Connect with us

Actualitate

Întâlnirea și întrebarea de la Referendum! Cine i le-a sugerat lui Klaus Iohannis, cum și de ce

Publicat

pe

Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu demult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” erau împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor. Intregul simulacru privind consultarile publice ,,pe justitie” m-au facut sa reduc rodul acestor simulari la doua posibile intrebari rezonabile. Iata care, si iata de ce:

Klaus Iohannis își va lua întrebarea pentru referendum de pe facebook, sugerată printr-un joc operativ pentru a se asigura de conservarea în sistemul de justiție a magistraților lustrabili, în timp ce mimează preocuparea pentru o justiție ,,independentă”. Iată de ce cred asta:

Știrea zilei de astăzi este legată de Justiție, de judecători de protocol, de procurori de protocol și poate chiar de un Președinte de protocol. Știrea este generată de Klaus Iohannis, care a convocat pentru astăzi, 26 martie 2019,,o întâlnire cu reprezentanți ai autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale magistraților pe tema situației actuale din sistemul judiciar”.

Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a fost sfătuit să mimeze consultarea cu societatea civilă cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe justiție.

Klaus Iohannis nu a solicitat în niciun moment în vreun fel opinia justițiabililor și nici a puținilor avertizori de integritate care provin din Justiție, ceea ce ridică un mare semn de întrebare. Primii care sunt afectați de modificările din justiție sunt justițiabilii, însă Klaus Iohannis a ales să simuleze aceste consultări alegând pe sprânceană doar organizațiile care în principal, nu vor să se schimbe nimic. Mă întreb spre exemplu, de ce nu i-a convocat Klaus Iohannis pe Mariana Rarinca sau pe Dan Radu Rușanu, ca simpli justițiabili, achitați definitiv în urma unei cercetări penale privative de libertate?

O astfel de selecție ne arată că domnul Klaus Iohannis simulează preocuparea și receptarea motivelor pentru care lucrurile în justiție trebuie să se schimbe. Motivul? Pentru ca lucrurile să rămână la fel.

Klaus Iohannis nu este la prima simulare flagrantă. Prima a făcut-o cu ocazia vârârii în guvern a lui Dacian Cioloș, pentru a da timp ,,clasei politice” să se vopsească, definind la acel moment drept ,,perioadă de insolvență” pe care o oferă Klaus Iohannis, corupților. Am scris despre asta în 5 noiembrie 2015, aici:

De ce aș fi vrut să mă duc la consultările de la Cotroceni, cu societatea civilă. VIDEO.

Consultările au avut loc în 6 noiembrie 2015, dar viitorul premier era anunțat de Euractiv încă din 5 noiembrie 2015, ceea ce m-a făcut să îl cataloghez pe Iohannis drept un președinte capturat. Am scris despre asta în 10 noiembrie 2015, aici:

Despre comportamentul unui Președinte capturat și despre Dacian Cioloș.

De ce este Klaus Iohannis un președinte capturat. Puțină istorie:

Ulterior simulării din care a rezultat ,,alesul” Cioloș ca premier (pe principiul ,,Securiștii țin prelegeri și te cheamă la alegeri/ Să alegi, vrei sau nu vrei/ Tot pe cei aleși de ei’‘), obiectul simulării ,,și-a ales” ca ministru al justiției pe Raluca Prună, care ,,a mințit la CEDO” și pentru care ,,drepturile omului sunt un lux” (detalii, aici: Cazul Pruna sau balamucul tehnocratilor: ,,am mintit la CEDO”. Minte și CSAT-ul?), ministru acceptat fără nici cea mai mică obiecție de Klaus Iohannis.

Potrivit declarațiilor celui de-al treilea premier PSD de după Cioloș, Viorica Dăncilă, miniștrii guvernelor anterioare aveau avizul SRI, implicarea fostului șef SRI George Maior în facerea guvernelor (prieten de familie cu Gabriel Oprea probabil pe motive de afinități culturale), fiind avansată public cu ocazia dezvăluirilor privind facerea guvernului ,,Ponta I”.

Ulterior, în martie 2018, au fost dezvăluite public protocoalele ticăloase încheiate de SRI cu instituții cheie din justiție, în scopul subordonării Justiției și influențării judecătorilor din civil și penal și a procurorilor. Curtea Constituțională le-a declarat NECONSTITUȚIONALE, CSAT-ul lui Klaus Iohannis neverificând niciodată ceea ce am solicitat public încă din 30 martie 2018:

Protocolul publicat azi de SRI, falsificat? CSAT ar trebui să se sesizeze.

Urmare a dezvăluirilor mele, șeful SRI, Eduard Hellvig, a admis că ceea ce ce a prezentat public este altceva decât exemplarele originale ale paginilor 17 și 18 din Protocol (detalii AICI)

În 4 aprilie 2018, urmare a dezvăluirilor mele privind falsificarea protocolului, am fost audiat de Comisia parlamentară de control a SRI. Detalii, aici. Am spus atunci, în fața Comisiei (și am lăsat și documentare):

,,Justiţia este independentă, iar protocolul dintre Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi SRI limitează independenţa magistraţilor procurori. Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu”.

Ulterior invitării mele la Comisia Parlamentară de Control SRI au fost publicate (în parte) protocoalele ticăloase cu Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM și Inspecția Judiciară – protocolul ,,redută” al SRI pe principiul GRU: ,,dacă nu controlăm conducta, să controlăm robinetul”. Protocoalele cu Inspecția judiciară și/sau CSM asigurau protecția judecătorilor și procurorilor (de protocol) colaboratori în orice fel ai SRI/unor lichele și oameni fără căpătâi din SRI (colaborare interzisă de lege): cei care erau protejați de SRI fluierau la gândul că un justițibil ar putea să le facă plângere la Inspecția Judiciară, iar judecătorii care deveneau ține ai SRI, erau victime sigure. Protocoale în principal ticăloase și în subsidiar, neconstituționale.

Începând cu 2 iulie 2018, am dezvăluit că Augusitin Lazăr  este numele celui mai vechi colaborator al SRI-SIE-SIPA-Miniserul Justiției, aflat încă într-o înaltă funcție din justiție. Augustin Lazăr, actual procuror general al României, în curs de revocare dar pe care Iohannis nu vrea să îl revoce, a fost șeful grupului operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, în baza protocolului ticălos și secret din 1998. Am arătat și documentat și de ce se ocupa grupul operativ central  sub coordonarea colaboratorului SRI-SIE-SIPA, Augustin Lazăr,  cu autorizarea PROCURORULUI (și nu a unui judecător) de ,,Pentru asigurarea dovedirii faptelor și înregistrării probelor vor fi utilizate, cu autorizarea procurorului, mijloace tehnice de fixare și interceptare a comunicațiilor din dotarea u.m. 0962 sau atrase de SRI și SIE, se vor realiza legende, jocuri și combinații operative (…) Acest activități se vor desfășura cu caracter de continuitate și vor fi analizate lunar la sediul Grupului Operativ Central.

De gestionarea informațiilor deținute de um 0962 (SRI) se ocupa direct Augustin Lazăr, ca șef al grupului operativ central, dar și ,,ruda îndepărtată” a lui Dacian Cioloș, Virgil Ardelean – vulpea, și un actual adjunct al avocatului poporului (la acel moment adjunct al procurorului general) – Mircea Zarie:

,,Doamne Dumnezeule” mințea același Augustin Lazăr, în 17 ianuarie 2017 ,,Nu mai există niciun protocol care să prevadă echipe mixte sau nu știu ce (…) A existat un protocol (…) eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Doamne Dumnezeule, noi anchetăm iar dumneavoastră judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu știu ce”. Același Augustin Lazăr, care, la rândul lui, semnase protocol SECRET cu SRI, cu mai puțin de 6 săptămâni în urmă (în 8 decembrie 2016), așa cum a dezvăluit, în 23 august 2018, Darius Vâlcov (protocolul aici)

Protocolul despre care a mințit Lazăr a fost semnat în mandatul celui de-al 64-lea prim-ministru al României, Dacian Cioloș (al cărui mandat s-a încheiat în 4 ianuarie 2017).

Astăzi, 26 martie 2019, același Augustin Lazăr, procuror general al României în curs de revocare, și-a depus într-un mod total neobișnuit (potrivit Antena 3 intrând cu dosarul în biroul mai vechii sale cunoștințe, Tudorel Toader, fără ca acesta să fie prezent), dosarul pentru a obține un al doilea mandat de Procuror General, pentru primul fiind declanșată revocarea. O astfel de conduită în depunerea dosarului de candidatură mă face să cred că mai degrabă Augustin Lazăr a fost împins să facă astăzi, un ultim joc operativ.

Joc operativ pe care îl face și Klaus Iohannis simulând consultările pentru referendumul pe justiție, în condițiile în care înființarea Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a început să de fiori procurorilor și judecătorilor de protocol, inclusiv fostului șef al grupului operativ central, Augustin Lazăr.

Klaus Johannis NU ESTE SINGUR.

Un episod exotic al consultărilor cu ,,reprezentații magistraților” a fost dezvăluit de vizitatorul arhivei SIPA, Cristi Dănileț. Acest Cristi Dănileț:

Exotismul derivă chiar din anunțul participării făcut de către vizitatorul arhivei SIPA:

,,Voi participa și eu la întâlnire”, scrie Dănileț. ,,Aștept din partea prietenilor mei de pe FB propuneri, observații, sugestii ale temelor și măsurilor ce trebuie abordate”, mai scrie judecătorul.

Ce trebuie abordate? De ce trebuie? Domnul Dănileț este reprezentant al magistraților sau reprezentant al prietenilor de pe FB? Și ce se întâmplă dacă domnul Dănileț are prin lista de ,,prieteni de pe FB” vreun ofițer SRI sau vreun magistrat, fie el judecător sau procuror, colaborator SRI care s-ar afla în postura să îi spună lui Dănileț ,,temele și măsurile ce trebuie abordate”?

Oare așa s-a prezentat domnul Dănileț și în fața consilierilor politici ai ambasadei SUA la București, în anul 2009, abordând în 2009 teme care ,,trebuie abordate” cu partenerii americani?

,,Notă: Dănileț a dezvăluit că în timp ce arhivele (n.r.judecătorilor monitorizați de SIPA) înainte de 2001 au fost distruse, ministerul justiției încă deține arhivele din perioada 2001-2005”, se arată în cablograma ambasadei americane în care este menționat ceea ce Dănileț ,,a trebuit” să spună.

Oare așa s-a încercat a fi păcăliți partenerii americani. privind imposibilitatea dovedirii ca și colaboratori ai SRI-SIE-SIPA a unor magistrați/judecători/procuror/avocați/grefieri, în mare parte preluați de la fosta Securitate?

Oare asta ,,a trebuit” să spună Cristi Dănileț, partenerilor americani? Că nu mai pot fi dovediți ,,vechii colaboratori”? Dacă da, a mințit. Cum ar fi ca arhivele de dinainte de 2001, inclusiv cele privind componența grupului operativ central în baza protocolului din 1998, să fie păstrate și pe microfilme?

Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu de mult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” era împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor.

Nu cred că domnul Dănileț va respinge acest raționament al meu. Și știți de ce?

Pentru că tocmai domnul Dănileț ne provoca, într-o postare mai veche: ,,nu ne întrebați ce se înâmplă când la motivare ne dăm seama că am greșit soluția

Chiar, cum își dă seama? Întrucât domnul Dănileț nu vrea să fie întrebat ce se întâmplă, domnia sa fiind doar un umil judecător independent, probabil că, fiind cunoscută agerimea lui Klaus Iohannis, aceasta va fi și întrebarea care se va desprinde, inspirată de Dănileți, pentru referendum:

,,Ar trebui lustrați din magistratură judecătorii/procurorii care greșesc soluția? Cu variantele de răspuns: DA/NU”

Dar poate că domnul Klaus Iohannis va avea curajul să propună următoarea întrebare (sau una asemnătoare):

,,Sunteți de acord cu publicarea integrală a angajamentelor față de SRI/SIE/Securitatea Statului/DIE ale colaboratorii din rândul magistraților/avocaților/grefierilor/administrației?” Cu aceleași variante de răspuns: ,,Da/Nu”. Sau cu varianta mai simplă: ,,Sunteți de acord cu introducerea de îndată a legii lustrației”?

Sunt convins însă că domnul Klaus Iohannis se întreabă: cine îi va asigurarea apărarea dacă va pune o astfel de întrebare? Mai poate miza pe apărătorul său, fost ofițer al Securității înainte de 1989, care i-a fost avocat în dosarul civil cu escrocheriile de case?, precizeaza pe blogul sau personal cunoscutul jurnalist, Radu Teodor Soviani. (Paul D.).

 

 

Actualitate

Viteza de reacție în era digitală: Cum „avanpostul de inovație” al armatei SUA rescrie regulile achizițiilor militare

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să elimine blocajele birocratice, Corpul XVIII Aeropurtat a transformat recentul exercițiu Scarlet Dragon într-un laborator de testare pentru o nouă structură revoluționară: Joint Innovation Outpost (JIOP). Această unitate nu este doar un centru de idei, ci un motor operațional care promite să livreze tehnologie de ultimă oră către soldați într-un ritm care să depășească capacitatea de adaptare a oricărui adversar.

Puterea la firul ierbii: Decizii de 50 de milioane de dolari direct pe frontul tactic

Pentru prima dată în istoria modernă a Armatei, o comandă operațională primește autoritatea de a lua decizii financiare majore direct de pe teren. JIOP beneficiază de profesioniști în achiziții și de puterea de a gestiona până la 50 de milioane de dolari, în principal din fonduri de cercetare și dezvoltare. Această „operaționalizare a achizițiilor” permite comandanților să identifice, să testeze și să cumpere soluții tehnice fără a mai aștepta aprobările de la nivel central, care deseori durează ani de zile.

Obiectivul este simplu: dacă un sistem funcționează și răspunde unei nevoi imediate a soldatului, acesta trebuie achiziționat și implementat acum, nu peste un deceniu.

Adio, birocrație: De la dosare de 900 de pagini la „9-line-ul” inovației

Inovația adusă de JIOP vizează și simplificarea radicală a modului în care industria de apărare interacționează cu armata. În locul propunerilor stufoase, de sute de pagini, care definesc procesul tradițional de achiziție, noul model propune un format de tip „9-line” — o descriere scurtă și precisă a capacităților tehnologice.

Această abordare transformă exerciții precum Scarlet Dragon din evenimente episodice în procese continue de rafinare a tehnologiei. Furnizorii pot primi feedback instantaneu de la utilizatorii finali, ajustându-și sistemele între zilele de execuție ale exercițiului. Rezultatul? O validare rapidă a tehnologiilor mature care pot fi transferate imediat către întreaga Armată.

„Țesutul conectiv”: Puntea dintre soldat și gigantul industrial

JIOP funcționează ca un element de legătură esențial care nu a existat până acum. Prin monitorizarea directă a nevoilor soldaților în timpul misiunilor, acest avanpost identifică tehnologiile cu potențial de aplicare la scară largă și le transferă către birourile de programe tradiționale ale Armatei (ASA/ALT).

Fie că este vorba despre soluții de rețea cross-domain sau sisteme avansate de procesare a datelor, fluxul de informații este acum bidirecțional. Soldatul generează și validează ideea, JIOP o finanțează și o testează, iar complexul militar-industrial o transformă într-un program oficial de înzestrare. Este o revoluție care transformă inovația dintr-o excepție fericită într-o rutină operațională.

Citeste in continuare

Actualitate

„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie

Publicat

pe

De

Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.

Serviciul de urgență al soldatului digital

ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).

Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.

Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie

Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.

Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.

Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională

Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.

„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.

Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe

Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.

Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.

Citeste in continuare

Actualitate

Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill

Publicat

pe

De

Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.

Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii

Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.

Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.

Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor

Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.

Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.

Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării

Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.

Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.

Tactica maximalistă și realitatea industriei

Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.

Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv2 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv2 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Exclusiv2 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv2 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...

Exclusiv3 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...

Exclusiv3 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Exclusiv4 zile ago

Ospiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!

România anului 2026 a devenit oficial o republică unde nu mai plouă cu apă, ci cu minciuni gogonate și iodură...

Exclusiv4 zile ago

APOCALIPSA ÎN HALATE ALBASTRE: Cum vrea „reforma Bolojan” să trimită medicina militară direct la reanimare

Cuza a făcut-o „Armă”, statul o face „mâncare de pește”: Tradiția de 160 de ani, strivită sub talpa unor calcule...

Exclusiv4 zile ago

ACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr

În timp ce Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) se piaptănă în oglinda bilanțurilor roz, sistemul se scufundă într-o mare de...

Exclusiv4 zile ago

MIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți

În timp ce restul țării se pregătește de cozonaci, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) exersează o nouă formă de magie neagră...

Exclusiv5 zile ago

NOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică

Într-un sistem care pare să funcționeze după principiul „legea e pentru muritori, nu pentru șefi”, un agent de poliție a...

Exclusiv6 zile ago

Marea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a depășit faza de vodevil și a intrat oficial în epoca „penalului de aur”. În timp ce...

Exclusiv7 zile ago

DE LA DOSARE PENALE, CU ONORURI, ÎN SEIFUL APĂRĂRII NAȚIONALE: EPISODUL „ADRIANA MIRON” ȘI FARSA „FĂRĂ PENALI”

Să ne așezăm comod și să admirăm, încă o dată, spectacolul grotesc al politicii românești, unde sloganurile se transformă în...

Exclusiv7 zile ago

Ploiești, capitala kitsch-ului ilegal: Unde panoul dă tonul și Primăria doarme-n papuci

Orașul Ploiești, un exemplu strălucitor de haos urbanistic și de cum „băieții deștepți” fac legea, în timp ce autoritățile se...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv