, prefăcut”. Nu o singură dată Isărescu a admis că își dorește o populație care să nu înțeleagă ce se întâmplă cu banii:
Abia acum s-a aflat teribilul secret al longevitatii lui Isarescu la BNR: ,,Populația nici nu trebuie sa fie educata financiar!”.
Am fost singurul jurnalist financiar care, în 2015, atunci când Isărescu turna șampanie la petrecerea chefliilor (relaxarea fiscală) – respectiv reducea rata de dobândă de politică monetară la minimul istoric de 1,75% și punea gaz peste focul ațâțat de maradonistul financiar Ponta (reducerea TVA – prea târzie și prea mare de la 24% la 19%) și am arătat că BNR a greșit sensul. A luat-o pe contrasens, reducând dobânzile în loc să le majoreze. Ceea ce a amplificat dezechilibrele economice.
Deasemenea am arătat repetat că BNR a acționat prea târziu și prea puțin în ceea ce privește majorarea ratelor de dobândă. Într-un târziu, BNR a majorat timid ratele de dobândă până la 2,5%, înainte de a opri ciclul de întărire a politicii moentare aici.
Economia s-a răzbunat, deficitul extern s-a majorat ca și deficitul fiscal, leu s-a depreciat, inflația s-a reinflamat, BNR persistând cronic în ratarea țintei de inflație – în esență – atingerea țintei de inflație fiind obiectivul fundamental al BNR. Până și Mugur Isărescu a admis că ratarea țintei de inflație (2,5%) în 2018 ar fi putut fi mai amplă dacă ,,nu ar fi avut noroc”. Norocul impostorului?
Acum, România are o rată a inflației de patru ori mai mare decât cea europeană, încă un argument al faptului că BNR a acționat prea târziu și prea puțin în ceea ce privește majorarea ratelor de dobândă. Dacă BNR ar fi ridicat dobânzile mai devreme ar fi netezit excesele guvernamentale (și nu ar fi contribuit) la criza bugetară și viitoare criză de monedă, acum, când economia încetinește.
Dacă BNR ar fi făcut asta, acum ar fi avut spațiu să reducă ratele de dobândă și să contribuie atunci când trebuie, la o creștere economică reală. Mai adaug faptul că deși BNR a lăsat dobânzile prea jos pentru prea mult timo ratele de dobândă din România sunt cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce arată că în esență Isărescu se preface că face politică monetară, mecanismul de transmisie al politicii monetare fiind practic gripat. Ca nu cumva Isărescu să supere băncile. Încercați să luați un credit de 2000 de lei. Comisioanele de acordare și dobânzile depășesc 200 de lei, dobânzi efective de peste 10%. În timp ce depozitele sunt remunerate mizerabil.
Desigur, în 30 de ani de gubernator, Isărescu a mai învățat câte ceva despre politica monetară, dar nu a învățat cum și când trebuie să întărească/relaxeze politica monetară. Cum ar spune expresia favorită a academicianului Dăianu? O face pe dos. Când trebuie să o întărească el o relaxează, iar când trebuie să o relexeze, el o întărește (politica monetară). Este capcana în care s-a autobăgat Banca Națională.
Acum, când BCE a redus dobânzile, BNR nu are altă opțiune decât să facă ceea ce a făcut Banca Centrală Europeană și să se teamă de o apreciere excesivă a leului, care va face mai atractivă creditarea în valută, diminuând și mai mult mecanismele de transmise a politicii monetare a BNR. De altfel, orice apreciere excesivă este urmată de depreciere excesivă, atunci când criza se declanșează (țineți minute iulie 2007 când Euro-Leu s-a dus la 3,112, pentru ca în decembrie 2008 să ajungă la 4 lei iar în martie 2009, la 4,3 lei? Am înregistrat atunci, în 18 luni, o depreciere de 38% a leului față de Euro. De ce? Pentru că și în precedenta criză BNR a acționat prea târziu și prea puțin.
Iar Mugur Isărescu știe asta. Observați-l la fiecare declarație de după deciziile de non-politică monetară pe care le face la BNR: când e vorba de acționat prea târziu și prea puțin se bâlbâie, încurcă dobânda cu prețurile, amenință cu rate de dobândă de 25, ba chiar ajunge să pronunte cuvinte porcoase, inacceptabil pentru un academician de top: când a mai vorbit academicianul Isărescu de ,,curve” la BNR? Video, aici:
BNR ar trebui acum să reducă rata de dobândă pentru leu tocmai pentru a preveni aprecierea excesivă a leului. Doar că nu poate. Pe de-o parte că, așa cum se spune în fotbal, nu are spațiu, iar pe de altă parte pentru că o reducere a ratei de dobândă ar fi deasemenea pro-ciclică într-un moment în care finanțele parașutează bani (iresponsabil) în economie. Când se va manifesta criza mai profund în România, nici BNR și nici Ministerul de finanțe nu vor mai avea ce să facă. Data trecută când s-au pus într-o asemenea situație, au depreciat leul cu 38%, au majorat TVA-ul cu 5 puncte procentuale, au tăiat salariile cu 25% și au încercat să taie toate pensiile cu 10%.
Iar această capcană auto-creată de BNR ar fi putut fi evitată, pe de-o parte dacă BNR nu are fi acționat prea târziu, prea puțin, pe contrasens, într-un cuvânt prea ca la țară, iar pe de altă parte dacă Mugur Isărescu nu se opunea aderării României la Zona Euro, zonă în care am fi putut fi dacă în momentul cheie al acestui ciclu de expansiune economică (2015), Isărescu presa pentru adoptarea Euro în 2018 și nu pentru amanarea a la long, doar pentru a păstra beneficiile și conserva rețelele ,,oamenilor serioși”, care îl mai lasă un puc la BNR, tocmai pentru a nu îi păsa de economie, în beneficiul lor. Iar pentru oamenii serioși, apropos de o altă definiție a ,,impostorului”, cu toate eforturile lui Manole, care încearcă să se substituie guvernatorului Mugur Isărescu, el va rămâne, întotdeuana, doar Manole, cu pretenții de guvernator, mai puncteaza analistul Radu Teodor Soviani. (Sava N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 12 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”