“Moartea unui om este o tragedie dar moartea unui milion de oameni este o simplă statistică” I.V.STALIN

CRIMELE COMUNISMULUI, intr-o dezvaluire halucinanta a Asociației 21 Decembrie 1989, Președinte Teodor MĂRIEȘ, in acest numar revenim cu ultimul numar din acesta dezvaluire in exclusivitate.
REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989
Criminalii n-au ales victimele și practic au tras asupra a tot ce mișca pe străzile orașelor din România, în persoane vârstnice până la copii de câteva luni.
Cele mai multe victime s-au înregistrat:
– București 3.484 (morți, răniți și reținuți);
– Timișoara cu 1.600 (morți, răniți și reținuți);
– Sibiu – 740 de victime (morți, răniți și reținuți);
– Brașov – 332 victime (morți, răniți și reținuți);
– Brăila – 205 victime (morți, răniți și reținuți);
– Buzău – 125 victime (morți, răniți și reținuți);
– Constanța – 128 victime(morți, răniți și reținuți);
– Reșița – 112 victime (morți, răniți și reținuți);
– Ilfov – 190 victime (morți, răniți și reținuți);
– Cluj – 127 (morți, răniți și reținuți) și altele.
Să nu uităm cele câteva mii de copii rămași orfani după părinții lor uciși în revoluție dar și pe cei peste 400 de copii (1 lună – 17 ani) omorâți, răniți și reținuți de forțele de represiune comuniste, începând cu copii de câteva luni care se aflau în locuințele în care s-a tras sau în brațele părinților, până la tineri care sfidând forțele de ordine au demonstrat și au strigat ”libertate” și ”jos dictatorul” dar și pe cei peste 800 de copii rămași orfani prin pierderea unui părinte.
Crimele din decembrie 1989 au afectat:
– peste 8.500 de victime căzute sub puterea adversarului politic;
– peste 400 de copiii au fost victime și peste 800 au rămas orfani prin pierderea unui părinte;
– peste 900 de femei au căzut victime (decedate, rănite sau reținute);
– au afectat patrimoniul cultural prin distrugerea unor biblioteci, muzee și colecții de artă (numai la Biblioteca Universitară din București în care s-a tras cu tunul de către militari au fost distruse peste 500.000 cele mai multe cu valoare de patrimoniu);
– au fost distruse zeci de clădiri în care s-a tras cu arme de război (numai în Sibiu au fost distruse peste 60 de case unele cu valoare de patrimoniu și zeci de mașini);
– au fost distruse grădinițe, spitale și salvări prin arme de foc. Biblioteca Centrală Universitară Inspectoratul de Miliție Sibiu
Peste 1.000 de cauze penale privind victimele din decembrie 1989 au soluții de CLASARE și zac în arhivele Parchetelor Militare
Peste 1.000 de cauze penale privind victimele din decembrie 1989 au soluții de CLASARE și zac în arhivele Parchetelor Militare
Singurii, care au MANIPULAT aceste ÎNCADRĂRI sunt PROCURORII ROMÂNI, ce au lucrat până în prezent la aceste cauze.
Pentru edificare, redăm cele statuate de C.E.D.O.
în Cauza „Mocanu, Asociația 21 decembrie 1989 și Teodor Mărieș” contra Statului Român, Marea Camera, 2014”: MANIPULAREA ÎNCADRĂRII JURIDICE A EVENIMENTELOR ÎN LITIGIU, ASTFEL ÎNCÂT ACESTEA SĂ FACĂ OBIECTUL UNOR TERMENE DE PRESCRIPȚIE, CARE NU AR FI FOST APLICABILE DACĂ ACESTE EVENIMENTE AR FI FOST ÎNCADRATE CORECT, CONTRAVINE ÎNSUȘI OBIECTULUI ȘI SCOPULUI ART. 2 ȘI 3 DIN CONVENȚIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI”.
În același sens, Instanța Europeană, în Cauza „Vlase, Asociația 21 deembrie 1989 și Teodor Mărieș” contra Statului Român, 2011, paragraful 125, precizează următoarele: „…În cele din urmă, Curtea reamintește că obligațiile statului în temeiul art.2 nu ar putea fi indeplinite prin simpla acordare de despăgubiri, în urma unei proceduri civile deschisă la inițiativa reclamantului și nu a autorităților…Ancheta cerută de art. 2 din Convenție trebuie să poată duce la identificarea celor ce pot fi trași la raspundere…”.
