Actualitate
CUMNATA LUI TARCEA NE-A NENOROCIT LA CEDO

(Preluare Luju.ro):
Am aflat cine sunt judecatorii care au provocat condamnarea Romaniei la CEDO pentru tinerea abuziva in arest a asistentei Florentina Cirstea. Printre ei, judecatoarea Dana Boroi de la Judecatoria Sectorului 6, sotia fratelui sefei ICCJ Cristina Tarcea. In total, 8 judecatori au tinut-o pe asistenta Cirstea nejustificat dupa gratii. Procurorul de caz care a obtinut incatusarea abuziva a Florentinei Cirstea este vestitul Marius Iacob (Lista)
Lumea Justitiei prezinta lista cu judecatorii care sunt responsabili pentru ultima condamnare incasata de Romania la CEDO. Cea din cazul asistentei Florentina Daniela Cirstea de la Maternitatea Giulesti, despre care judecatorii de la Strasbourg au decis ca a fost tinuta abuziv in arest timp de doua luni (click aici pentru a citi).
Bomba: printre magistratii care au facut posibila condamnarea de la CEDO se numara si judecatoarea Dana Boroi de la Judecatoria Sectorului 6, nimeni alta decat cumnata Cristinei Tarcea (foto stanga), sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Totodata, in acest caz gasim si alti magistrati importanti ai Romaniei, unii dintre ei activand astazi chiar la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Si nu in ultimul rand, procurorul care a coordonat ancheta in cazul anchetei privind incendiul de la Maternitatea Giulesti si care a cerut arestarea preventiva a asistentei Florentina Cirstea a fost „vestitul” Marius Iacob (foto dreapta), pe atunci la PICCJ, cel care in aceste zile a fost deconspirat ca a ramas adjunct la DNA cu incalcarea legii.
Initial, Florentina Cirstea (aparata la CEDO de maestrul Corneliu Liviu Popescu) a fost retinuta de PICCJ in 23 august 2010, in cazul tragediei de la Maternitatea Giulesti, unde un incendiu a ucis sase bebelusi. A doua zi, in 24 august 2010, Florentina Cirstea a fost dusa la Judecatoria Sectorului 6 cu propunere de arestare preventiva. Solicitarea PICCJ a fost admisa de judecatoarea Lucretia Postelnicu, aceasta dispunand emiterea unui mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile. Desigur, asistenta a formulat recurs impotriva masurii (in vigoare era vechiul Cod penal, care prevedea ca hotararile de arestare sunt atacate cu recurs, nu cu contestatie), actiunea fiind insa respinsa de judecatorii Antonela Costache, Raul Nestor si Gratiela Constantin de la Tribunalul Bucuresti, care au decis mentinerea Florentinei Cirstea in arest preventiv.
In 15 septembrie 2010, Judecatoria Sectorului 6 s-a pronuntat pe o noua cerere a PICCJ in cazul asistentei Florentina Cirstea, de aceasta data de prelungire a arestului preventiv. O masura care a fost admisa de judecatoarea Dana Boroi, cumnata sefei ICCJ Cristina Tarcea; mai exact, sotia fratelui presedintei instantei supreme, profesorul universitar Gabriel Boroi. A urmat un nou recurs formulat de asistenta impotriva incheierii de arestare, recurs respins la randul sau la Tribunalul Bucuresti, de aceasta data de judecatoarele Simona Nenita, Claudia Cipariu si Oana Burnel.
Opt judecatori i-au facut pe plac lui Marius Iacob
Ulterior, Florentina Cirstea avea sa fie eliberata din arest. Dupa doua luni de detentie. In total, opt judecatori de la Judecatoria Sectorului 6 si Tribunalul Bucuresti au pronuntat hotarari de arestare a asistentei Florentina Cirstea, facandu-i pe plac procurorului Marius Iacob, hotarari care iata au dus la condamnarea Romaniei la CEDO din cauza caracterului abuziv al acestor masuri.
Sa facem o recapitulare.
Prima faza a arestului:
-judecatoarea Lucretia Postelnicu de la Judecatoria Sectorului 6 dispune in 24 august arestarea pe 29 de zile a asistentei Florentina Cirstea;
-judecatorii Antonela Costache, Raul Nestor si Gratiela Constantin de la Tribunalul Bucuresti resping recursul Florentinei Cirstea impotriva arestului preventiv;
A doua faza a arestului:
-judecatoarea Dana Boroi de la Judecatoria Sectorului 6 dispune prelungirea masurii arestului preventiv pe 30 de zile fata de asistenta Florentina Cirstea;
-judecatoarele Simona Nenita, Claudia Cipariu si Oana Burnel resping recursul Florentinei Cirstea impotriva hotararii de prelungire a arestului preventiv.
Statul are ocazia sa aplice legea raspunderii magistratilor
Decizia de condamnare a Romaniei la CEDO este una devastatoare pentru statul roman prin faptul ca sunt devoalate si condamnate practici profund staliniste ultilizate ani la rand de procurori si judecatori pentru incatusarea oamenilor, astfel de magistrati invocand aberatii cum ca lasarea in libertate a inculpatului ar produce indignare si revolta in randul opiniei publice. In ceea ce priveste suma, aceasta nu este una mare. Mai exact, statul roman va trebui sa-i plateasca Florentinei Cirstea 5.000 de euro. Intrebarea care se pune este din buzunarele cui se vor achita acesti bani. Din ale romanilor sau din ale celor opt judecatori care i-au facut pe plac procurorului Marius Iacob si au tinut-o abuziv pe asistenta in arest?
Evident, daunele vor fi platite in prima faza de statul roman. Totusi, autoritatile au ocazia si chiar sunt obligate sa puna in aplicare noile prevederi ale legii raspunderii magistratilor, indreptandu-se cu actiune in regres impotriva judecatorilor responsabili pentru condamnarea Romaniei la CEDO.
Promovare pana la Inalta Curte
In final, iata ce s-a intamplat cu judecatorii care au aruncat-o abuziv in arest pe asistenta Florentina Cirstea. Aproape toti au promovat intre timp, unii ajungand chiar si la Inalta Curte:
-aflate la Tribunalul Bucuresti in momentul in care au tinut-o in arest pe Florentina Cirstea, judecatoarele Simona Nenita si Oana Burnel judeca in prezent la instanta suprema;
-judecatorul Raul Nestor, la Tribunalul Bucuresti cand a respins recursul asistentei impotriva arestarii, activeaza in prezent la Curtea de Apel Ploiesti;
-judecatoarea Claudia Cipariu se afla in continuare la Tribunalul Bucuresti;
-judecatoarea Gratiela Constantin a iesit anul trecut la pensie, dupa ce intre timp promovase la Curtea de Apel Bucuresti;
-judecatoarea Lucretia Postelnicu a promovat la Curtea de Apel Bucuresti,
-judecatoarea Dana Boroi a ramas la Judecatoria Sectorului 6;
Cel mai rau a ajuns judecatoarea Antonela Costache (devenita intre timp Cristea), care a fost condamnata in 2018 la 6 ani inchisoare cu executare.
* Cititi aici hotararea CEDO de condamnare a Romaniei in cazul asistentei Florentina Cirstea
Actualitate
Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine
Actualitate
Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare
Actualitate
UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.
Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.
Autonomie strategică și achiziții comune
SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.
Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane
Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.
Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare
SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.
Priorități și proiecte viitoare
Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.
-
Exclusivacum 4 zile
Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni
-
Exclusivacum 2 zile
Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
Muntele corupției: Iepuri și capcane în Vălenii de Munte
-
Exclusivacum 2 zile
Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr
-
Exclusivacum 4 zile
Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate
-
Exclusivacum 3 zile
Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor