Actualitate
EXPLOZIV/Cazul judecătorului Lavinia Coțofană. Va fi exclusă din magistratură doamna Cristina Tarcea, Președintele ICCJ?

Acest episod reprezintă cel mai elocvent exemplu despre cum a funcționat justiția înfăptuită de Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când se afla sub protocol secret cu SRI și cum acționează cei care reprezentau brațul din justiție al protocolului SRI acum, când nu mai există protocol secret cu SRI.
Acest episod are și două personaje principale: judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, exclus din magistratură pentru că a respectat legea și nu a închis ochii la infracțiuni. Al doilea personaj este judecătorul Cristina Tarcea, Președinte al ICCJ, magistrat care a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană în perioada protocolui secret SRI-ICCJ.
Pe scurt, doamna Cristina Tarcea ne-a demonstrat în 20 iunie 2018, pe cazul Coțofană, cum s-a ,,înfăptuit” în mod ticălos ,,justiția” sub protocol cu SRI, și cum ar fi trebuit să se îndeplinească dacă nu exista subordonarea justiției de către SRI, prin protocoale secrete. Sub protocol, a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană, fără protocol secret, doamna Tarcea a acționat exact ca doamna Coțofană (acțuni pentru care o exclusese din magistratură).
Cazul judecătorului Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, ați putut să îl aflați pe larg din investigația care a debutat în 7 mai 2017 în cadrul căreia am publicat:
Cazul judecatorului Lavinia Cotofana. Episodul III. Faza pe Inspectia Judiciara. DE CE Marcovici.
Astăzi public episodul IV, înaintea episodelor legate de execuția magistratului Coțofană de către Secția de Judecători a CSM (fiind exclusă cu 4 voturi din 9) și de episodul prin care completul de 5 magistrați al ICCJ, condus de Cristina Tarcea, în octombrie 2017, sub protocol cu SRI, punea efectiv în operă excluderea judecătorului Coțofană.
Un argument excepțional pentru formularea de mai sus (,,punea în operă”) a fost oferit publicului chiar de către judecătorul care a decis excluderea doamnei Coțofană, Președintele ICCJ, Cristina Tarcea, în data de 20 iunie 2018, așa cum voi demonstra.
Cine este Cristina Tarcea.
Este Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și magistratul care a generat cel mai important breaking-news de la desecretizarea protocoalelor ticăloase încheiate de SRI cu Parchetele și cu instanțele din România, Inspecția Judiciară, CSM și mai ales cu cea mai cea mai înaltă instanță din România – ICCJ. Probabil că sesizarea Parchetului în privința falsului semnăturii de pe protocol este cea mai corectă decizie luată vreodată de doamna Tarcea, ca magistrat.
Subliniez – protocoale ticăloase -, pentru că prin acestea SRI devenea adevăratul complet de judecată în instanțe civile și penale, interzicând accesul la probe al părților, încălcându-le ticălos dreptul la apărare, probabil șoptind în ureche instanțelor civile sau penale ce decizie să ia, dar categoric determinându-le, sub protecția protocolului ne-existând nicio opreliște pentru stabilirea culoarelor în justiție prin falsificarea repartizărilor aleatorii pentru a ajunge la judecători cu ștate vechi, predispuși să dispună cum au interesul oameni din SRI sau oameni protejați instituțional de SRI (unii infractori) în cauze civile sau penale.
Cine este Președintele ICCJ
Cristina Tarcea (54 de ani), are 14 ani de experiență ca judecător la Înalta Curte, activitatea de judecător reluând-o în martie 2004, după o lungă experiență în Ministerul Justiției unde a fost adusă de (i) Ion Predescu (la final de mandat, în noiembrie 1996) doar pentru a fi preluată imediat de (ii) Valeriu Stoica ca și consilier – cel care o propulsează până în poziția de Director al Direcției Agentului Guvernamental pentru CEDO, poziție din care o preia (iii)Rodica Stănoiu, care o numește secretar de stat în Ministerul Justiției (2002) până în martie 2004, de unde s-a înscăunat direct în poziția de judecător al Curții Supreme.
Experiența anterioară pozițiilor politice (1996-2004) a doamnei Tarcea nu a inclus activitatea de magistrat la vreo Curte de Apel ci 10 luni judecător de Tribunal, anterior fiind judecător timp de 7 ani al unei Judecătorii de Sector.
La 54 de ani doamna Tarcea are efectiv 22 de ani de experiență de judecător, cea mai mare parte (ultimii 14 ani de carieră la ICCJ) venind în urma pozițiilor obținute în urma deciziilor celor 3 miniștrii ai justiției sub care a activat și a crescut: Ion Predescu, Valeriu Stoica, Rodica Stănoiu.
Cine sunt Ion Predescu, Valeriu Stoica și Rodica Stănoiu. În ordine invers cronologică.
(i) Despre Rodica Stănoiu (,,Sanda”) știm că există o decizie definitivă că a fost colaborator al Securității, turnând la securitate sub numele de ,,Sanda”, la fel sau diferit cum Mugur Isărescu turna sub numele de ,,Manole”.
(ii) Despre Valeriu Stoica urmează să aflăm mai multe. Până atunci vă invit să vă reamintiți cât de vocal a fost împotriva desecretizării arhivei SIPA, de parcă ar fi turnat cineva pe el sare formată din acid nitric și potasă (am scris despre asta AICI, în mai 2017).
Relevam în acel articol și opinia mea – de ce trebuie desecretizată arhiva SIPA: ,,Sunt convins ca au fost presiuni asupra lui Tudorel Toader sa nu publice lista: toti avocatii ,,celebri” au sarit sa faca presiuni pentru topirea SIPA. Ceea ce ar fi un lucru anti-national (nepublicarea arhivei SIPA). Intrucat nepublicarea si topirea ei ar conduce la pastrarea retelelor infractionale de santaj prin care diversi mafioti, sprijiniti de avocati si grefieri, dirijeaza dosare catre anumite complete, despre care aceleasi retele mafiote au capacitatea sa detina prin datele furate din arhiva SIPA, instrumente de santaj si sa obtina beneficii prin coruptie. Despre faptul că pe lângă magistrații corupți, primii care au intersul ca arhiva SIPA sa fie topita sunt avocații laolaltă cu grefierii și cu alți funcționari ai instanțelor.”
Un an mai târziu după afirmațiile mele din mai 2017, concluziile preliminare ale Comisiei Parlamentare de verificare SIPA făcute publice în 13 iunie 2018, confirmau susținerea mea (punctul 7 din Raport):
,,Ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau”.
Iar Monica Macovei nu este singurul ministru al justiției care a demonstrat un interes major pentru arhiva SIPA.
Valeriu Stoica ar fi avut interesul să vadă și să extragă atât date despre propria persoană aflate în arhiva SIPA cât și despre alți magistrați judecători, a căror supraveghere a inițiat-o ca ministru al Justiției, așa cum dovedește fără dubiu protocolul publicat ieri de către luju.ro, datând din 1998:
Așa cum vedeți în subsolul paginii de mai sus, planul de acțiune privind urmărirea operativ-informativă includea, la punctul 3, ,,procurori, judecători, grefieri ori alți funcționari din domeniul justiției implicați în înfăptuirea actului de justiție”.
Datele informativ-operative ajungeau și în arhiva SIPA de unde cei care aveau acces le puteau folosi pentru a șantaja grefieri, judecători, procurori și a îi transforma în manivele pentru dispunerea soluțiilor dorite de către cei care îi puteau șantaja. Revin imediat la acest document publicat în exclusivitate ieri și pe care l-am anunțat, în premieră, în urmă cu 3 luni, în fața Comisiei de control SRI condusă de Claudiu Manda.
Nu numai că Valeriu Stoica a sprijinit-o pe doamna Tarcea, dar a și decorat-o.
La propunerea lui Valeriu Stoica, prin Decretul 557/1 decembrie 2000, fostul Președinte Constantinescu și fostul turnător al securității sub numele de ,,Manole” – cunoscut ca Academician Mugur Isărescu, o decorează pe doamna Tarcea cu Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler.
E interesant de lecturat întreaga listă cu cei decorați prin acel decret.
Printre ei, Dan Lupașcu, Gheorghe Buta (cel care din poziția de judecător ICCJ a fost preluat direct la societatea și chiar familia fostului ofițer al Securității Gheorghe Mușat) la fel ca și Constantin Branzan, decorat în 2000 prin același decret, ajuns judecător la ICCJ și preluat imediat după pensionare de societatea fostului ofițer al Securității. Dar și alții.
Nela Petrișor, e un alt judecător ICCJ care în 2017 a plecat direct la Mușat și Asociații (dar nu a prins acel decret). L-a prins Lucia Uță, acum judecător de Curte de Apel care nu are nici o tresărire de abținere în cauzele în care se întâlnește ea ca judecător cu Stoica Valeriu ca avocat, față de cel care a propus-o la decorare și promovat-o în Ministerul Justiției.
Așa cum spuneam, despre Valeriu Stoica, cel care a promovat-o și propus-o la decorare pe doamna Cristina Tarcea, avocat care recent își punea cenușă în cap la Realitatea TV ,,am făcut și greșeli”, se va mai vorbi, inclusiv de ce a dezincriminat, ca minsitru al justiției, pentru o scurtă perioadă de timp bancruta frauduloasă și cine sunt beneficiarii reali.
Dar important este și (iii) Ion Predescu, cel care a ,,recrutat-o” în Ministerul Justiției pe doamna Tarcea, în noiembrie 1996, deși a fost ministru doar pentru 3 luni.
Dacă nu va mai amintiți de Ion Predescu, vă reamintesc că din 2004 până în 2013 el a fost judecător al Curții Constituționale. Făcut celebru de generalul Florian Coldea în scandalul bilețelelor cu nume de judecători în dreptul cărora era trecute numere de dosare la CNSAS.
Vă amintiți bilețelele lui Coldea care ar fi reprezentat în 2007 la prima suspendare a lui Traian Băsescu ,,muniție” de șantaj pentru acesta la adresa judecătorilor Curții Constituționale? Veți regăsi și numele Rodicăi Stănoiu (dovedită Sanda) ministru al justiției și cea care a ales-o ca secretar de stat pe doamna Tarcea în 2002. Veți regăsi și numele lui Ion Predescum cel care a adus-o în Ministerul Justiției:
Concluziv, doamna Cristina Tarcea a ajuns în anul 2004 judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție în urma sprijinirii decisive în cariera sa de către cel puțin doi miniștrii ai Justiției care au avut legături cu Securitatea, din care cel puțin unul (de sub mantia căruia a plecat la ICCJ) a fost colaborator.
Am alocat mai mult spațiu aportului decisiv adus de Valeriu Stoica (care a și decorat-o) în plasarea doamnei Tarcea pe traseul care a condus-o la șefia celei mai înalte instanțe din România, în lumina afirmațiilor pe care le-am făcut și în fața Comisiei parlamentare de Control SRI în data de 4 aprilie 2018, atunci când am fost audiat de Comisie după ce în exclusivitate am semnalat în spațiul public indicii de fals în privința ultimelor 2 pagini din protocolul SRI-PICCJ, publicate de SRI.
Declarația mea din 4 aprilie 2018 (și altele) sunt consemnate de Agepres (AICI), în ziua în care s-a și aflat public de protocolul SRI-ICCJ, care a fost desecretizat abia în 18 iunie 2018. Extrag atat:
,,Am spus, din punctul meu de vedere, elemente care interconectează instituții aflate sub protocol cu SRI, că vorbim de Înalta Curte în primul rând, de Inspecția Judiciară, de Curțile de Apel, din punctul meu de vedere este obligatoriu să cunoaștem imediat data și numărul de file al protocolului dintre SRI și Înalta Curte. (…) Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu„.
Valeriu Stoica, cel care a decorat-o pe doamna Tarcea și a dispus supravegherea magistraților prin echipe mixte.
Nu numai că nu am fost nicicum contrazis de la acele afirmații făcute și în fața Comisiei, ba mai mult, am fost confirmat.
Brusc, Traian Băsescu după ce negase în mod ticălos și jignitor la TVR1, în direct, într-o emisiune în care participam, știința vreunui protocol, și-a adus aminte, în contextul Elenei Udrea, despre echipele comune de coloborare DNA-SRI (în baza protocolului SRI-ICCJ) care au îmbrăcat forma operațiunii ,,Bujorul”.
Mai mult, în data de 21 iunie 2018, într-o intervenție la Antena3, Viorica Costiniu, Președinte de Onoare al Asociației Magistraților din România a făcut vorbire despre o Hotărâre CSAT din anul 1997, desecretizată, care prevedea supravegherea preventivă a unor categorii de persoane.
Parte din ceea ce am afirmat după audiere că a fost istoria protocoalelor care coincide cu perioada în care ministru al Justiției era Valeriu Stoica, iar consilier în ministerul Justiției, la Direcția Agentului guvernamental pentru CEDO era chiar doamna Cristina Tarcea.
Iar ceea ce am afirmat în urmă cu 3 luni în fața Comisiei SRI a fost probat fără nici cel mai mic dubiu ieri, 1 iulie 2018 când luju.or a publicat documentul din 1998 care poartă semnăturile lui Valeriu Stoica și Costin Georgescu. Documentul, AICI.
Era supravegherea ,,prevenitivă” a anumitor categorii profesionale compatibilă cu drepturile fundamentale ale omului?
Au fost deciziile ICCJ, luate sub protocol, compatibile cu drepturile fundamentale ale omului?
În data de 20 iunie 2018, la două zile după desecretizarea protocolului SRI-ICCJ-PICCJ, cu o întârziere de peste 20 de ani de la primul protocol pe care l-am anunțat în aprilie 2018 ca fiind încheiat în 1998, doamna Cristina Tarcea pare să spună că nu, prin decizia care a luat-o și care a reprezentant BREAKING NEWS. Știre pe care ați putut să o citiți în exclusivitate pe http://www.soviani.com:
Cristina Tarcea a sesizat Parchetul la două zile după desecretizarea protocolului SRI-PICCJ-ICCJ și la numai o zi după discuția cu fostul Președinte al ICCJ, Nicolae Popa, care i-a spus că deși semnătura arată ca a lui, nu își amintește să fi semnat protocolul în data de 2 septembrie 2009, având în vedere și că din 1 septembrie 2009 se pensionase și nu a mai călcat pe la ICCJ.
Prin sesizarea Parchetului după ce a căutat în arhiva ICCJ și alte documente semnate de Nicolae Popa, doamna Cristina Tarcea, Președintele ICCJ, ne-a demonstrat diferența uriașă dintre justiția înfăptuită de ICCJ și doamna Tarcea personal aflată sub protocol secret cu SRI până la data de 18 iunie 2018 și justiția înfăptuită de ICCJ și doamna Tarcea personal, cu protocolul desecretizat. Diferența este totală.
Nu există un argument mai bun pentru afirmația de mai sus decât modul în care doamna Cristina Tarcea, ca judecător al ICCJ aflat sub protocol cu SRI a judecat în septembrie 2017 și a pronunțat în octombrie 2017 excluderea din magistratură a doamnei judecător Nicoleta Lavinia Coțofană.
