Connect with us

Actualitate

Băncile au continuat să încaseze la împrumuturile în derulare dobânzi calculate la referințe false, manipulate

Publicat

pe

Băncile au continuat și în trimestrul I să încaseze la împrumuturile în derulare dobânzi calculate la referințe false, manipulate, prin afișarea unor rate în ecran, neîntâlnite în mod real în piață. La un sold al creditelor în lei de 170,6 miliarde de lei, această umflare artificială a referinței, care continuă, înseamnă un plus anual de 818 milioane de lei, ca profit pentru bănci, doar pentru că Mugur Isărescu le-a permis și le permite să ia în calculul costului creditelor în derulare referințe false. Dobânzile reale au fost, din nou NET inferioare celor din ecran. Am detaliat, pentru PS News, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

“Când dobânda îi dă (încă) un dos de palmă celui mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume

Banca Națională a României a publicat pentru a doua oară în ultimele 3 luni, rata efectivă de dobândă la care băncile se împrumută între ele, pe piața monetară. Așa numitul IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorului), în fapt, dobânda verișor a ROBOR-ului. În primul trimestru din acest an, prețul efectiv (mediu) plătit de băncile cu deficit de lichiditate celor cu excedent a fost de 2,63%, în creștere cu 0,27 puncte procentuale (10%) față de dobânda medie a trimestrului precedent (2,36%)

În ultimul trimestru al anului trecut, dobânda efectivă a fost de 2,36%, cu jumătate de punct procentual sub media ROBOR-ului din aceeași perioadă (2,85%). În primul trimestru din din 2019, dobânda efectivă a urcat până la o medie de 2,63% pe an, dar la fel au făcut și dobânzile manipulate în ecran, media ratei de dobândă ROBOR la 3 luni în această perioadă fiind de 3,11%. Ce observăm? Că diferența dintre dobânda efectivă și dobânda din ecran s-a situat la 0,48 puncte procentuale în trimestrul I față de 0,49% în trimestrul IV al anului trecut. Cu alte cuvinte, băncile au continuat să încaseze la împrumuturile în derulare dobânzi calculate la referințe false, manipulate, prin afișarea unor rate în ecran, neîntâlnite în mod real în piață. La un sold al creditelor în lei de 170,6 miliarde de lei, această umflare artificială a referinței, care continuă, înseamnă un plus anual de 818 milioane de lei, ca profit pentru bănci, doar pentru că Mugur Isărescu le-a permis și le permite să ia în calculul costului creditelor în derulare referințe false.

Este a doua palmă consecutivă dată de dobânda efectivă lui Mugur Isărescu (susținătorul dobânzilor manipulate, calculate în ecran), cel care, atunci când pe masa guvernului României a apărut mai vechea preocupare (4 ani) a reglementatorilor pieței americane și a reglementatorilor pieței europene (2 ani), a ținut să bage ștăngi cum că dobânda calculată la tranzacțiile efective și nu manipulată, ar dezavantaja populația. Cele mai recente 2 trimestre arată însă că, la scutul argumentelor lui Isărescu, o bună perioadă de timp, prin manipularea inițial în jos și apoi în sus a ROBOR-ului, băncile au supra-taxat creditele, calculând dobânzi la niveluri false de referință, cu permisiunea și la scutul lui Mugur Isărescu, în esență, luând mai mulți bani din economie și din profiturile (sau adâncind pierderile) companiilor și persoanelor fizice.

Acesta ar fi trebuit să fie cel mai noi motiv pentru care Mugur Isărescu (69 de ani), ar fi trebuit să nu primească încă un mandat la conducerea băncii naționale: a tolerat și chiar încurajat falsificarea dobânzilor la credite, în baza unor referințe manipulate.

Isărescu ar fi avut și anterior multe alte motive pentru a se retrage din fruntea BNR unde a supraviețuit tuturor celor 23 de premieri din ultimii 30 de ani. Isărescu ratează des obiectivul fundamental pe care și l-a asumat – țintirea inflației și stabilitatea prețurilor, este deja devoalat ca fiind fost informator al Securității Comuniste, permite băncilor comerciale să extragă rente din sectorul privat calculând dobânzi la false referințe, descurajează economisirea ținând dobânzile jos la depozite în condițiile de inflație mare față de restul Uniunii Europene, și nu în ultimul rând asistă și a asistat cu un aer serios la fraudarea bugetului de stat de către bănci prin externalizarea unor așa numite credite ,,neperformante’’(așa numitele ,,pierderi’’ externalizate pe nimic fiind deduse din profiturile ,,viitoare’’ ale băncilor pe care tot Isărescu le-a asigurat prin falsificarea ROBOR în loc să oblige acționarii străini ai băncilor să aducă capital). Aceste deduceri reprezintă falsificarea impozitului pe profit real pe care băncile ar trebui să îl plătească și exportarea profiturilor băncilor în alte circumscripții fiscale, pe care Isărescu a recunoscut recent că le vizitează, ca ,,patriot’’. Cu alte cuvinte, Isărescu veghează patriotard și păgubos la externalizarea profiturilor și la naționalizarea pierderilor economiei românești

Îl denumeam într-un editorial recent pe Isărescu – lupul politicii monetare – făcând referire la puterea lupului – care este haita, sau, cum ar spune Isărescu: ,,există încă oameni serioși care m-au susținut’’. Puterea haitei (sau o ,,oamenilor serioși’’ în interpretarea lui Isărescu) a fost de natură să îi asigure încă un mandat la conducerea în ciuda contraperformanțelor sale la nivel european pe care Isărescu încearcă să le coafeze: fie că e vorba de ,,succesul’’ țintirii inflației fie că invocă falși ,,brilianți’’ care aduc BNR profit operațional – în esență nevorbind decât de deprecierea leului.

În cifre, realitatea arată pe dos față de cum o prezintă Isărescu: cel mai longeviv bancher central din lume este și cel mai mare ratangiu al stabilității prețurilor din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale Eurostat. Același care a și vegheat la spolierea prin inflație a economisirii celor cu venituri mici și la umflarea costului creditelor prin false dobânzi de referință (manipulate în ecran).

Am studiat datele statistice Eurostat privind indicele prețurilor de consum naționale – din baza de date AMECO – care arată fără putință de tăgadă că slaba performanță a lui Isărescu în ținerea inflației sub control nu a fost doar conjuncturală, ci cronică, fiind principala caracteristică a mandatelor sale, spre deosebire de toți ceilalți guvernatori din Uniunea Europeană.

Cu alte cuvinte, dacă alți guvernatori păzesc populația și companiile de confiscarea puterii de cumpărare prin inflație, Isărescu excelează în afectarea în jos a nivelului de trai. Potrivit bazei de date AMECO, inflația raportată în 2018 față de anul de bază 2010 (pe cele mai recente două mandate ale lui Isărescu) a fost în România cu 60% mai mare decât media Uniunii Europene (19,2 puncte procentuale în România în 2019 față de 2010 față de 11,9 puncte procentuale în Uniunea Europeană). În același interval (2010-2018) în Grecia spre exemplu a fost o inflație de doar 1,1%, în Bulgaria de 7,9%, în Polonia de 9,6%, în Cehia de 13,3% iar în Ungaria de 17,7%. Cu Isărescu la butoane, România a avut în ultimii în ultimii 9 ani cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.

Prognozele Uniunii Europene par să confirme păstrarea acestei contraperformanțe a lui Isărescu și în următorii 2 ani, astfel încât, raportat la anul 2020, inflația din România va fi cu 27,1 puncte procentuale mai mare decât cea din 2010, dublă față de Slovenia sau Italia, aproape triplă față de cea din Franța și de 9 ori mai mare decât cea din Grecia. Inflație înseamnă confiscare a puterii de cumpărare.

