Actualitate
Întâlnirea și întrebarea de la Referendum! Cine i le-a sugerat lui Klaus Iohannis, cum și de ce

Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu demult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” erau împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor. Intregul simulacru privind consultarile publice ,,pe justitie” m-au facut sa reduc rodul acestor simulari la doua posibile intrebari rezonabile. Iata care, si iata de ce:
Klaus Iohannis își va lua întrebarea pentru referendum de pe facebook, sugerată printr-un joc operativ pentru a se asigura de conservarea în sistemul de justiție a magistraților lustrabili, în timp ce mimează preocuparea pentru o justiție ,,independentă”. Iată de ce cred asta:
Știrea zilei de astăzi este legată de Justiție, de judecători de protocol, de procurori de protocol și poate chiar de un Președinte de protocol. Știrea este generată de Klaus Iohannis, care a convocat pentru astăzi, 26 martie 2019,,o întâlnire cu reprezentanți ai autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale magistraților pe tema situației actuale din sistemul judiciar”.
Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a fost sfătuit să mimeze consultarea cu societatea civilă cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe justiție.
Klaus Iohannis nu a solicitat în niciun moment în vreun fel opinia justițiabililor și nici a puținilor avertizori de integritate care provin din Justiție, ceea ce ridică un mare semn de întrebare. Primii care sunt afectați de modificările din justiție sunt justițiabilii, însă Klaus Iohannis a ales să simuleze aceste consultări alegând pe sprânceană doar organizațiile care în principal, nu vor să se schimbe nimic. Mă întreb spre exemplu, de ce nu i-a convocat Klaus Iohannis pe Mariana Rarinca sau pe Dan Radu Rușanu, ca simpli justițiabili, achitați definitiv în urma unei cercetări penale privative de libertate?
O astfel de selecție ne arată că domnul Klaus Iohannis simulează preocuparea și receptarea motivelor pentru care lucrurile în justiție trebuie să se schimbe. Motivul? Pentru ca lucrurile să rămână la fel.
Klaus Iohannis nu este la prima simulare flagrantă. Prima a făcut-o cu ocazia vârârii în guvern a lui Dacian Cioloș, pentru a da timp ,,clasei politice” să se vopsească, definind la acel moment drept ,,perioadă de insolvență” pe care o oferă Klaus Iohannis, corupților. Am scris despre asta în 5 noiembrie 2015, aici:
De ce aș fi vrut să mă duc la consultările de la Cotroceni, cu societatea civilă. VIDEO.
Consultările au avut loc în 6 noiembrie 2015, dar viitorul premier era anunțat de Euractiv încă din 5 noiembrie 2015, ceea ce m-a făcut să îl cataloghez pe Iohannis drept un președinte capturat. Am scris despre asta în 10 noiembrie 2015, aici:
Despre comportamentul unui Președinte capturat și despre Dacian Cioloș.
De ce este Klaus Iohannis un președinte capturat. Puțină istorie:
Ulterior simulării din care a rezultat ,,alesul” Cioloș ca premier (pe principiul ,,Securiștii țin prelegeri și te cheamă la alegeri/ Să alegi, vrei sau nu vrei/ Tot pe cei aleși de ei’‘), obiectul simulării ,,și-a ales” ca ministru al justiției pe Raluca Prună, care ,,a mințit la CEDO” și pentru care ,,drepturile omului sunt un lux” (detalii, aici: Cazul Pruna sau balamucul tehnocratilor: ,,am mintit la CEDO”. Minte și CSAT-ul?), ministru acceptat fără nici cea mai mică obiecție de Klaus Iohannis.
Potrivit declarațiilor celui de-al treilea premier PSD de după Cioloș, Viorica Dăncilă, miniștrii guvernelor anterioare aveau avizul SRI, implicarea fostului șef SRI George Maior în facerea guvernelor (prieten de familie cu Gabriel Oprea probabil pe motive de afinități culturale), fiind avansată public cu ocazia dezvăluirilor privind facerea guvernului ,,Ponta I”.
Ulterior, în martie 2018, au fost dezvăluite public protocoalele ticăloase încheiate de SRI cu instituții cheie din justiție, în scopul subordonării Justiției și influențării judecătorilor din civil și penal și a procurorilor. Curtea Constituțională le-a declarat NECONSTITUȚIONALE, CSAT-ul lui Klaus Iohannis neverificând niciodată ceea ce am solicitat public încă din 30 martie 2018:
Protocolul publicat azi de SRI, falsificat? CSAT ar trebui să se sesizeze.
Urmare a dezvăluirilor mele, șeful SRI, Eduard Hellvig, a admis că ceea ce ce a prezentat public este altceva decât exemplarele originale ale paginilor 17 și 18 din Protocol (detalii AICI)
În 4 aprilie 2018, urmare a dezvăluirilor mele privind falsificarea protocolului, am fost audiat de Comisia parlamentară de control a SRI. Detalii, aici. Am spus atunci, în fața Comisiei (și am lăsat și documentare):
,,Justiţia este independentă, iar protocolul dintre Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi SRI limitează independenţa magistraţilor procurori. Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu”.
Ulterior invitării mele la Comisia Parlamentară de Control SRI au fost publicate (în parte) protocoalele ticăloase cu Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM și Inspecția Judiciară – protocolul ,,redută” al SRI pe principiul GRU: ,,dacă nu controlăm conducta, să controlăm robinetul”. Protocoalele cu Inspecția judiciară și/sau CSM asigurau protecția judecătorilor și procurorilor (de protocol) colaboratori în orice fel ai SRI/unor lichele și oameni fără căpătâi din SRI (colaborare interzisă de lege): cei care erau protejați de SRI fluierau la gândul că un justițibil ar putea să le facă plângere la Inspecția Judiciară, iar judecătorii care deveneau ține ai SRI, erau victime sigure. Protocoale în principal ticăloase și în subsidiar, neconstituționale.
Începând cu 2 iulie 2018, am dezvăluit că Augusitin Lazăr este numele celui mai vechi colaborator al SRI-SIE-SIPA-Miniserul Justiției, aflat încă într-o înaltă funcție din justiție. Augustin Lazăr, actual procuror general al României, în curs de revocare dar pe care Iohannis nu vrea să îl revoce, a fost șeful grupului operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, în baza protocolului ticălos și secret din 1998. Am arătat și documentat și de ce se ocupa grupul operativ central sub coordonarea colaboratorului SRI-SIE-SIPA, Augustin Lazăr, cu autorizarea PROCURORULUI (și nu a unui judecător) de ,,Pentru asigurarea dovedirii faptelor și înregistrării probelor vor fi utilizate, cu autorizarea procurorului, mijloace tehnice de fixare și interceptare a comunicațiilor din dotarea u.m. 0962 sau atrase de SRI și SIE, se vor realiza legende, jocuri și combinații operative (…) Acest activități se vor desfășura cu caracter de continuitate și vor fi analizate lunar la sediul Grupului Operativ Central.
De gestionarea informațiilor deținute de um 0962 (SRI) se ocupa direct Augustin Lazăr, ca șef al grupului operativ central, dar și ,,ruda îndepărtată” a lui Dacian Cioloș, Virgil Ardelean – vulpea, și un actual adjunct al avocatului poporului (la acel moment adjunct al procurorului general) – Mircea Zarie:
,,Doamne Dumnezeule” mințea același Augustin Lazăr, în 17 ianuarie 2017 ,,Nu mai există niciun protocol care să prevadă echipe mixte sau nu știu ce (…) A existat un protocol (…) eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Doamne Dumnezeule, noi anchetăm iar dumneavoastră judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu știu ce”. Același Augustin Lazăr, care, la rândul lui, semnase protocol SECRET cu SRI, cu mai puțin de 6 săptămâni în urmă (în 8 decembrie 2016), așa cum a dezvăluit, în 23 august 2018, Darius Vâlcov (protocolul aici)
Protocolul despre care a mințit Lazăr a fost semnat în mandatul celui de-al 64-lea prim-ministru al României, Dacian Cioloș (al cărui mandat s-a încheiat în 4 ianuarie 2017).
Astăzi, 26 martie 2019, același Augustin Lazăr, procuror general al României în curs de revocare, și-a depus într-un mod total neobișnuit (potrivit Antena 3 intrând cu dosarul în biroul mai vechii sale cunoștințe, Tudorel Toader, fără ca acesta să fie prezent), dosarul pentru a obține un al doilea mandat de Procuror General, pentru primul fiind declanșată revocarea. O astfel de conduită în depunerea dosarului de candidatură mă face să cred că mai degrabă Augustin Lazăr a fost împins să facă astăzi, un ultim joc operativ.
Joc operativ pe care îl face și Klaus Iohannis simulând consultările pentru referendumul pe justiție, în condițiile în care înființarea Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a început să de fiori procurorilor și judecătorilor de protocol, inclusiv fostului șef al grupului operativ central, Augustin Lazăr.
Klaus Johannis NU ESTE SINGUR.
Un episod exotic al consultărilor cu ,,reprezentații magistraților” a fost dezvăluit de vizitatorul arhivei SIPA, Cristi Dănileț. Acest Cristi Dănileț:
Exotismul derivă chiar din anunțul participării făcut de către vizitatorul arhivei SIPA:
,,Voi participa și eu la întâlnire”, scrie Dănileț. ,,Aștept din partea prietenilor mei de pe FB propuneri, observații, sugestii ale temelor și măsurilor ce trebuie abordate”, mai scrie judecătorul.
Ce trebuie abordate? De ce trebuie? Domnul Dănileț este reprezentant al magistraților sau reprezentant al prietenilor de pe FB? Și ce se întâmplă dacă domnul Dănileț are prin lista de ,,prieteni de pe FB” vreun ofițer SRI sau vreun magistrat, fie el judecător sau procuror, colaborator SRI care s-ar afla în postura să îi spună lui Dănileț ,,temele și măsurile ce trebuie abordate”?
Oare așa s-a prezentat domnul Dănileț și în fața consilierilor politici ai ambasadei SUA la București, în anul 2009, abordând în 2009 teme care ,,trebuie abordate” cu partenerii americani?
,,Notă: Dănileț a dezvăluit că în timp ce arhivele (n.r.judecătorilor monitorizați de SIPA) înainte de 2001 au fost distruse, ministerul justiției încă deține arhivele din perioada 2001-2005”, se arată în cablograma ambasadei americane în care este menționat ceea ce Dănileț ,,a trebuit” să spună.
Oare așa s-a încercat a fi păcăliți partenerii americani. privind imposibilitatea dovedirii ca și colaboratori ai SRI-SIE-SIPA a unor magistrați/judecători/procuror/avocați/grefieri, în mare parte preluați de la fosta Securitate?
Oare asta ,,a trebuit” să spună Cristi Dănileț, partenerilor americani? Că nu mai pot fi dovediți ,,vechii colaboratori”? Dacă da, a mințit. Cum ar fi ca arhivele de dinainte de 2001, inclusiv cele privind componența grupului operativ central în baza protocolului din 1998, să fie păstrate și pe microfilme?
Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu de mult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” era împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor.
Nu cred că domnul Dănileț va respinge acest raționament al meu. Și știți de ce?
Pentru că tocmai domnul Dănileț ne provoca, într-o postare mai veche: ,,nu ne întrebați ce se înâmplă când la motivare ne dăm seama că am greșit soluția”
Chiar, cum își dă seama? Întrucât domnul Dănileț nu vrea să fie întrebat ce se întâmplă, domnia sa fiind doar un umil judecător independent, probabil că, fiind cunoscută agerimea lui Klaus Iohannis, aceasta va fi și întrebarea care se va desprinde, inspirată de Dănileți, pentru referendum:
,,Ar trebui lustrați din magistratură judecătorii/procurorii care greșesc soluția? Cu variantele de răspuns: DA/NU”
Dar poate că domnul Klaus Iohannis va avea curajul să propună următoarea întrebare (sau una asemnătoare):
,,Sunteți de acord cu publicarea integrală a angajamentelor față de SRI/SIE/Securitatea Statului/DIE ale colaboratorii din rândul magistraților/avocaților/grefierilor/administrației?” Cu aceleași variante de răspuns: ,,Da/Nu”. Sau cu varianta mai simplă: ,,Sunteți de acord cu introducerea de îndată a legii lustrației”?
Sunt convins însă că domnul Klaus Iohannis se întreabă: cine îi va asigurarea apărarea dacă va pune o astfel de întrebare? Mai poate miza pe apărătorul său, fost ofițer al Securității înainte de 1989, care i-a fost avocat în dosarul civil cu escrocheriile de case?, precizeaza pe blogul sau personal cunoscutul jurnalist, Radu Teodor Soviani. (Paul D.).
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 11 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!