Majorarea nominală a datoriei publice reprezintă exclusiv furt de la sectorul privat și nu am vreo reținere în a o denumi furt întrucât plusul de împrumuturi nu s-a transformat nici în școală, nici în stradă, nici în spital. Exclusiv salarii și pensii fără restructurare plătite din taxe și impozite prezente și mai ales viitoare, majorate. Într-o teorie pe care aș numi-o epigonic față de Einstein ,,teoria relativității economice’’, elementele ei pot fi definite astfel: steaua bugetară este cea care fură materie de la steaua privată într-un asemenea ritm încât anticipează iminența unei supernove, în care steaua bugetară va exploda sub presiunea materiei (datoriei) accumulate, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscutul jurnalist si analist economic, Radu Teodor Soviani.

Pentru  PS News, acesta a detaliat de ce bugetul din 2019 nu este o GAURĂ NEAGRĂ ci o SUPERNOVA:

A devenit viral pe Internet pretinsul demers de marketing al unei mari companii de prezervative al cărei trăgaci a fost fotografierea cele mai mari găuri negre din univers. Mesajul, indiferent dacă este sau nu al companiei (fotografia aici) este memorabil: ,,La fel ca toată lumea putem înțelege pe deplin fascinația și emoția creată de descoperirea unei găuri în univers. #Own YourSituation’’. Mesajul însoțește o fotografie stilizată a găurii negre recent descoperite și fotografiate multi-telescop, perfect circulară (spre deosebire de original) și sugerând acel strat subțire de cauciuc folosit contraceptiv sau ca mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.

Fotografierea cele mai mari găuri negre cunoscute are deja efecte economice. Companiile care au legătură cu producerea de telescoape spațiale au înregistrat deja pe piața din China salturi semnificative după ce fotografia a fost făcută publică. Potrivit Bloomberg (care numește evoluția drept ,,câștiguri stelare’’) într-o singură zi, acțiunile Phoenix Optical au înregistrat un avans de 9,9%, titlurile Zhejiang Southest Space s-au scumpit cu 10% înainte să închidă cu o creștere temperată de peste 3%, iar acțiunile Shanghai Moons Electric s-au scumpit inițial cu 4%.

Știrea este însă că omenirea a văzut pentru prima dată imaginea unei găuri negre, capturată de telescopul Event Horizon care interconectează mai multe telescoape din lume și care, potrivit cercetătorilor, validează teoria relativității a lui Einstein. Gaura neagră are o masă de până la 6,5 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui și o gravitație de 6,2-6,6 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui. A fost descrisă de oameni de știință că ar arata ca ,,porțile iadului’’. În mijlocul fotografiei este o umbră prin care lumina nu trece. Găurile negre se formează după ce o stea gigant moare în urma unei explozii Supernova. Potrivit NASA, găurile negre sunt orice mai puțin găuri, fiind în fapt a cantitate gigant de materie compresată într-un spațiu foarte redus. NASA ne spune că o gaură neagră de 10 ori mai masivă decât Soarele poate compresa toată această materie într-o sferă de diametrul orașului New York. Altfel spus, gaura neagră recent descoperită conține și compresează materia de pe întregul pământ, într-o mică biluță. Tot potrivit NASA, Supernova este o explozie a unei stele gigant și se întâmplă când apare o schimbare în nucleul stelei și se întâmplă fie când steaua rămâne fără combustibil nuclear sau când, într-un sistem binar, cu două stele care gravitează în jurul aceluiași punct una dintre stele fură materie de la cealaltă și acumulează atât de multă materie încât până la urmă explodează.

Am folosit această descoperire crucială, a găurii negre din centrul galaxiei Messier 87, pentru a încerca să fac o paralelă cu riscurile economiei în contextul evoluției bugetare actuale, pentru România. Și ca să argumentez că, așa cum arată economia și bugetul acum, mai degrabă ele pot fi descrise drept un preludiu de Supernova și nu drept o gaură neagră (cum sunt tentați să creadă și să acționeze politicienii, de orice culoare).

În acest moment economia României arată că sistemul binar de două stele: una dintre ele fură materie de la cealaltă, iar materia este banul. Steaua care fură materie este sectorul public iar cea de la care se fură este sectorul privat. Materia furată este depozitată contabil în ceea ce se numește ,,datorie publică’’, simplu spus, o sumă a tuturor deficitelor bugetare anuale la care se adaugă costurile anuale cu dobânzile pentru finanțarea datoriei publice. ,,Depozitul’’ reprezintă doar certitudinea unor viitoare taxe și impozite aplicate sectorului privat, cu alte cuvinte, certitudinea scăderea veniturilor disponibile pentru populație și companii.

Datoria publică a ajuns în acest moment undeva între 35 și 40% din PIB (depinde cum se măsoară), cu certitudine, peste 75 de miliarde de Euro. În 2007 eram la 12 miliarde de Euro. Într-un editorial anterior pentru PSNEWS numeam procesul de majorare a datoriei publice drept arme de distrugere în masă financiare. Am arătat cum din 2015 până în 2018, datoria publică s-a majorat cu peste 27 de miliarde de Euro. Mai adăugați încă minimum 6 miliarde de Euro plusul de deficit bugetar din 2019 și vom ajunge la un plus al datoriei publice de minimum 33 de miliarde de Euro, în numai 5 ani, bani care s-au dus exclusiv, din împrumuturi, pentru finanțarea majorării salariilor tuturor bugetarilor și fără restructurarea necesară, și pentru finanțarea majorării tuturor pensiilor, inclusiv ale celor speciale, deci tot fără o restructurare a sistemului de pensii speciale.

Această majorare de datorie publică reprezintă exclusiv furt de la sectorul privat și nu am vreo reținere în a o denumi furt întrucât plusul de împrumuturi nu s-a transformat nici în școală, nici în stradă, nici în spital. Exclusiv salarii și pensii fără restructurare plătite din taxe și impozite prezente și mai ales viitoare, majorate.

Într-o teorie pe care aș numi-o epigonic față de Einstein ,,teoria relativității economice’’, elementele ei pot fi definite astfel: steaua bugetară este cea care fură materie de la steaua privată într-un asemenea ritm încât anticipează iminența unei supernove, în care steaua bugetară va exploda sub presiunea materiei (datoriei) acumulate. Cu alte cuvinte, vom avea curând, o SUPERNOVA.

Abia apoi urmează gaura neagră, după această explozie, în același proces de definire numind-o criză. Ca și gaura neagră, criza are o concentrare atât de puternică încât nu pătrunde lumina prin ea și nici nu este reflectată. Continuând această paralelă, ajung la convingerea că decidenții români sunt conștienți că manufacturează o criză de MARE amploare (criză bugetară peste care se va suprapune o criză de balanță de plăți și o criză valutară, urmată de criză a finanțării datoriei publice’). Rezultatul nu poate fi decât o gaură neagră, pentru că, așa cum s-a demonstrat la precedenta criză din 2008-2012 (în care România a înregistrat cea mai lungă recesiune din Uniunea Europeană, tratată cu cele mai draconice măsuri (amputare multiplă a puterii de cumpărare prin tăierea salariilor, majorarea TVA, deprecierea leului, majorarea ratelor de dobândă), criza a fost folosită ca o oportunitate nu pentru dezvoltare (stradă, școală, spital) ci pentru furtișaguri multiple, inclusiv menținere de poziții.

Vă întreb: nu este paradoxal că aceia care au refuzat să vadă criza în 2008 și nu au știut să o gestioneze, sunt încă la butoane în 2019? Și da, mă refer inclusiv la cei din Banca Națională, pentru care criza a reprezentat un bun pretext pentru a își da bonusuri și majorări de salarii (în timp ce salariile private și ale bugetarilor erau decimate), dar și a decidenților politici, de acum.

Aceiași, așteaptă cu emoție și înfrigurare acum SUPERNOVA pe care o ,,supraveghează’’ prin furtul permanent de materie in sectorul privat, sperând doar că explozia se va produce și transforma în gaură neagră, după alegeri, urmând să se înfrupte din nou, din ea.

Și încă ceva, în contextul teoriilor relativității și a ,,teoriei relativității economice’’, vă sugerez să vedeți ce a mărturisit că a învățat Mugur Isărescu de la Einstein în această DECLARAȚIE filmată, rară, din urmă cu 8 ani, pe care o găsiți aici). Și vă invit să reflectați: ce este definit va fiind așteptarea ca rezultatul să fie diferit, deși de fiecare dată faci același lucru, cu aceleași instrumente? (Irinel I.).