Pentru Isărescu nu a fost suficient să confiște puterea de cumpărare, manevrând nepriceput pârghiile de politică monetară încredințate (a acționat prea târziu și prea puțin, fiind șovăielnic și permanent atent în perioadele de final de mandat să nu supere majoritățile parlamentare). Pe de-o parte, Isărescu a încurajat statul român să se împrumute pentru nimic, manipulând în jos ratele de dobândă din piața monetară făcând nu politică monetară ci politică ticăloasă de încurajare a unor împrumuturi cheltuite aiurea (atunci când începând cu 2015, văzând excesele de politică fiscală ale guvernului a redus rata de dobândă – cu alte cuvinte a pus gaz peste foc, încurajând aceste excese) ulterior manipulând și susținând manipularea în sus a ratelor de dobândă din piață (referințele false ROBOR), astfel încât atât statul român dar și companiile să se împrumute în raport de referințe false.

Ținând ratele de dobândă artificial în jos, Isărescu s-a asigurat că marea masă a populației va înceta să economisească (economisirea fiind sporită doar de cei cu venituri mari cărora politica fiscala le-a asigurat mici averi peste noapte), populația alegând consumul de zi cu zi, nefiind stimulată se economisească (și nu prea având ce), contribuind în cele din urmă, nestimulată prin dobânzi real pozitive la depozite și constatând deprecierea leului, la dezechilibrul extern, pe care Isărescu îl pune în mod ticălos doar în sarcina guvernului. Isărescu a avut partea lui de vină.

El a transmis permanent băncilor comerciale că este OK să ofere dobânzi real negative populației într-o țară cu inflație încă mare față de restul Uniunii Europene (la final de an, dacă depuneai bani la bancă puteai să cumperi mai puține bunuri și servicii decât la începutul anului). O astfel de conduită transmisă băncilor de politica monetară a avut două efecte perverse: pe de-o parte ascunse sub nobilul dar inechitabilul slogan ,,creșterea economisirii’’. Au economisit cei cu venituri mari, care i-au îndatorat pe cei cu venituri mici, sporind vulnerabilitățile. Spre exemplu, un pensionar special care a câștigat în plus în ultimii 3 ani 27.000 de Euro prin majorarea excesivă a pensiilor a asigurat sursa de finanțare (dar în principal de îndatorare) pentru un pensionar mediu, care, în ultimii 3 ani, a încasat în plus în total doar 2200 de Euro. La fel și la salarii. Bugetarii speciali (în creștere ca număr dar mai ales ca venituri, fără să facă nimic în plus) au asigurat surse de îndatorare pentru românii medii. Aceștia câștigând prea puțin în plus și cu dobânzi real negative asigurate de Isărescu, au consumat plusul de venituri, în principal din importuri. Isărescu nu poate pretinde că nu a contribuit la criza financiară care se va dezvălui după actuala criză bugetară (care va include o criză monetară, o criză de balanță de plăți și în cele din urmă o criză a împrumuturilor).

Revenind la tema principală – faptul că băncile continuă să folosească o falsă referință (dobânzile din ecran semnificativ mai mari decât cele efective la care se împrumută), cu susținerea lui Mugur Isărescu, ceea ce le-a asigurat în ultimii ani nu profit din performanță și profituri de miliarde de Euro, externalizate în alte circumscripții fiscale prin metoda vânzării la 5% din valoare a creditelor ,,neperformante’’, mă întreb, retoric: cu ce instrumente a achitat Mugur Isărescu factura susținerii lui pentru un nou mandat de către ,,oamenii serioși’’? De către haită? Și de ce în continuare, deși este documentată spălarea de bani inclusiv în sistemul bancar românesc prin metoda ,,împrumutului nerambursat’’, în România nu avem vreo bancă incriminată pentru spălare de bani? Răspunsul îl putem găsi probabil în vizitele ,,patriotice’’ ale lui Mugur Isărescu la sediile băncilor mamă cu activități în România, unele dintre ele spălătoare de bani la nivel European”. (Irinel I.).

 

Actualitate

Investiție record pentru viitorul aviației navale: Marina SUA plusează cu un miliard de dolari pentru noile avioane de antrenament

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să asigure superioritatea aeriană a viitoarelor generații de piloți, Marina Statelor Unite a decis suplimentarea bugetului pentru noul avion de antrenament cu aproape 900 de milioane de dolari. Decizia vine ca un răspuns direct la presiunile industriei de apărare, care a avertizat că subfinanțarea ar putea periclita unul dintre cele mai critice programe de modernizare ale flotei.