MINERIADA 13-15 IUNIE 1990
Bechir Mariana Florica, 23 ani, studentă la Facultatea de Filosofie.
În dimineața zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla în sediul Universității București a fost bătută de mineri. ”Acesta (minerul) m-a lovit cu tăișul metalic al toporului în partea dreaptă a craniului, ștergându-mi scalpul, provocându-mi o leziune ce a sângerat abundent. Mi-am pierdut cunoștința, revenindu-mi în momentul în care eram transportată de doi mineri la ieșirea din facultate.”
A fost transportată la sediul Ministerului de Interne și înainte de a fi introdusă în sediu a observat că în dispozitivul militar de la această instituție se afla vărul ei, care a salvat-o și a transportată la Policlinica M.I. Vătămările suferite la nivelul capului au necesitat 2 luni de îngrijiri medicale, fiind internată la Spitalul 9.
Gîjgă Petre, 41 ani, cercetător științific la Institutul de Cercetări Transporturi
În dimineața zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla pe Bulevardul Magheru a fost atacat de un grup de mineri care l-au bătut.”Din reflex am pus mâinile în cap, am simțit o împunsătură de suliță în coapsa stângă.
Lovitura finală am primit-o în brațul stâng, care a fost rupt…și am leșinat. Când mi-am revenit eram așezat pe trotuar lângă Hotelul Negoiu, într-o baltă de sânge.”
A fost internat la Spitalul de Urgență Floreasca cu diagnosticul: ”traumatism cranio-cerebral cu hemoragie,brațul stâng rupt cu osul sfărâmat pe o lungime de 15-20 cm, lovituri pe tot corpul, spatele înnegrit, stare de șoc, înjunghiere în coapsa stângă cu hemoragie puternică, barba spartă. Am fost internat din 14.06.1990 până în data de 03.07.1990, la braț mi s-a aplicat o placă cu 4 șuruburi. Pe 28.06.1990 în urma loviturilor primite în cap am intrat în comă 2 zile. După externare am avut timp de 3 ani tratament pentru cap.”
Popescu Eugen Tiberiu, 27 ani, secretar de redacție la Ziarul ”Glasul”- 1
În dimineața zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla în sediul Facultății de Arhitectură a fost atacat de un grup de mineri. ”minerii au continuat să mă lovească cu răngile de metal la nivelul spatelui, instigându-se unul pe altul, cu replici gen ”Omorâți-l, dați-i în cap”, iar în momentul în care a început să-mi curgă sânge, s-au bucurat spunând ”Hai, a început să-i iasă borșul pe nas”. Cred că am numărat în jurul meu circa 18 mineri, care m-au lovit până mi-am pierdut cunoștința, revenindu-mi când eram târât de picioare, pe scări, considerându-mă probabil mort. De-a lungul scărilor se aflau alte grupuri de mineri, care continuau să mă lovească cu sălbăticie, deși cei doi care mă târau pe scări, afirmau că sunt mort. Unul dintre mineri a vrut să vadă dacă sunt mort și mi-a înfipt o șurubelniță în genunchiul drept. În acel moment mi-am pierdut cunoștința, revenindu-mi abia când domnul Prorector Vlăsceanu se afla aplecat asupra mea, întrebându-mă dacă mai trăiesc și reproșându-le minerilor modul în care mă bătuseră, eu fiind nevinovat….
Popescu Eugen Tiberiu, 27 ani, secretar de redacție la Ziarul ”Glasul”- 2
…Minerii m-au scos în stradă după ce fusesem lovit cu picioarele de doi polițiști la nivelul spatelui. Fiind abandonat pe stradă, de mine s-a apropiat un individ care mi-a pus mâna la nivelul inimii, spunând ”ăsta nu e mort, crăpații capul”. S-au apropiat de mine 4 femei în etate, robuste, având sacoșe asupra lor, care au început să mă lovească cu picioarele, strigând ”derbedeii ăștia, ar trebui călcați în picioare”. Mi-am pierdut din nou cunoștința, revenindu-mi în momentul în care 2 bărbați m-au luat de mâini și de picioare și m-au aruncat într-o mașină, sfătuindu-se dacă să mă ducă la morgă sau la spital. În autovehicul am început să gem, iar cele două persoane au zis că trebuie să mă ducă la spital”.
Voinea Ion, 37 ani, lăcătuș mecanic ”Electroaparataj”.
În dimineața zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla pe stradă discutând cu un coleg a fost atacat de mineri care l-au lovit în cap și pe tot corpul până și-a pierdut cunoștința.
În data de 14.06.1990 ora 21.30 a fost internat la Spitalul de Urgență București cu diagnosticul de politraumatism cranio-facial.
”Din acel moment starea generală a sănătății soțului meu nu s-a mai îmbunătățit. Au urmat mai multe internări până în data de 24.12.1990 când a paralizat. L-am internat la Spitalul Colentina unde a intrat în comă, l-am mutat la Spitalul nr.9 unde a fost operat la cap. Nici una din aceste intervenții nu a reușit așa că în data de 19.02.1991 soțul meu a decedat…De asemenea îmi amintesc faptul că Ion Iliescu le-a mulțumit public minerilor pentru activitățile desfășurate în București. Printre alte activități pe care le-au desfășurat minerii au fost agresarea și omorârea soțului meu, care nu avea nici o vină sau legătură cu manifestațiile antiputere din acea perioadă.”
Dosarul privind Mineriada 13-15 iunie 1990 a fost trimis în judecată în anul 2017 (după 28 de ani de la săvârșirea faptelor), însă judecătorul de cameră preliminară a decis anularea Rechizitoriului precum și a întregului material de urmărire penală, dispunând restituirea cauzei la Secția Parchetelor Militare. În acest context este clar că, în această cauză, urmărirea penală se va relua „de la zero”, asa cum a preconizat in exclusivitate Incisiv de Prahova.
În loc de concluzii:
– prin neînregistrarea de cauze penale și prin neefectuarea de cercetări, conform legii, pentru cele 2.500.000 victime ale comunismului, organele judiciare românești acționează și în prezent după principiul (enunțat mai sus) al lui IOSIV VISARIONOVICI STALIN;
– legislația penală și procesual penală românească obligă organele judiciare să efectueze cercetări în toate aceste cauze;
– încercările sporadice făcute până în prezent de justiția românească de a soluționa astfel de cauze au fost sortite eșecului, atâta timp cât organele judiciare românești au declansat cercetari doar în 6 cauze, în 2 dintre acestea urmărirea penală a durat 30 ani, iar la final doar în 2 cauze s-au pronuntat soluții de condamnare, celelalte 4 fiind „ratate”;
-având în vedere experiențele pozitive anterioare din domeniile luptei anticoruptie și împotriva criminalității organizate (prin infiintarea structurilor specializate D.N.A. si D.I.I.C.O.T.), APRECIEM CĂ SINGURA SOLUȚIE EFICIENTĂ ESTE ÎNFIINȚAREA UNEI SECTII PENTRU INVESTIGAREA CRIMELOR COMUNISMULUI SI A INFRACTIUNILOR CONTRA UMANITATII.
De remarcat este faptul ca, Asociația 21 Decembrie 1989 a depus la Președinția României, Guvernului României și Ministerului Justiției un proiect de act normativ pentru înființarea acestei Secții, ca singura soluție realistă de aflare a adevărului. (Ec Adrian Radu).

EXCLUSIV/Cadavrele lor au fost expuse în stradă, acolo unde au fost împușcați, în văzul tuturor, și au fost lăsate așa, timp de 2 zile și 2 nopți”/CRIMELE COMUNISMULUI (III)

EXCLUSIV/”Securiștii i-au deschis un testicol cu cuțitul și i-au băgat sare înăuntru și apoi l-au bătut până l-au ucis”/CRIMELE COMUNISMULUI (II)

EXCLUSIV/Când și cine va ancheta această ,,simplă statistică” de 2.500.000 de victime?/CRIMELE COMUNISMULUI (I)