Actualitate
Întâlnirea și întrebarea de la Referendum! Cine i le-a sugerat lui Klaus Iohannis, cum și de ce
Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu demult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” erau împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor. Intregul simulacru privind consultarile publice ,,pe justitie” m-au facut sa reduc rodul acestor simulari la doua posibile intrebari rezonabile. Iata care, si iata de ce:
Klaus Iohannis își va lua întrebarea pentru referendum de pe facebook, sugerată printr-un joc operativ pentru a se asigura de conservarea în sistemul de justiție a magistraților lustrabili, în timp ce mimează preocuparea pentru o justiție ,,independentă”. Iată de ce cred asta:
Știrea zilei de astăzi este legată de Justiție, de judecători de protocol, de procurori de protocol și poate chiar de un Președinte de protocol. Știrea este generată de Klaus Iohannis, care a convocat pentru astăzi, 26 martie 2019,,o întâlnire cu reprezentanți ai autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale magistraților pe tema situației actuale din sistemul judiciar”.
Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a fost sfătuit să mimeze consultarea cu societatea civilă cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe justiție.
Klaus Iohannis nu a solicitat în niciun moment în vreun fel opinia justițiabililor și nici a puținilor avertizori de integritate care provin din Justiție, ceea ce ridică un mare semn de întrebare. Primii care sunt afectați de modificările din justiție sunt justițiabilii, însă Klaus Iohannis a ales să simuleze aceste consultări alegând pe sprânceană doar organizațiile care în principal, nu vor să se schimbe nimic. Mă întreb spre exemplu, de ce nu i-a convocat Klaus Iohannis pe Mariana Rarinca sau pe Dan Radu Rușanu, ca simpli justițiabili, achitați definitiv în urma unei cercetări penale privative de libertate?
O astfel de selecție ne arată că domnul Klaus Iohannis simulează preocuparea și receptarea motivelor pentru care lucrurile în justiție trebuie să se schimbe. Motivul? Pentru ca lucrurile să rămână la fel.
Klaus Iohannis nu este la prima simulare flagrantă. Prima a făcut-o cu ocazia vârârii în guvern a lui Dacian Cioloș, pentru a da timp ,,clasei politice” să se vopsească, definind la acel moment drept ,,perioadă de insolvență” pe care o oferă Klaus Iohannis, corupților. Am scris despre asta în 5 noiembrie 2015, aici:
De ce aș fi vrut să mă duc la consultările de la Cotroceni, cu societatea civilă. VIDEO.
Consultările au avut loc în 6 noiembrie 2015, dar viitorul premier era anunțat de Euractiv încă din 5 noiembrie 2015, ceea ce m-a făcut să îl cataloghez pe Iohannis drept un președinte capturat. Am scris despre asta în 10 noiembrie 2015, aici:
Despre comportamentul unui Președinte capturat și despre Dacian Cioloș.
De ce este Klaus Iohannis un președinte capturat. Puțină istorie:
Ulterior simulării din care a rezultat ,,alesul” Cioloș ca premier (pe principiul ,,Securiștii țin prelegeri și te cheamă la alegeri/ Să alegi, vrei sau nu vrei/ Tot pe cei aleși de ei’‘), obiectul simulării ,,și-a ales” ca ministru al justiției pe Raluca Prună, care ,,a mințit la CEDO” și pentru care ,,drepturile omului sunt un lux” (detalii, aici: Cazul Pruna sau balamucul tehnocratilor: ,,am mintit la CEDO”. Minte și CSAT-ul?), ministru acceptat fără nici cea mai mică obiecție de Klaus Iohannis.
Potrivit declarațiilor celui de-al treilea premier PSD de după Cioloș, Viorica Dăncilă, miniștrii guvernelor anterioare aveau avizul SRI, implicarea fostului șef SRI George Maior în facerea guvernelor (prieten de familie cu Gabriel Oprea probabil pe motive de afinități culturale), fiind avansată public cu ocazia dezvăluirilor privind facerea guvernului ,,Ponta I”.
Ulterior, în martie 2018, au fost dezvăluite public protocoalele ticăloase încheiate de SRI cu instituții cheie din justiție, în scopul subordonării Justiției și influențării judecătorilor din civil și penal și a procurorilor. Curtea Constituțională le-a declarat NECONSTITUȚIONALE, CSAT-ul lui Klaus Iohannis neverificând niciodată ceea ce am solicitat public încă din 30 martie 2018:
Protocolul publicat azi de SRI, falsificat? CSAT ar trebui să se sesizeze.
Urmare a dezvăluirilor mele, șeful SRI, Eduard Hellvig, a admis că ceea ce ce a prezentat public este altceva decât exemplarele originale ale paginilor 17 și 18 din Protocol (detalii AICI)
În 4 aprilie 2018, urmare a dezvăluirilor mele privind falsificarea protocolului, am fost audiat de Comisia parlamentară de control a SRI. Detalii, aici. Am spus atunci, în fața Comisiei (și am lăsat și documentare):
,,Justiţia este independentă, iar protocolul dintre Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi SRI limitează independenţa magistraţilor procurori. Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu”.
Ulterior invitării mele la Comisia Parlamentară de Control SRI au fost publicate (în parte) protocoalele ticăloase cu Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM și Inspecția Judiciară – protocolul ,,redută” al SRI pe principiul GRU: ,,dacă nu controlăm conducta, să controlăm robinetul”. Protocoalele cu Inspecția judiciară și/sau CSM asigurau protecția judecătorilor și procurorilor (de protocol) colaboratori în orice fel ai SRI/unor lichele și oameni fără căpătâi din SRI (colaborare interzisă de lege): cei care erau protejați de SRI fluierau la gândul că un justițibil ar putea să le facă plângere la Inspecția Judiciară, iar judecătorii care deveneau ține ai SRI, erau victime sigure. Protocoale în principal ticăloase și în subsidiar, neconstituționale.
Începând cu 2 iulie 2018, am dezvăluit că Augusitin Lazăr este numele celui mai vechi colaborator al SRI-SIE-SIPA-Miniserul Justiției, aflat încă într-o înaltă funcție din justiție. Augustin Lazăr, actual procuror general al României, în curs de revocare dar pe care Iohannis nu vrea să îl revoce, a fost șeful grupului operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, în baza protocolului ticălos și secret din 1998. Am arătat și documentat și de ce se ocupa grupul operativ central sub coordonarea colaboratorului SRI-SIE-SIPA, Augustin Lazăr, cu autorizarea PROCURORULUI (și nu a unui judecător) de ,,Pentru asigurarea dovedirii faptelor și înregistrării probelor vor fi utilizate, cu autorizarea procurorului, mijloace tehnice de fixare și interceptare a comunicațiilor din dotarea u.m. 0962 sau atrase de SRI și SIE, se vor realiza legende, jocuri și combinații operative (…) Acest activități se vor desfășura cu caracter de continuitate și vor fi analizate lunar la sediul Grupului Operativ Central.
De gestionarea informațiilor deținute de um 0962 (SRI) se ocupa direct Augustin Lazăr, ca șef al grupului operativ central, dar și ,,ruda îndepărtată” a lui Dacian Cioloș, Virgil Ardelean – vulpea, și un actual adjunct al avocatului poporului (la acel moment adjunct al procurorului general) – Mircea Zarie:

,,Doamne Dumnezeule” mințea același Augustin Lazăr, în 17 ianuarie 2017 ,,Nu mai există niciun protocol care să prevadă echipe mixte sau nu știu ce (…) A existat un protocol (…) eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Doamne Dumnezeule, noi anchetăm iar dumneavoastră judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu știu ce”. Același Augustin Lazăr, care, la rândul lui, semnase protocol SECRET cu SRI, cu mai puțin de 6 săptămâni în urmă (în 8 decembrie 2016), așa cum a dezvăluit, în 23 august 2018, Darius Vâlcov (protocolul aici)

Protocolul despre care a mințit Lazăr a fost semnat în mandatul celui de-al 64-lea prim-ministru al României, Dacian Cioloș (al cărui mandat s-a încheiat în 4 ianuarie 2017).
Astăzi, 26 martie 2019, același Augustin Lazăr, procuror general al României în curs de revocare, și-a depus într-un mod total neobișnuit (potrivit Antena 3 intrând cu dosarul în biroul mai vechii sale cunoștințe, Tudorel Toader, fără ca acesta să fie prezent), dosarul pentru a obține un al doilea mandat de Procuror General, pentru primul fiind declanșată revocarea. O astfel de conduită în depunerea dosarului de candidatură mă face să cred că mai degrabă Augustin Lazăr a fost împins să facă astăzi, un ultim joc operativ.
Joc operativ pe care îl face și Klaus Iohannis simulând consultările pentru referendumul pe justiție, în condițiile în care înființarea Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a început să de fiori procurorilor și judecătorilor de protocol, inclusiv fostului șef al grupului operativ central, Augustin Lazăr.
Klaus Johannis NU ESTE SINGUR.
Un episod exotic al consultărilor cu ,,reprezentații magistraților” a fost dezvăluit de vizitatorul arhivei SIPA, Cristi Dănileț. Acest Cristi Dănileț:
Exotismul derivă chiar din anunțul participării făcut de către vizitatorul arhivei SIPA:

,,Voi participa și eu la întâlnire”, scrie Dănileț. ,,Aștept din partea prietenilor mei de pe FB propuneri, observații, sugestii ale temelor și măsurilor ce trebuie abordate”, mai scrie judecătorul.
Ce trebuie abordate? De ce trebuie? Domnul Dănileț este reprezentant al magistraților sau reprezentant al prietenilor de pe FB? Și ce se întâmplă dacă domnul Dănileț are prin lista de ,,prieteni de pe FB” vreun ofițer SRI sau vreun magistrat, fie el judecător sau procuror, colaborator SRI care s-ar afla în postura să îi spună lui Dănileț ,,temele și măsurile ce trebuie abordate”?
Oare așa s-a prezentat domnul Dănileț și în fața consilierilor politici ai ambasadei SUA la București, în anul 2009, abordând în 2009 teme care ,,trebuie abordate” cu partenerii americani?

,,Notă: Dănileț a dezvăluit că în timp ce arhivele (n.r.judecătorilor monitorizați de SIPA) înainte de 2001 au fost distruse, ministerul justiției încă deține arhivele din perioada 2001-2005”, se arată în cablograma ambasadei americane în care este menționat ceea ce Dănileț ,,a trebuit” să spună.
Oare așa s-a încercat a fi păcăliți partenerii americani. privind imposibilitatea dovedirii ca și colaboratori ai SRI-SIE-SIPA a unor magistrați/judecători/procuror/avocați/grefieri, în mare parte preluați de la fosta Securitate?
Oare asta ,,a trebuit” să spună Cristi Dănileț, partenerilor americani? Că nu mai pot fi dovediți ,,vechii colaboratori”? Dacă da, a mințit. Cum ar fi ca arhivele de dinainte de 2001, inclusiv cele privind componența grupului operativ central în baza protocolului din 1998, să fie păstrate și pe microfilme?
Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu de mult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” era împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor.
Nu cred că domnul Dănileț va respinge acest raționament al meu. Și știți de ce?
Pentru că tocmai domnul Dănileț ne provoca, într-o postare mai veche: ,,nu ne întrebați ce se înâmplă când la motivare ne dăm seama că am greșit soluția”

Chiar, cum își dă seama? Întrucât domnul Dănileț nu vrea să fie întrebat ce se întâmplă, domnia sa fiind doar un umil judecător independent, probabil că, fiind cunoscută agerimea lui Klaus Iohannis, aceasta va fi și întrebarea care se va desprinde, inspirată de Dănileți, pentru referendum:
,,Ar trebui lustrați din magistratură judecătorii/procurorii care greșesc soluția? Cu variantele de răspuns: DA/NU”
Dar poate că domnul Klaus Iohannis va avea curajul să propună următoarea întrebare (sau una asemnătoare):
,,Sunteți de acord cu publicarea integrală a angajamentelor față de SRI/SIE/Securitatea Statului/DIE ale colaboratorii din rândul magistraților/avocaților/grefierilor/administrației?” Cu aceleași variante de răspuns: ,,Da/Nu”. Sau cu varianta mai simplă: ,,Sunteți de acord cu introducerea de îndată a legii lustrației”?
Sunt convins însă că domnul Klaus Iohannis se întreabă: cine îi va asigurarea apărarea dacă va pune o astfel de întrebare? Mai poate miza pe apărătorul său, fost ofițer al Securității înainte de 1989, care i-a fost avocat în dosarul civil cu escrocheriile de case?, precizeaza pe blogul sau personal cunoscutul jurnalist, Radu Teodor Soviani. (Paul D.).
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