Cu justiția și doamna Tarcea aflată sub protocol cu SRI (octombrie 2017), doamna Crisitina Tarcea a exclus-o din magistratură pe doamna Nicoleta Lavinia Coțofană, pentru că a sesizat ,,în grabă” Parchetul (conform Legii) pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător, la Arad, indicii de infracțiuni probate, inclusiv falsuri și care aveau drept consecință furtul din bani publici, cu complicatatea unor avocați și judecători.
În data de 20 iunie 2018, cu protocolul desecretizat în data de 18 iunie 2018, deci fără protocol secret cu SRI, doamna Cristina Tarcea sesizează de îndată Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de magistrat, conduită pe care în urmă cu numai 8 luni (sub protocol secret cu SRI) doamna Tarcea o blama și o sancționa suprem, excluzând-o din magistratură pe Nicoleta Lavinia Coțofană și considerând-o abatere disciplinară.
Când a acționat corect doamna Tarcea care cumulează și poziția de ,,șef al structurii de securitate al ICCJ” în relație cu SRI?
În octombrie 2017 când, sub protocol, a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană pentru că a acționat total conform legii și a sesizat Parchetul, cererea de excludere din magistratură fiind formulată de Inspecția Judiciară – (instituția ,,robinet” aflată deasemenea sub protocol cu SRI) pe motivul ,,sesizării de îndată a Parchetului”.
Sau acum când, fără protocol secret, doamna Tarcea a făcut exact ce prevede legea, întocmai ca doamna Coțofană?
Dacă doamna Tarcea a judecat corect atunci când, sub protocol SRI-ICCJ și SRI-Inspecția Judiciară a acceptat și validat argumentele ticăloase și ticluite ale Inspecției Judiciare, atunci doamna Tarcea trebuie să se aștepte la excluderea din magistrutură.
Tot în mod ticălos, dar sunt convins că la Mușat și Asociații mai există un loc de avocat păstrat special pentru magistrații (auto)extrași de la Înalta Curte, precum Buta, Petrișor sau Brânzan cu care doamna Tarcea se poate reuni.
Dar investigația mea jurnalistică al cărei prim episod l-am publicat în 7 mai 2017 îmi dă toate motivele să cred că doamna Cristina Tarcea nu a procedat corect atunci când, pe probe ticluite și nelegale dar și probabil pe ,,șoptit în ureche” (așa spun eu actelor materiale ticăloase făcute în baza Protocolului ticălos, întrucât, conform protocolului care adaugă la lege, informațiile prezentate de SRI pentru a determina o anumită decizie a judecătorilo nu lasă urme, ceea ce încalcă flagrant dreptul la apărare, inclusiv la contestarea lor).
Prin sesizarea Parchetului de îndată (,,în grabă”, la o zi după ce a discutat cu fostul Președinte ICCJ posibilitatea ca semnătura lui pe protocolul din 2009 să fi fost pusă de altcineva) chiar doamna Tarcea admite, în opinia mea, că a procedat profund incorect atunci când a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană, pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat cunoștință în exercitarea funcției publice de magistrat.
Diferența de la cer la pământ între cele două decizii ale doamnei Tarcea (octombrie 2017 – de excludere a doamnei Coțofană) și iunie 2018, de a acționa întocmai ca doamna Coțofană, conform legii, arată că doamna Tarcea a ținut în mod expres să arate cum era justiția ,,independentă” atunci când ea însăși judeca sub protocol, și cum, cu protocolul desecretizat, decizia este TOTAL contrară.
Ceea ce arată, în opinia mea, probează fără niciun drept de apel faptul că doamna Coțofană a fost exclusă din magistratură în mod ticălos, doar pentru că a respectat legea și nu a închis ochii la indicii de infracțiuni în sarcina unor persoane protejate de protocoale. Atitudine pe care semnatarii protocolului ticălos o vroiau IREPETABILĂ. Iar ca să o facă irepetabilă și de alți magistrați corecți, au acționat folosind infrastructura de siguranță națională destinată la propriu siguranței naționale, pentru a îl executa, cu titlul de exemplu pe magistratatul care a sesizat Parchetul pentru verificarea furtului din bani publici de către avocați și judecători.
În 20 iunie 2018 doamna Tarcea a procedat corect și a respectat legea, sesizând de îndată Parchetul pentru indiciile de care a luat cunoștință. În absența unui protocol secret.
Ceea ce arată că în octombrie 2017, doar sub imperiul protocolului secret cu SRI, doamna Tarcea a comis, cu știință, pe baza altor informații decât cele de la dosar, o gravă eroare judiciară. Cum poți exclude din magistratură un judecător pentru că a respectat legea și să îi cauționezi astfel pe cei care nu au respectat-o? Simplu, la scutul protocolului.
Concluzia de bun simț pe care o trag este următoarea: De ce? Pentru că așa a dispus protocolul ticălos. Cum? Prin ,,șoptit în ureche”.
Altfel Cristina Tarcea ar fi admis recursul doamnei Coțofană și ar fi respins decizia de excludere din magistratură ticuluită de inspectori ai Inspecției Judiciare (aflată deasemenea sub protocol secret cu SRI). Adică doamna Tarcea ar fi validat comportamentul corect al judecătorului Coțofană de a sesiza Parchetul, comportament pe care inclusiv domnia sa l-a aplicat atunci când protocolul nu a mai fost secret și ar fi respins ,,acțiunea Inspecției Judiciare”.
Și încă ceva: un mesaj cheie legat de ,,informațiile” care ajung la doamna Tarcea.
La începutul acestui an, potrivit luju (5 ianuarie 2018), în contextul votului în urma căruia judecătorul Simona Marcu a fost aleasă Președinte CSM, a existat pe forumul judecătorilor un schimb de replici între judecătorul Sorina Marinaș și judecătorul Cristina Tarcea. Răspunsul doamnei Tarcea este neprețuit:
,,Îmi pare rău că uneori dezamăgesc, dar tot ceea ce pot să vă spun este că niciodată nu am făcut compromisuri, mai ales atunci când votez. E posibil să mă înșel, să nu am informația corectă, sau pur și simplu să dau dovadă de naivitate”
În opinia mea, preocupată să își pun cenușă în cap în urma criticilor atrase de colegii judecători (atitudinea asta am mai văzut-o la persoane instruite înainte de 1989 gen Mișu Negrițoiu, persoane cu altă meserie decât cea, spre exemplu, de bancher – pe care o pretextează Mișu Negrițoiu), doamna Tarcea pierde noțiunea cuvintelor. ,,Niciodată nu am făcut compromisuri, mai ales atunci când votez” este o construcție oximoronică. Ori e ,,niciodată” ori e ,,mai ales”, termenii alăturați fiind incompatibili. ,,Mai niciodată” nu există.
Sigur că în acest context este vorba de vot, pe bază de informații ,,posibil” incorecte. Un vot în perioada în care ICCJ avea protocol secret cu Serviciul Român de Informații.
Doamna Tarcea când se expune uman în fața criticilor unui judecător nu face referire la fapte și probe atunci când ia o decizie, ci la informații, pe baza cărora ,,e posibil să mă înșel”. Nu există judecător în vacanță, care să judece pe bază de informații când votează la CSM și diferit când dispune în instanță.
Și ce se întâmplă dacă doamna Tarcea judecă incorect (,,să nu am informația corectă”), într-o decizie definitivă și neraportându-se la fapte și probe? Îi trimite pe justițiabili la revizuire? Și ce se întâmplă cu aceia care nu au capacitatea și determinarea să nu renunțe niciodată?
Desigur că în mesajul de ,,cenușă în cap” transmis pentru Forumul Judecătorilor, doamna Tarcea poate face referire când spune ,,să dau dovadă de naivitate” la primul înțeles din DEX: ,,(1) comportare de om naiv; simplitate; nevinovăție; ingenuitate; candoare;” deși naivitatea nu este compatibilă cu funcția de magistrat, care judecă despre oameni.
