Actualitate
Stirea care bate prezidentialele: vin chinezii!

(Preluare Inpolitics):
O știre de-a dreptul discretă apărută azi în presă ar putea bate ca importanță alegerile prezidențiale în derulare: de la 1 decembrie, își începe activitatea în România a patra bancă a lumii, ca mărime și va fi urmată curînd de a treia bancă a lumii. Ambele chineze. Două operațiuni cu impact uriaș asupra viitorului economic și politic al României, derulate, foarte interesant, într-o discreție neuzuală, chiar dubioasă.
Să o luăm metodic.
În decembrie 2011, Liu Qiwei, consilier economic si comercial al Ambasadei R. P. Chineze la Bucuresti anunța public faptul ca Bank of China va deschide anul viitor o filială în țara noastră.
Acesta spunea: „Dupa trei zile de intalniri profesionale in Romania, delegatia Bank of China, condusa de vicepresedintele sucursalei din Budapesta, Zhang Gang, a apreciat ca a fost o vizita reusita. In intalnirile avute la Bucuresti, Bank of China si-a exprimat dorinta de a deschide o sucursala sau chiar o reprezentanta in Romania pentru a sprijini dezvoltarea si diversificarea relatiilor bilaterale comerciale, in beneficiul investitorilor chinezi si al companiilor romanesti care au interese de afaceri in China”.
Nu s-a întîmplat nimic, însă.
Mulți ani după aceea.
În februarie anul acesta, spațiul public era ocupat de un scandal vizînd BNR, mai exact celebra operațiune de aducere în țară a aurului din Anglia, de discuțiile aprinse din jurul ordonanței 114 ori despre manipularea ROBOR. În orice caz, a fost o perioadă de săptămîni bune, în februarie-martie, cînd BNR și guvernatorul Mugur Isărescu au ținut afișul în media, cu atît mai mult cu cît în luna mai urma să-i expire mandatul la cîrma băncii.
Și totuși, nu s-a dezbătut aproape deloc un eveniment cu bătaie lungă, iar cînd s-a vorbit, totuși, a fost o vorbire mai seacă decît Sahara.
Pe 7 martie, a venit un anunț al BNR, prea puțin interesant: ”Guvernatorul Mugur Isărescu a efectuat, în perioada 28 februarie-5 martie, o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitaţia guvernatorului Băncii Centrale a RPC, Gang Yi. În cursul vizitei, delegaţia BNR a avut întâlniri cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. Discuţiile au vizat promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe”.
Apoi s-a așternut liniștea.
În august, o altă știre enervant de banală și de nebăgată în seamă, a traversat presa economică:
”Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din lume deţinute de statul chinez, îşi deschide sediu în România, în ultima perioadă iniţiind un proces de recrutare de personal. Banca îşi caută noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar”.
Iar de la BNR aflam, concomitent, că ”Bank of China nu a făcut până acum nicio solicitare de acreditare pentru a desfăşura activitate de bancă comercială”.
Apoi s-a așternut iar liniștea.
Spre jumătatea lunii septembrie, presa economică livrează o nouă știre banală, care nu generează nici brumă de discuții în spațiul public:
”Agricultural Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din China, cu active de peste 3.000 miliarde de dolari (locul 3 în lume), s-a înregistrat fiscal în România. La acest moment, banca, cu sediul în Beijing și controlată de stat, are sucursale în Londra, Tokyo, New York și Sydney, fiind una dintre cele mai mari 10 companii din lume. Banca asigură finanțare pentru micii fermieri și marile companii agricole en-gros, dar și pentru unele companii non-agricole”.
Azi, Mugur Isărescu lansează bomba.
Mai corect spus, nu azi, ci vinerea trecută, în cadrul unui discurs rostit cu ocazia aniversării a 70 de ani de relații bilaterale România – Republica Populară Chineză la BNR.
Dar abia azi știrea transpare în presă. Și e acoperită de agitația electorală.
Ce spune Isărescu:
”În acest context, doresc să exprim satisfacția deplină pentru rezultatele vizitei oficiale la Beijing a delegației BNR, efectuate în luna martie a acestui an, la invitația omologului meu, domnul Guvernator Yi Gang.
Cu această ocazie, au avut loc discuții cu conducerea Băncii Populare a Republicii Populare Chineze, cu conducerea Bank of China și cu cea a Asian International Infrastructure Bank. Discuțiile au vizat subiecte de importanță deosebită, dintre care doresc să menționez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluțiile economice și financiare globale, precum și alte teme conexe.
Înființarea pe teritoriul României de către Bank of China a unei sucursale, ce preconizează să desfășoare operațiuni din luna decembrie a acestui an este rezultatul firesc al acestor evoluții pozitive. Doresc să remarc prezența în sală a domnului Guo Lixin, director general al acestei sucursale, căruia îi urez succes în activitate”.
Bank of China și Agricultural Bank of China ocupă locurile 3 și 4 în topul celor mai mari bănci ale lumii, ”The Big Four” cum li se spune pe piețele internaționale.
Americanii de la JPMorgan Chase & Co. și de la Bank of America sunt pe 6 și 8. Giganții europeni Deutsche Bank și Societe Generale sunt pe 17 și 18. Credit Suisse pe 43. ABN Amro pe 63.
Asta, ca să ne facem o idee despre cine ne sunt ”oaspeții”.
Intrarea și operaționalizarea a două dintre cele 4 mari bănci ale lumii în țara noastră este un eveniment de o importanță greu de estimat. Pentru că băncile respective vor finanța masiv afaceri și achiziții pe teritoriu românesc, cel mai adesea ale propriilor compatrioți. Mai ales că Isărescu vorbește despre o sucursală, nu de o filială, diferența între ele fiind că ultima are autonomie comercială, în timp ce prima acționează strict conform indicațiilor venite de la banca-mamă, din China.
Adică de la statul chinez, care o deține.
În România începe invazia financiară chineză.
Poate nu de la 1 decembrie, poate nu de la 1 ianuarie. Dar primul mare pas a fost făcut, iar companii de asemenea dimensiuni nu intră pe o piață nouă pînă nu își fac lecțiile temeinic. Bank of China, trebuie spus, are peste o mie de filiale și birouri în afara granițelor, dar numai cîteva în Europa (Olanda, Germania, Franța, Marea Britanie, Luxemburg, Polonia ca să numim unele dintre acestea), pentru că statele bătrînului continent au simțit pericolul și s-au apărat cu îndîrjire.
Și în România s-a intervenit în anumite momente, de-a lungul ultimilor ani, pentru descurajarea unor investiții chineze concepute să fie de anvergură, vezi China Town sau Red Dragon, chiar dacă la inaugurarea primeia participase însuși premierul Emil Boc. Dar au venit reacții nervoase de la varii cancelarii străine și guvernele românești au bătut în retragere.
Discursul rostit vineri de Mugur Isărescu dă semnalul că reduta românească începe să cedeze în fața presiunii economice chineze.
La fel cum cedează și cele ale altor state europene.
Care vor fi consecințele acestor demersuri atît de puțin comentate în media și ce afaceri și achiziții vizează cu prioritate chinezii vom vedea relativ curînd, în opinia noastră.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”