Actualitate
Surpriză uriașă în fotografia lui Ghiță cu Kovesi. Ce personaje-cheie au fost decupate

Fotografia compromițătoare cu Laura Codruța Kovesi despre care a vorbit Sebastian Ghiță nu a apărut, fapt care a provocat frustrare în rândul opiniei publice.
În imaginea respectivă apare Kovesi într-o vizită la una dintre proprietățile lui Ghiță.
Mihai Gâdea a prezentat, marți, la „Sinteza zilei”, motivul pentru care fotografia nu este dată opiniei publice.
„Motivul este acela că acea fotografie este trunchiată, în sensul în care în fotografie nu apar doar Laura Codruța Koveși și apropiații lui Sebastian Ghiță, ci mai apare și domnul Maior, mai aproape de Kovesi, și undeva în plan secund apare și domnul Coldea”, a spus Ana Maria Bujor, șefa Departamentului Eveniment Antena 3, la „Sinteza zilei”.
Potrivit surselor Antena 3, imaginea în cauză nu va fi dată publicității în acest mod pentru că George Maior este într-o postură strategică.
„Se află între domnul Coldea și doamna Kovesi, drept urmare, la rugămințile, înțeleg, ale domnului Victor Ponta, Sebastian Ghiță a decis să nu facă publică fotografia pentru că Maior este nașul lui Ponta”, a adăugat Ana Maria Bujor.
Fotografia trunchiată există la dosarul cauzei care se află la Secția de investigare a infracțiunilor în Justiție.
Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Procurorii SIIJ susţin că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa, potrivit Agerpres.
„Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reţinut următoarea situaţie de fapt – în cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată (Sebastian Ghiţă – n.r.) în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta. (…) În perioada 2010 – aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a dispoziţiilor art. 70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public, şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI”, arăta SIIJ.
Procurorii mai susţineau că, la data de 10 aprilie 2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, în calitate de martor, prilej cu care aceasta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu Sebastian Ghiţă a fost una pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală. (Cerasela N.).
Actualitate
Marea Britanie, prima misiune pentru apărarea Europei împotriva Rusiei: „Operațiunea Chessman”
Actualitate
Space Force dezvăluie programul „Orbital Watch” pentru protejarea spațiului comercial
Actualitate
Schimbări drastice în achizițiile armatei: Îngrijorări și speculații în industria de apărare

Mesajul clar al Generalului: Tehnologiile se transformă
În inima Deșertului Mojave din California, Șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, a transmis un mesaj clar industriei de apărare: un cutremur tehnologic se preconizează, iar acesta ar putea afecta profund programele de achiziție la scară largă, inclusiv vehiculele de luptă terestre.
„Sunt legat de capacitatea generală”, a declarat generalul cu patru stele pentru publicația Breaking Defense, într-un interviu recent. „Modul în care facem asta probabil se va schimba… [și] cu ce echipament.”
George a evidențiat rapiditatea cu care tehnologia a evoluat în ultimii ani, sugerând că Armata ar putea reconsidera achizițiile pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
Speculații cu privire la reduceri substanțiale
Comentariile sale vin într-un context în care circulă zvonuri larg răspândite că Armata ar putea face reduceri semnificative în portofoliul vehiculelor de luptă terestre. Cu toate că serviciul nu a confirmat încă astfel de măsuri, contractanții din domeniul apărării se pregătesc deja pentru vești proaste, conform surselor din industrie.
„Reduceri sunt doar zvonuri până când nu devin realitate”, a afirmat un oficial din industrie.
Îngrijorări fundamentele pe baza raportului Marathon Initiative
Pentru a înțelege îngrijorările existente, trebuie să ne întoarcem la 2023, când Marathon Initiative, o organizație non-profit axată pe subiecte de securitate națională, a publicat un raport care propunea schimbări drastice în achiziții pentru toate serviciile armate. Raportul recomanda reducerea formatiunilor și a achizițiilor de armament, inclusiv sisteme precum Armored Multi-Purpose Vehicle (AMPV) și progresele în programul de obuzier autopropulsat Paladin Integrated Management (PIM).
Chiar dacă documentul are aproape doi ani iar nu este o publicație guvernamentală, a câștigat tracțiune recentă în cercurile industriei de apărare, în special datorită ascensiunii autorilor săi în structurile de decizie ale Pentagonului.
Încercări de adaptare și inovație
Generalul James Rainey, șeful Comandamentului Viitor al Armatei, ajută la clarificarea acestor întrebări de cerințe și a utilizat experimente precum Proiectul Convergence Capstone 5 pentru a aduce perspective utile conducerii superioare.
„Șeful urăște un anumit tip de echipament. Mi-a spus: ‘Vreau să-l distrug.’ Și eu am răspuns: ‘Nu-ți face griji, a murit deja la PCC5. … [A trecut] de la verde la roșu ca o broască într-un blender’”, a relatat Rainey recent pe scenă.
Așteptări statice în fața incertitudinii bugetare
Industria se pregătește acum să observe ce va fi păstrat și ce va fi eliminat din categorii ce par a se îndrepta spre un viitor incert. „Industria trebuie să stea liniștită și să aștepte următoarele 90 de zile pentru a vedea cum se desfășoară lucrurile… [pentru că] se schimbă constant”, a subliniat generalul în rezervă John Ferrari.
Cu toate acestea, unele surse din industrie afirmă că este provocator să se ia decizii de afaceri până la publicarea cererii de buget pentru FY26. „Speculațiile se schimbă zi de zi”, a menționat o sursă.
Riscurile reducerilor și impactul asupra lanțului de furnizare
Sursele din industrie subliniază că, dacă Armata decide să oprească o linie de producție activă, efectele negative se vor extinde asupra întregului lanț de furnizare.
-
Exclusivacum 3 zile
Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România
-
Ancheteacum 3 zile
Decontarea serviciilor turistice pentru personalul din apărare și ordine publică în 2025
-
Exclusivacum 4 zile
CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”
-
Exclusivacum 3 zile
Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției
-
Exclusivacum 3 zile
Mușamalizarea organizată: Răspunsuri insălătoare și coordonate de la vârful IGPR
-
Exclusivacum 3 zile
Sâmbăta Mare: Tradiții, obiceiuri și ce nu trebuie să faci in această zi
-
Featuredacum 4 zile
Probleme în sistemul judiciar: Rata scăzută a dosarelor trimise în judecată și creșterea prescripțiilor
-
Exclusivacum 3 zile
Analiză juridică asupra inaplicabilității interdicțiilor din proiectul de lege privind mercenariatul pentru polițiștii suspendați