Programul, cunoscut sub numele de Undergraduate Jet Training System (UJTS), a suferit o modificare financiară spectaculoasă. Dacă în luna martie plafonul maxim pentru faza de proiectare și producție era stabilit la 1,8 miliarde de dolari, noile date oficiale indică o creștere la 2,7 miliarde de dolari. Această ajustare reflectă o reevaluare realistă a costurilor de producție pentru primele aeronave, într-un context economic și tehnologic tot mai complex.

Realism financiar sub presiunea gigantilor din industrie

Creșterea bugetului nu este doar o cifră într-un tabel, ci rezultatul unui dialog tensionat între oficialii militari și marii contractori de apărare. Reprezentanții Marinei au confirmat că actualizarea plafonului de preț a fost necesară pentru a integra noile estimări de cost rezultate din informațiile recente primite de la potențialii furnizori.

Criticile din partea industriei nu au fost deloc voalate. Lideri din sectorul aviației și securității au subliniat anterior că bugetul inițial de 1,8 miliarde de dolari ar fi reprezentat un „obstacol major”, riscând să sufoce programul încă din primii doi ani din cauza constrângerilor bugetare severe. Această „gură de oxigen” financiară pare să fie biletul de siguranță pentru ca următoarea generație de avioane de școală să nu ajungă un proiect eșuat înainte de a decola.

Arena competitorilor: Cine se luptă pentru contractul de miliarde

Miza este uriașă: un contract care vizează livrarea a până la 216 aeronave moderne. Printre principalii competitori se numără Textron Aviation Defense, care propune modelul Beechcraft M-346N, dezvoltat în parteneriat cu Leonardo. Compania rămâne fermă pe poziții, declarând că este concentrată pe oferirea unei soluții de antrenament probate, capabilă să răspundă nevoilor stricte ale misiunilor navale.

Pe de altă parte, consorțiul format din SNC, Northrop Grumman și General Atomics mizează pe proiectul Freedom Trainer. Deși unii oficiali ai grupului s-au arătat sceptici față de viabilitatea financiară a proiectului în formatul vechi, noua injecție de capital ar putea schimba dinamica negocierilor. Totodată, gigantul Boeing monitorizează atent situația, deși păstrează o discreție totală asupra detaliilor ofertei sale.

Surpriza Lockheed Martin: O posibilă revenire în cursă?

Unul dintre cele mai comentate momente ale competiției a fost retragerea surprinzătoare a celor de la Lockheed Martin, care plănuiau să ofere modelul TF-50N în colaborare cu Korea Aerospace Industries. În lumina noilor realități bugetare, se ridică întrebarea dacă gigantul aeronautic își va reevalua decizia.

Deși oficialii companiei nu au confirmat o revenire, aceștia au punctat că evaluează constant oportunitățile portofoliului lor pentru a se asigura că rămân aliniați cu strategiile de business și misiunile clienților militari. Cu un buget acum mult mai atractiv, competiția pentru formarea piloților de elită ai Marinei intră într-o nouă etapă, una în care excelența tehnologică trebuie să fie susținută de o finanțare pe măsură.

Citeste in continuare

Actualitate

Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale

Publicat

pe

De

Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.

Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice

Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.

Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale

CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.

Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă

Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.

Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic

Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.

Citeste in continuare

Actualitate

Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.

Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate

Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.

Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia

Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.

Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare

Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv19 ore ago

RACHETE ÎN NORI, MINTE ÎN CEAȚĂ. MAFIA ANTIGRINDINA. Cum a ajuns România captivă într-o pseudo-știință scumpă, unsă cu iodură de argint și propagandă

Când „știința” trage cu rachete și logica fuge de rușine Un specialist care chiar știe ce înseamnă știință aplicată –...

Exclusiv19 ore ago

Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă

Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi Foști polițiști și militari se trezesc, după...

Exclusiv19 ore ago

România, țara în care Poliția fuge de gară pentru că nu-și permite chiria

Când Europa bagă poliție în gări, România o scoate la plimbare prin mall În timp ce statele europene își îndeasă...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv2 zile ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusiv3 zile ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv3 zile ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv3 zile ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv3 zile ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv3 zile ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv3 zile ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv3 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv4 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv4 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv4 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv