Actualitate
BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu

Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se știe că majorările de rată de dobândă au o întârziere până la momentul în care ajung să se reflecte în reducerea prețurilor, de 4 până la 8 trimestre. Știu asta și strategii de lungă durată de la BNR susținuți de ,,oameni serioși’’. Am detaliat pentru PSnews.ro, precizeaza analistul Radu Soviani:
Inflaţia în România, de trei ori mai mare decât media europeană
România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Contactat de PSnews.ro, analistul economic Radu Soviani explică, în detaliu, motivele pentru care România continuă să aibă cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
„BNR este singura bancă centrală din UE care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental”
Astfel, potrivit lui Soviani, când inflația scade în Uniunea Europeană și zona Euro, în România scade mai puțin, iar BNR „este singura bancă centrală din Uniunea Europeană care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental”.
,,În primul rând observăm că atunci când prețurile se majorează în zona Euro sau în Uniunea Europeană, în România se majorează semnificativ mai mult’’. Așa am ajuns să avem inflație anuală de 4 ori mai mare decât inflația din zona Euro. În ultimele 12 luni, inflația în zona Euro a scăzut sub jumătate (de la 2,2% anual la 1% anual) iar in Uniunea Europeană, de la 1,6% anual la 1,4%. În România ne situăm la 4,1%, este drept tot în scădere față de nivelul de 4,3% înregistrat în urmă cu un an, ceea ce arată alte trei lucruri importante: când inflația scade în Uniunea Europeană și zona Euro, în România scade mai puțin (în zona Euro inflația a scăzut cu 55% până la un punct procentual iar în România a scăzut cu 5%, până la 4,1 puncte procentuale – de 11 ori mai puțin).
Apoi, mai observăm că BNR este singura bancă centrală din Uniunea Europeană care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental – spre exemplu, inflația din Ungaria a doua cea mai mare din Uniunea Europeană – după România este la 3,3% – în ținta de 3% +/- 1%. Și cel mai important, politica monetară funcționează, dar BNR greșește constant și dozajul și momentul, ceea ce conduce la ratarea misiunii sale de bancă centrală”, a declarat Radu Soviani în exclusivitate pentru PSnews.ro.
Totodată, analistul atrage atenția că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar datele publicat astăzi de Oficiul European de Statistică confirmă acest lucru. Mai mult: potrivit lui Soviani, șeful BNR, Mugur Isărescu, va fi nevoit să majoreze rata dobânzii pentru a tempera viitoare depreciere a leului, care la rândul ei va aduce mai mult inflație”.
„Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se știe că majorările de rată de dobândă au o întârziere până la momentul în care ajung să se reflecte în reducerea prețurilor, de 4 până la 8 trimestre. Gașca de la BNR susținută de ,,oameni serioși’’ a stat spectatoare până în ianuarie 2018, când a majorat timid rata de dobândă, cu doar 0,25 puncte procentuale (la 2%), ulterior urcând în mai 2018 la 2,5% – nivel la care a fost înghețată pentru ca Mugur Isărescu să nu deranjeze administrația politică și să fie reales, chiar dacă asta a însemnat din nou derapaje inflaționiste.
Dar majorările de rată de dobândă de monetară au funcționat (în sensul că majorarea ratei a condus timid la reducerea inflației), ceea ce confirmă că Mugur Isărescu a greșit dozajul (prea puțin întrucât încă avem o inflație cvadruplă față de cea din zona Euro) dar și momentul (prea târziu). Și cel mai important lucru că, acum, când numărătoarea inversă până la recesiune a început, pentru că a greșit dozajul și momentul, Isărescu nici nu are spațiu să reducă suficient rata dobânzii pentru a impulsiona economia atunci când va intra în revers, ba chiar, înzestrat cu greșelile trecutului, va fi nevoit să majoreze rata dobânzii pentru a tempera viitoare depreciere a leului, care la rândul ei va aduce mai mult inflație’’. Este trist că ,,oameni serioși’’ susțin în continuare la BNR personaje care nu învață nici măcar din propriile greșeli, darămite din ale altora, deși unii dintre ei scriau note informative despre ,,greșelile’’ altora încă din perioada securității comuniste”, a conchis Soviani.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”