Sau este compatibilă într-un alt sistem de valori. Cel în care naivitatea, ca trăsătură, este speculată de grupuri de interese atunci când netezesc, precum la ,,curling”, un anumit traseu unei pietre de granit pentru a ajunge într-o anumită poziție.
,,Naivitatea” are în DEX și sensul peiroativ de ,,lipsă de maturitate în judecată și comportare”, exact ca piatra de granit folosită în curling. Dacă lipsa de maturitate în judecată și comportare poate fi înțeleasă pentru o piatră de granit sau pentru persoane despre care sunt folosite date din arhiva SIPA în sensul descris de Comisia de Anchetă, ea este inacceptabilă pentru poziția de judecător, care dispune nu despre pietre de granit ci despre destine.
Ca și concluzie
- Sub protocol secret cu SRI, știindu-se că e posibil să dai dovadă de naivitate, să te înșeli sau nu ai informația corectă, doamna Tarcea ajunge să o excludă din magistratură pe doamna Coțofană pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător.
- Fără protocol secret cu SRI, doamna Tarcea sesizează de îndată Parchetul, întocmai ca judecătorul Coțofană, pentru verificarea indiciilor de infracțiuni observate de magistrat.
- Judecând după ,,jurisprudența” doamnei Tarcea, însuși magistratul Tarcea ar putea fi exclus din magistratură, pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul, grabă pe care o sancționa cu excluderea atunci când judeca cazul Coțofană ca Președinte al Completului de 5 al ICCJ, instuție aflată sub protocl secret cu SRI.
Desigur, dacă va fi exclusă din magistratură în urma unei acțiuni ticăloase a Inspecției Judiciare, doamna Tarcea va putea contesta decizia la Înalta Curte, acolo unde acum este Președinte.
Iar atunci un alt judecător va fi în postura să o întrebe pe doamna Tarcea, așa cum domnia sa a întrebat-o în septembrie 2017 pe doamna Coțofană: ,,doamna judecător, în condițiile în care ați fi reprimită în magistratură, ați mai proceda la fel? Ați mai sesiza Parchetul?” (am participat la ședința publică de judecată).
Răspunsul domanei Coțofană a arătat ferm că pentru domnia sa nu există VREODATĂ compromisuri sau ,,mai ales”. ,,Da”, a răspunsul judecătorul Coțofană. Și doamna Tarcea, aflată ca instituție sub protocol cu SRI, a exclus-o din magistratură.
Pun rămășag că dacă doamna Tarcea se va afla vreodată în această postura va alege să își pună cenușă în cap și va replica din nou: ,,E posibil să mă înșel, să nu am informația corectă sau pur și simplu să dau dovadă de naivitate”, spre deosbire de judecătorul Coțofană.
Sperând că nu va fi exclusă din magistatură și va putea să își continue activitatea, măcar ca avocat, reunindu-se poate la Mușat și Asociații cu colegii de medalii: Buta, Brânzan și de ce nu, cu Nela Petrișor.
Dar, așa cum doamna Tarcea a dovedit prin cazul Coțofană că judecata este cu totul alta atunci când judecă sub protocol cu SRI și fără protocol cu SRI, e foarte posibil ca un eventual complet care ar judeca excluderea domniei sale din magistratură să judece pe probe și fapte și nu pe impresii.
Ceea ce eu numesc ,,șoptit” în ureche care funcționează în cazul unor persoane care pot fi naive (în sensul de lipsite de maturitate în judecată și comportare) sau șantajabile în urma datelor furate din arhiva SIPA de către diverși, în scop de șantaj. Date obținute prin supravegherea judecătorilor, grefierilori, celor care repartizează ,,aleator” dosarele, procurorilor și nu valorificate pentru a îi stârpi pe cei corupți din magistratură ci pentru a îi propăși, fiind șantajabili și a-i ,,planta” și ,,cultiva”.
Și încă ceva. Judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană are oficial statutul de avertizor de integritate pentru actele legale de sesizare a Parchetului întreprinse la Arad.
Doamna Tarcea, care a judecat sub protocol, nu. Dacă Inspecția Judiciară, aflată sub protocol cu SRI la momentul ticluirii acțiunii împotriva judecătorului Coțofană atunci când s-a sesizat ,,de pe holuri”, se va sesiza la fel și în cazul doamnei Tarcea, știind cum a fost executată doamna Coțofană, doamnei Tarcea îi rămâne doar pretextul ,,naivității”. Dar doar în al doilea înțeles din DEX, cel peiorativ, la adresa propriei persoane, și anume ,,,lipsă de maturitate în judecată și comportare”.
Pentru că, în opinia mea, în ședința din 25 septembrie 2017 la care am participat, doar o astfel de persoană naivă ar fi putut afirma adresându-se judecătorului Coțofană: ,,nu ați avut noroc nici cu soțul”.
O altă ședință la care am participat prezidată de doamna Tarcea a fost cea din 25 iunie 2018, când judeca o cauză între Camelia Bogdan și o asociație care reprezenta interesele domnului Dan Voiculescu. Jumătate de oră a durat discuția despre ,,data poștei” între Președintele Înaltei Curți și un avocat al Asociației, când lucrurile erau clare din prima secunda. Dar altceva mi-a atras atenția în mod special în acea ședință de judecată:
Cum să îl întrebi tocmai pe avocatul care în ultim sens reprezenta interesele lui Dan Voiculescu dacă ,,există articole la comandă” în condițiile în care chiar Înalta Curte a condamnat mai multe persoane din Antena Group în urma unui promo difuzat și apreciat de procurorii DNA ca fiind șantaj?
Dar poate doamna Tarcea nu îl întreba pe avocatul respectiv, peiorativ.
Poate doamna Tarcea mă întreba pe mine, care stăteam pe direcția avocatului, dacă există articole la comandă. Eu nu am putut să îi răspund, fiind prezent doar în public: dar i-aș fi spus: categoric da, așa cum există și dispuneri nelegale ale instanțelor, tot la comandă, ale unor complete aflate sub protocoale ilegale cu SRI.
Și i-aș mai spus ceva: există în presă și conduite sub care instituții de presă aflate sub influența unor persoane din SRI efectiv nu abordează un subiect. Așa cum s-a întâmplat în cazul Coțofană unde pare să fi fost un consemn generalizat: ,,să nu se vorbească”.
Iar dacă doamna Tarcea nu mă crede, este suficient să privească modul în care a fost preluată știrea care a rămas exclusivitate pentru mine și pentru http://www.soviani.com, timp de 24 de ore – sesizarea Parchetului de către doamna Tarcea în privința falsificării semnăturii de pe protocolul ilegal SRI-PICCJ-ICCJ. Timp de 24 de ore pare să fi fost același consemn: ,,să nu se vorbească”.
Doar eu am difuzat această știre și abia atunci când nu a mai putut fi ignorată (24 de ore mai târziu) a fost preluată ca Breaking-News de mass-media centrală (unele instituții citând sursa).
Știre care arată în esență că într-un fel judecă doamna Tarcea atunci când se află sub protocol secret cu SRI și o exclude din magistratură pe judecătoarea Coțofană pentru că a sesizat Parchetul și în alt fel, total opus, judecă atunci când protocolul a fost devoalat și acționează exact la fel ca doamna Coțofană, pe care o exclusese din magistratură pentru asta.
N.R. Incisiv de Prahova a prezentat pe larg acest caz uluitor:
Actualitate
John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei
Actualitate
Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma
Actualitate
Prezența lui Elon Musk la interviul secretarului Forțelor Aeriene a lui Trump stârnește controverse
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 3 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum 2 zile
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial