Actualitate
BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor
BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor. Rol pe care și l-a dorit prea mult și guvernul României, care, prin taxa pe lăcomie a substituit BNR și a devenit complicea băncilor în scumpirea creditelor populației și majorarea chiar și mai mare a diferenței dintre dobânzile pasive și cele active, cu consecința unor credite mai scumpe și rate mai mari. Am explicat de ce și mai ales cum, in articolul “De ce râd complice băncile și Vâlcovii de noi: creditele în lei s-au scumpit, nu s-au ieftinit”, publicat in PS News, precizeaza pe pagina sa de socializare analistul si jurnalistul Soviani Radu .
,,Dorin să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu 10-15%’’ ,,Efectul taxei pe lăcomie va fi în felul următor: o reducere a profiturilor și protejarea populației’’; ,,Băncile au marjă între dobânzile la depozite și cele la credite nevăzute în Europa’’,,Până la sfârșitul acestui an Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să scadă la jumătate’’.
Sunt declarațiile gogonate care au pretextat ,,taxa pe lăcomie’’ lansată de Vâlcov și Teodorovici. Să le luăm pe rând:
- ,,Dorim să vedem un nivel scăzut al ROBOR-ului și astfel ratele românilor să scadă cu 10-15%’’.
În fapt, ROBOR este acum la 3,31%. La momentul anunțării ,,taxei pe lăcomie’’ (20 decembrie 2018), ROBOR era la nivelul de 3,03%. Deci ROBOR este mai mare cu 10% față de nivelul pre-existent introducerii taxei pe lăcomie. Ceea ce arată că românii care sunt împrumutați în lei în funcție de ROBOR (și ale căror împrumuturi nu pot fi convertite automat la ,,verișorul ROBOR’’ – IRCC anunțat recent la 2,36%) vor plăti anul acesta rate mai mari decât anul trecut, pe vremea aceasta. Doar creditele noi vor fi indexate în funcție de noul IRCC, dar acolo băncile au început deja, pretextând OUG 114, să adauge puncte procentuale la marja de dobândă anuală și comisioane lunare. Concluziv, toți cei care aveau credite indexate în funcție de ROBOR înainte de introducerea ,,taxei pe lăcomie’’ plătesc azi rate mai mari. La fel până la sfârșitul anului.
- ,,Efectul taxei pe lăcomie va fi în felul următor: o reducere a profiturilor și protejarea populației’’. În privința protejării populației, am lămurit-o anterior. În privința reducerii profiturilor (aberantă țintirea aceasta având în vedere că statul impozit pe profit, deci are interesul unor profituri cât mai mari), avem rezultatele primului trimestru de la cele mai mari bănci din România: BCR a anunțat un profit net de 268 de milioane de lei în creștere cu 6% față de anul trecut pe vremea acesta, când nu exista taxa pe lăcomie. Impactul estimat pentru tot anul al ,,taxei pe active’’ este de circa 90 de milioane de lei. BRD, o altă bancă din top 3 a anunțat profit net de 301 milioane de lei (în scădere cu 27% față de perioada similară a anului trecut, scădere nemotivată însă de taxa pe lăcomie pe care BRD o estimează la 79 de milioane de lei pentru tot anul). Relevantă este însă evoluția veniturilor nete din dobânzi, care s-au majorat cu 10,3%. Deci taxa pe lăcomie nu a avut un impact asupra reducerii veniturile nete din dobânzi în primul trimestru de aplicare (singurele care puteau fi țintite real printr-o taxă pe active dimensionată în funcție de dobândă). Din contră, veniturile nete din dobânzi s-au majorat, de unde rezultă că populația a plătit dobânzi mai mari decât înainte de taxă.
- ,,Băncile au marjă între dobânzile la depozite și cele la credite nevăzute în Europa’’. Întrucât Vălcov și Tedorovici nu au avut niciodată argumente raționale (nu că nu ar fi existat), la un moment dat Vâlcov, ca ministru avizat de SRI, și-a adus aminte că a citit undeva că marja dintre dobânzile pasive (la depozite) și cele active (la credite) s-a majorat în recesiune s-a majorat și a rămas înaltă. Acest ecart era cel care trebuia urmărit dacă taxa pe active financiare nu urmărea, printr-o complicitate guvern-BNR-bănci comerciale un singur lucru: să pună incompetența politicii monetare și a celei fiscale în sarcina populației. Doar că, datele cele mai recente privind creditarea în lei (sold și dobândă) arată că inclusiv aici, ,,taxa pe lăcomie’’ a ratat reducerea ecartului. Din contră, l-a majorat.
Concret, în urmă cu un an, dobânda medie la depozite era de 0,96% iar dobânda medie la creditele în lei era de 7,32%. Ceea ce însemna o marjă de 6,36 puncte procentuale. Această marjă trebuia urmărită de taxa pe lăcomie, dar, în fapt, OUG114, dând pretexte băncilor să majoreze dobânda, a acționat în sensul creșterii marjei. Adică pentru fiecare leu atras ca depozit de la populație, băncile, după taxa pe lăcomie, încasează mai mult. Marja s-a majorat la finalul primului trimestru din 2019, la 6,45 puncte procentuale. Acum, dobânda medie la creditele în lei este de 7,92%, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Adică băncile împrumută mai scump și ratele sunt mai mari.
Am făcut anterior pentru psnews calculul pentru ROBOR-ul afișat în trimestrul IV 2018. Pe tranzacții în ecran, ROBOR mediu a fost de 2,85%. Pe tranzacții efective, IRCC (verișorul ROBOR) a fost în aceeași perioadă de 2,36%. Adică o diferență de 0,5 puncte procentuale între efectiv și ecran. Și dacă toată populația și companiile românești s-ar refinanța la noua dobândă de referință IRCC (ceea ce nu e cazul), creșterea dobânzii cu 0,6 puncte procentuale în ultimul an este mai mare decât scăderea de 0,5 puncte procentuale. Din nou, credite mai scumpe, rate mai mari.
- ,,Până la sfârșitul acestui an Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să scadă la jumătate’
Această minciună gogonată este demontată integral de primele 3 expuneri și o voi folosi concluziv: creditele în lei aflate în sold sunt mai scumpe decât înainte de introducerea taxei pe lăcomie, marja băncilor între dobânda plătită la depozite și cea încasată l-a credite s-a majorat, ratele sunt mai mari pentru creditele în lei decât înainte de introducerea taxei pe lăcomie și vor deveni și mai mari. În plus, harcea-parcea cu OUG114 a condus la inflație suplimentară (prin deprecierea leului), la scumpirea creditelor în EURO (pentru care sunt necesari mai mulți lei astfel încât să fie plătite ratele lunare la bancă) și, în general, la o scădere a veniturilor disponibile ale populației, afectate de inflație și credite mai scumpe.
Rămâne însă meritul calculării ,,verișorului’’ ROBOR, așa numitul IRCC, dar în principal din perspectiva statistică, pentru a vedea cum, sub privirea BNR, băncile au umflat dobânzile la credite în funcție de dobânzi afișate pe ecran și nu de dobânzi reale. Am calculat media dobânzii ROBOR pe întreg anul 2018 și a rezultat 2,79%. Dacă se păstrează diferența anunțată de BNR pentru trimestrul IV între ROBOR din ecran și ROBOR efectiv, de la 2,85% – ecran la 2,36% -efectiv), simularea arată că pentru întreg anul 2018, tranzacțiile efective au fost la o dobândă medie de 2,32%. Adică cu aproape 0,5 puncte procentuale mai puțin decât referința folosită de bănci în 2018. Având un sold al creditelor în lei în 2018 de 165 de miliarde de lei, rezultă că băncile comerciale au încasat doar din această diferență aproape un miliard de lei numai în anul 2018 (din care 160 de milioane de lei a luat statul român).
Cum a fost posibil ca miliardul acesta să fie luat de la împrumutații în lei, sub privirea BNR, an de an?
De ce BNR nu a pus înaintea guvernului problema unei rate de referință la tranzacțiile efective știind că SUA au reușit asta încă din 2014 și că există o directivă europeană care impune și tuturor statelor Uniunii (inclusiv la nivelul zonei EURO exista dobânda EONIA calculată la tranzacțiile efective)?
Răspunsul este simplu: BNR a fost nu supraveghetoarea băncilor, ci complicea lor. Rol pe care și l-a dorit prea mult și guvernul României, care, prin taxa pe lăcomie a substituit BNR și a devenit complicea băncilor în scumpirea creditelor populației și majorarea chiar și mai mare a diferenței dintre dobânzile pasive și cele active, cu consecința unor credite mai scumpe și rate mai mari. Taxa pe lăcomie? Au încasat sub privirea BNR, ANAF și Ministerul de Finanțe, mult mai mult, în avans. Iar și noua taxă este deja exportată în ratele românilor. De asta râd și băncile și Vâlcovii, complice, de noi. (Paul D.).
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 12 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri