Actualitate
“În România, în 2019, sutele de milioane de Euro cheltuite pentru localizarea apelurilor au ca rezultat servicii disimulate”

Recentul caz al dispariției Alexandrei ne arată că inclusiv actualele sume alocate bugetar și sub ochii serviciilor – de interes național – spre exemplu contractele pe bani publici de sute de milioane de Euro pentru serviciul 112 au reușit să producă simple convorbiri telefonice traumatizante și niciun rezultat concret. În România, în 2019, sutele de milioane de Euro cheltuite pentru localizarea apelurilor au ca rezultat servicii disimulate. Cum ar fi fost localizată Alexandra fără 112 și fără sute de milioane de Euro? La fel! Tot cazul Alexandrei ne arată că suprapus peste criza bugetară (din ce în ce mai profundă) și a investițiilor, avem o criză a instituțiilor, care nu funcționează. Am detaliat pentru PS News, precizeaza jurnalistul Soviani Radu:
“Suma tuturor crizelor”
România este pe roșu. România nu a mai avut la jumătatea anului un deficit bugetar de 2% din PIB din anul 2009, primul an de criză profundă al Marii Recesiuni. Nominal, în primele 6 luni ale acestui an, deficitul bugetar (diferența dintre veniturile bugetelor și cheltuielile acestora, în defavoarea veniturilor) s-a majorat la finalul lunii iunie până la 20 de miliarde de lei, ceea ce arată că în primele 6 luni de funcționare a statului, fiecare zi de administrare a finațelor publice a adus un minus de 110 milioane de lei (23,25 milioane de Euro). În acest ritm, până la finalul acestei ore în care finalizez prezentul editorial, finanțele publice vor mai înregistra un deficit de un milion de Euro. Iar în cele 5 minute în care minstrul finanțelor publice a explicat că va supra-impozita progresiv pensiile de 2000, 7000 sau peste 10.000 de lei, încercând să ne mintă că e vorba despre ,,echitate’’ și nu despre nevoie de bani , la nivel bugetar, gaura bugetară s-a adâncit deja cu mai mult de 80.000 de Euro. Asta este starea finanțelor publice la acest moment: în fiecare oră administratorii țării cheltuie cu un milion de Euro mai mult decât reușesc să aducă.
În urmă cu fix un an, spuneam pentru psnews, AICI: ,, Așa cum evoluează lucrurile în acest moment și fără măsuri de corecție, mai degrabă economia va încetini până la nivelul de 3%, iar deficitul să crească peste 4% spre 5%’’. Datele bugetului la 30 iunie 2019 par să confirme acest lucru. Și mai confirmă ceva: economia este gestionată de cei cărora nu le pasă de economie. Ca și în 2008-2009, după ce au ignorat criza, decidenții vin cu măsuri care nu sunt țintite, nu sunt imediate și nu urmăresc o restabilire a echilibrului pe termen lung. Dacă Boc și Pogea reduceau cheltuielile bugetare prin ,,înghețarea posturilor din sectorul bugetar’’, la fel fac și actualii guvernanți. Dacă în 2009 guvernanții dădeau vina pe ,,pensiile nesimțite’’ (pe care tot ei le majoraseră anterior) ca soluție pentru repararea finanțelor publice, la fel fac și actualii guvernanți. Acum, ei văd că este o problemă de nesustenabilitate în ceea ce privește plata pensiilor uriașe care nu au la bază sistemul de contributivitate. Spre exemplu pensia fostului bici la Securității din închisoarea de la Aiud, a ajuns în 2019 când s-a pensionat din poziția de procuror general al statului membru NATO România, nelustrat, să încaseze o pensie lunară de 18.000 de lei. În numele ,,echității’’, guvernanții propun cimentarea veșnică a inechității. Spre exemplu, dacă propunerea guvenramentală de supra-impozitare a pensiilor speciale non-contributive va trece, fostul ,,bici’’ va avea cimentată o pensie de 14.000 de lei, spre deosebire de cel mult 4.000 de lei cât ar fi însemnat pensia unui funcționar de carieră din ministerul finanțelor și care care a contribuit 45 de ani la sistemul de pensii. Echitate ar fi însemnat să aibă și un fost procuror general 6.000 de lei și aceeași sumă să o aibă și funcționarul de carieră. Dar prin soluția ,,echității’’ în fapt cimentare inegalității, un individ ca fostul procuror comunist va încasa de trei ori și jumătate mai mult. Nici vorbă de echitate.
Nu avem echitate nici în privința recordului mondial pe care îl deține România din 2017 când un cetățean român (43 de ani), tehnocrat, a ajuns să devină primul om din lume care primește pensie mai mult timp decât a trăit până a devenit pensionar. La 42 de ani, deținătoarea recordului cu pensie de 13.000 de lei. Față de impozitul actual, recordmena va plăti în plus 1750 de lei și va rămâne cu 11.250 de lei pensie netă. La 43 de ani. În timp ce funcționarul cu 45 de ani de contribuvitate și ieșit în pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani încasează sub 4.000 de lei. Nicio urmă de echitate aici, ci de consolidare a privilegiilor.
Pentru că nu dispar. Dacă vreți, este o readucere la situația în care se aflau respectivele pensii non-contributive înainte de cea mai recentă majorare a punctului de pensie. Guvernul urmărește prin măsura propus conservarea inechității și nu dispariția ei. Așa cum a făcut și când a redus impozitul pe venit de la 16% la 10% și pentru pensia specială și pentru cea contributivă. Ni se servesc două porții de minciuni, pe aceeași tavă: la intern – că elimină inechitatea (fals) și la extern, că măsurile vor conduce la redresarea finanțelor publice. De asemenea fals.
Politica milionului de Euro deficit pe oră a condus la o vulnerabilitate sistemică a finanțelor publice din România: pentru că nu au fost gestionate corect și echitabil nici majorările de venituri și nici ajustările de cheltuieli, în prezent, 40% din deficit reprezintă costuri cu dobânzile pentru datoria publică. Adică din acel milion de Euro, 400.000 pe oră reprezintă dobânzi plătite pentru datoria publică. Încă mică (35%). Când datoria va ajunge la 60% și cu perspectiva de creștere a costurilor de finanțare întregul deficit se va duce pentru plata dobânzilor (nu și a datoriei). Ceea ce condamnă țara la eliminarea investițiilor, principalul motor de creștere. În această cheie trebuie să citiți și recentul praf în ochi aruncat prin devenirea autostrăzilor ,,obiectiv strategic de interes național’’. Pe lângă conservarea privilegiilor companiilor apropiate oamenilor din serviciile de informații (ele vor gestiona în fapt cheltuirea sumelor bugetare și nu gratuite, din fonduri europene) este și un praf în ochi: autostrăzile tot nu s-au făcut, iar studii de fezabilitate, iar contracte pe bani public cu dedicație. Prin urmare, la criza bugetară se adaugă, oficial, criza investițiilor. Simplu spus, criza ,,
Recentul caz al dispariției Alexandrei ne arată că inclusiv actualele sume alocate bugetar și sub ochii serviciilor – de interes național – spre exemplu contractele pe bani publici de sute de milioane de Euro pentru serviciul 112 au reușit să producă simple convorbiri telefonice traumatizante și niciun rezultat concret. În România, în 2019, sutele de milioane de Euro cheltuite pentru localizarea apelurilor au ca rezultat servicii disimulate. Cum ar fi fost localizată Alexandra fără 112 și fără sute de milioane de Euro? La fel! Tot cazul Alexandrei ne arată că suprapus peste criza bugetară (din ce în ce mai profundă) și a investițiilor, avem o criză a instituțiilor, care nu funcționează. Procurori sau polițiști simulează calitatea bine plătită de ,,oameni ai legii’’ devenind paravane ale fărădelegii. CSAT își simulează menirea și, la 7 ani după ce Dan Șova se muta cu cortul pe autostrada Comarnic-Brașov astfel încât să fie gata în 2014, CSAT, maradonist, ne spune că la fel, se mută cu cortul pe autostrăzi – pentru că ele devin ,,obiective strategice de interes național’’. Alt paravan pentru ciordeală, tip 112 – așa cum a fost aplicat în România – de interes național.
Peste toate, se adaugă criza dobânzilor. Pentru a fi reales încă 5 ani în scopul de a nu îi păsa de economie, Mugur Isărescu a majorat dobânzile prea târziu și prea puțin, validând cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, iar în momentul devoalării sumei de crize nu va avea de unde să scadă dobânzile pentru a impulsiona economia, așa cum nici guvernul nu va avea de unde să scadă taxele, pentru că le-a redus atunci când nu a trebuit și unde nu a trebuit în timp ce a majorat cheltuielile acolo unde nu a trebuit și mai ales nu cu cât ar fi trebuit. Isărescu a mimat constant dorința de aderare la zona Euro, tocmai pentru ca le și guvernele să își păstreze privilegiul de a gestiona o economie, fie pe partea monetară fie pe partea fiscală, de care nu le pasă. Cel mai recent argument este: în timp ce amâni nejustificat până în 2024 aderarea la zona Euro, zicând vă vrei în zona Euro, tu tocmai mai lansezi o nouă bancnotă (ce bucurie pe importatorii de plastic care sunt chemați să ofere materia primă pentru bancnota de 20 de lei, ce va fi lansată în 2020 – inutilă dacă perspectiva aderării la Euro în 2024 ar fi una reală și dorită).
Cu o astfel de politică monetară, Isărescu a pregătit minuțios următoarele crize care se vor așeza peste criza bugetară, investițională și peste cea instituțională: criza dobânzilor și criza monetară – cea care vor conduce inflația mai sus, va statua deprecierea leului și va crea premise certe prin dobânzile vor urca la cer să mai confiște o parte din puterea de cumpărare a cetățenilor și companiilor din penultima țară din Europa din punct de vedere al puterii de cumpărare reale. Asta este suma tuturor crizelor pe care, în opinia mea, soldați eterni infiltrați într-un stat administrat și nășit de lichele și oameni fără căpătâi care ar fi trebuit demult lustrați (nu ,,reînnoiți’’) se zbat realmente să o concretizeze cât mai repede pentru a preveni/temporiza propria disoluție. Vor reuși ei și de data aceasta? Mai grav este că nimic din toate acestea nu puteau să nu fie anticipate la începutul anului, așa cum v-am avertizat atunci: ,,Anul 2018 este anul neizbândelor. Pregătiți-vă pentru furtuna perfectă’’ (Paul D.).
Actualitate
Trump anunță un proiect de 175 miliarde de dolari pentru un scut antirachetă de ultimă generație, condus de generalul Guetlein

Un plan ambițios cu perspective de extindere internațională
Președintele Donald Trump a anunțat astăzi un nou proiect de amploare, denumit „Golden Dome” (Cupa de Aur), al cărui cost estimat depășește 175 miliarde de dolari. Proiectul, menit să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, va fi condus de generalul Michael Guetlein, vicecomandant al Forței Spațiale, și va avea ca scop interceptarea rachetelor chiar și dincolo de granițele terestre, inclusiv din spațiu.
Un sistem de apărare capabil să contracareze orice amenințare
„Odată finalizat, Golden Dome va putea intercepta rachete lansate din orice parte a lumii, chiar și din spațiu, și vom avea cel mai performant sistem vreodată construit”, a declarat Trump într-un briefing în Biroul Oval, fiind însoțit de secretarul Apărării, Pete Hegseth, senatori americani și generalul Guetlein.
Președintele a afirmat cu convingere că proiectul va fi complet operațional până la sfârșitul mandatului său. La nivel internațional, Canada a exprimat deja interesul de a se alătura inițiativei. „Vor să se implice și să vadă dacă pot fi parte a acestui proiect”, a explicat Trump referindu-se la vecinii de la Nord, cu care administrația sa avut relații tensionate. „Nu va fi foarte dificil. Vor plăti partea lor de contribuție”, a adăugat el.
Finanțare și provocări tehnice
Inițial, proiectul Golden Dome va fi finanțat cu o sumă de 25 miliarde de dolari, provenind dintr-un proiect de legislație republicană pentru reconciliere bugetară, însă această lege se află în prezent în impas, din cauza opoziției din partea partidului Republican din Camera Reprezentanților.
Deși președintele și cei prezenți în Biroul Oval au fost mai puțin clari în privința arhitecturii exacte a sistemului care ar urma să fie operațional până la sfârșitul mandatului, expertul în apărare antirachetă Tom Karako a explicat că „depinde de modul în care se definește ‘operațional’” și a subliniat că procesul va fi evolutiv, în mai multe etape.
Guetlein, o figură cheie pentru spațiu
Generalul Guetlein, considerat printre cei mai potriviți pentru conducerea acestui proiect datorită experienței sale volume în domeniul spațial, aduce cu sine o vastă experiență în comandarea sistemelor spațiale, fiind anterior șef al Space Systems Command și colaborând direct cu constelația de sateliți de avertizare și urmărire a rachetelor a Pentagonului.
El a subliniat necesitatea de a intensifica protecția teritorială, mai ales în fața amenințărilor moderne, precum rachetele de croazieră capabile să elude radarul și sistemele de apărare. „Este crucial să ne concentrăm mai mult pe apărarea națiunii”, a spus Guetlein, descriind inițiativa ca fiind „o abordare curajoasă și agresivă”.
Un complex sistem de apărare, inspirat de sistemul israelo-palestinian Iron Dome
Inițiativa Golden Dome, denumită după sistemul israelian Iron Dome, urmărește crearea unui adevărat scut aerian pentru Statele Unite. Nu vorbim însă despre un singur sistem, ci despre o „sistem de sisteme” format din multiple straturi de apărare, ce includ senzori terestrați și sateliți, precum și interceptori de pe teren și din spațiu.
Primul nivel va consta din senzori de la sol și până în orbită, pentru colectarea datelor despre amenințări, aceste informații fiind folosite apoi pentru a ghida un arsenal de interceptori, capabili să doboare rachetele inamice în faza de boost, în spațiul de lansare.
Obstacole majore: finanțare și tehnologie
Totuși, Golden Dome se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cele financiare, estimările variază de la câteva sute de miliarde până la trilioane de dolari, oficiali precum senatorul republican din Montana, Tim Sheehy, avertizând că costurile totale ar putea ajunge chiar și la nivelul de „trilioni de dolari”. În plus, realizarea efectivă a unei arhitecturi spațiale de interceptare rămâne un obstacol tehnic major, având în vedere necesitatea utilizării radarelor în banda de frecvențe 3.1-3.45 GHz, iar utilizarea comercială a acestor porțiuni de spectru poate compromite sistemele critice ale inițiativei.
O altă problemă majoră este integrarea și funcționarea în tandem a diverselor sub-sisteme, astfel încât acestea să devină un sistem eficient, nu doar o colecție de componente.
Critici și riscuri geopolitice
Inițiativa nu este privită favorabil de toți, experții în controlul armamentelor avertizând că o astfel de tehnologie ar putea destabiliza echilibrul nuclear global, periclitând doctrina descurajării reciproce. De asemenea, criticii se tem că implicarea unor companii private precum SpaceX, condusă de Elon Musk, ar putea aduce riscuri etice și strategice, având în vedere influența majoră pe care o are industria spațială privată în aceste proiecte.
Participare largă a industriei și competiție globală
Senatorul republican din Alaska, Dan Sullivan, a menționat că sistemul va cuprinde interceptori de la mari contractori precum Lockheed Martin și Raytheon, dar și companii mai mici, noi pe piață, interesate să ofere tehnologii mai ieftine și inovatoare. Trump a amintit de „cele mai strălucite minți din Silicon Valley”, sugerând că inovația tehnologică ar putea veni de oriunde.
„Ce e important este că oricine poate participa, poate concura”, a spus senatorul republican Kevin Cramer, din Dakota de Nord.
Perspectiva experților și importanța proiectului
După anunț, analiști de la TD Cowen, precum Roman Schweizer și Liz Huseynov, au exprimat rezervări privind fezabilitatea unui scut continental imun total, dar au subliniat că Golden Dome reprezintă un catalizator vital pentru dezvoltarea și implementarea capacităților spațiale critice.
Președintele Trump și-a exprimat convingerea că Statele Unite dispun de o „super-tehnologie” pe care nimeni altcineva nu o are, susținând că această avantaj reprezintă un atu major în cadrul inițiativei Golden Dome, chiar dacă nu a intrat în detalii.
Actualitate
Acord istoric între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru apărare și securitate post-Brexit

O nouă etapă în colaborarea de securitate
După ani de tensiuni politice generate de Brexit, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit asupra unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității, ca parte a unui pachet economic mai amplu. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit desfășurat la Londra, unde Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că parteneriatul vizează consolidarea colaborării într-o serie de domenii, inclusiv industrie, mobilitate militară, menținerea păcii, gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride.
Primul pas spre integrare în programele europene de apărare
Von der Leyen a subliniat că acest acord reprezintă un „prim pas” către implicarea Regatului Unit în programele și inițiativele de apărare ale UE, dar a menționat că va fi nevoie de negocieri suplimentare pentru ca industria britanică să poată concura pentru achiziții comune, în cadrul proiectului SAFE, care are o valoare de 150 miliarde de euro (aproximativ 169 miliarde de dolari).
Un document comun, semnat tot astăzi între UE și Regatul Unit, menționează că cele două părți “trebuie să exploreze rapid posibilitățile de cooperare sporită, benefică reciproc, create de instrumentul SAFE, odată ce acesta va fi adoptat, în conformitate cu cadrul legal propriu fiecărei părți”.
Initiativa EU ReArm și potențialul pentru companii britanice
Acordul se înscrie în cadrul inițiativei ReArm a UE, estimată la până la 800 de miliarde de euro, destinată creșterii cheltuielilor militare și capacităților industriale din tot continentul. SAFE permite statelor membre să acceseze credite pentru investiții în echipamente militare majore, sporind interoperabilitatea și acoperirea lacunelor militare.
Von der Leyen a afirmat că acest program va „crea noi oportunități pentru industriile de apărare” ale UE și va “contribui la sporirea pregătirii militare”. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE în 2020 a restricționat companiile locale de la participarea la contractele de apărare ale blocului comunitar. Cu toate acestea, noul acord deschide perspective semnificative pentru companii precum BAE Systems, Babcock și Rolls Royce.
Reacții mixte și așteptări
Kevin Craven, CEO al organizației britanice ADS Group, a calificat acordul drept “o dezvoltare binevenită”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a se bucura, deoarece detaliile nu sunt încă clare:
„Este un pas important, dar încă trebuie să vedem exact cu ce beneficii concrete vine pentru industria de apărare a Marii Britanii.”
De cealaltă parte, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a salutat acordurile ca pe un “nou început” în relația UE-Regatul Unit, afirmând că acestea “reprezintă mai mult decât simple documente, ci un angajament comun pentru securitate, prosperitate și dezvoltare”.
Împreună, liderii promit o colaborare mai profundă în apărare și un rol întărit pentru Europa în comunul front NATO, precum și sprijin pentru eforturile de pace din Ucraina, inclusiv prin sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Un angajament politic, cu semne de întrebare despre ambiție
Premierul britanic Keir Starmer a subliniat că noua înțelegere de comerț asigură Regatului Unit cel mai bun acces la piața UE, păstrând totodată angajamentele de a nu reîntregi unilateral piața unică, uniunea vamală sau libertatea de mișcare.
Pe de altă parte, expertul Ed Arnold de la Royal United Services Institute a exprimat scepticism cu privire la nivelul de ambiție al acestui parteneriat, menționând lipsa de „obiective concrete sau repere realizabile” până în prezent.
Actualitate
Odin plyus nol’ ravno odin. Matematika vsegda prosta.

Nikushor Dan, novyy prezident Rumynii: yavnaya pobeda na vyborakh, sostyazaniyakh i politicheskikh vyzovakh
-
Exclusivacum 3 zile
Jaf și corupție la nivel național: Incisiv de Prahova dezvăluie adevărul despre mafia deșeurilor din Prahova – autoritățile, complice sau ineficiente?
-
Exclusivacum 17 ore
Problemele din penitenciare: Critici acerbe la adresa DSDRP pentru lipsa de sprijin și coordonare
-
Exclusivacum 2 zile
Corupție și afaceri cu statul în Vălenii de Munte: Lumea ascunsă a ilegalităților și a înțelegerilor oculte
-
Exclusivacum 2 zile
Ploieștiul, orașul sfidării și al corupției: de la stalpi montati la mașini pe trotuar/O nouă fază a scandalului WHITE TOWER
-
Exclusivacum 4 zile
Electromecanica Ploiești: O promisiune minciunoasă? Cum Sistemul Antigrindină joacă la două capete, ignorând disperarea fermierilor
-
Exclusivacum 2 zile
Scandalul Coca-Cola din România: Între practici ilegale, manipulare și protecție dubioasă
-
Uncategorizedacum 14 ore
Escrocheria imobiliară „White Tower – City Gate”: O rețea de înșelăciune și impostură în lumea afacerilor
-
Exclusivacum 5 zile
Împuternicirea pe funcție: de excepție, aproape regulă în MAI