Connect with us

Actualitate

EXPLOZIV/Cazul judecătorului Lavinia Coțofană. Va fi exclusă din magistratură doamna Cristina Tarcea, Președintele ICCJ?

Publicat

pe

Acest episod reprezintă cel mai elocvent exemplu despre cum a funcționat justiția înfăptuită de Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când se afla sub protocol secret cu SRI și cum acționează cei care reprezentau brațul din justiție al protocolului SRI acum, când nu mai există protocol secret cu SRI.

https://soviani.com/2018/07/02/episodul-iv-cazul-judecatorului-lavinia-cotofana-va-fi-exclusa-din-magistratura-doamna-cristina-tarcea-presedintele-iccj/

Acest episod are și două personaje principale: judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, exclus din magistratură pentru că a respectat legea și nu a închis ochii la infracțiuni. Al doilea personaj este  judecătorul Cristina Tarcea, Președinte al ICCJ, magistrat care a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană în perioada protocolui secret SRI-ICCJ.

Pe scurt, doamna Cristina Tarcea ne-a demonstrat în 20 iunie 2018, pe cazul Coțofană, cum s-a ,,înfăptuit” în mod ticălos ,,justiția” sub protocol cu SRI, și cum ar fi trebuit să se îndeplinească dacă nu exista subordonarea justiției de către SRI, prin protocoale secrete. Sub protocol, a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană, fără protocol secret, doamna Tarcea a acționat exact ca doamna Coțofană (acțuni pentru care o exclusese din magistratură).

Cazul judecătorului Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, ați putut să îl aflați pe larg din investigația care a debutat în 7 mai 2017 în cadrul căreia am publicat:

Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță. Episodul I – Oameni din Arad.

Episodul II – Oameni din București. Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță.

Cazul judecatorului Lavinia Cotofana. Episodul III. Faza pe Inspectia Judiciara. DE CE Marcovici.

Astăzi public episodul IV, înaintea episodelor legate de execuția magistratului Coțofană de către Secția de Judecători a CSM (fiind exclusă cu 4 voturi din 9) și de episodul prin care completul de 5 magistrați al ICCJ, condus de Cristina Tarcea, în octombrie 2017, sub protocol cu SRI, punea efectiv în operă excluderea judecătorului Coțofană.

Un argument excepțional pentru formularea de mai sus (,,punea în operă”) a fost oferit publicului chiar de către judecătorul care a decis excluderea doamnei Coțofană, Președintele ICCJ, Cristina Tarcea, în data de 20 iunie 2018, așa cum voi demonstra.

Cine este Cristina Tarcea.

Este Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și magistratul care a generat cel mai important breaking-news de la desecretizarea protocoalelor ticăloase încheiate de SRI cu Parchetele și cu instanțele din România, Inspecția Judiciară, CSM și mai ales cu cea mai cea mai înaltă instanță din România – ICCJ. Probabil că sesizarea Parchetului în privința falsului semnăturii de pe protocol este cea mai corectă decizie luată vreodată de doamna Tarcea, ca magistrat.

Subliniez – protocoale ticăloase -, pentru că prin acestea SRI devenea adevăratul complet de judecată în instanțe civile și penale, interzicând accesul la probe al părților, încălcându-le ticălos dreptul la apărare, probabil șoptind în ureche instanțelor civile sau penale ce decizie să ia, dar categoric determinându-le, sub protecția protocolului ne-existând nicio opreliște pentru stabilirea culoarelor în justiție prin falsificarea repartizărilor aleatorii pentru a ajunge la judecători cu ștate vechi, predispuși să dispună cum au interesul oameni din SRI sau oameni protejați instituțional de SRI (unii infractori) în cauze civile sau penale.

Cine este Președintele ICCJ

Cristina Tarcea (54 de ani), are 14 ani de experiență ca judecător la Înalta Curte, activitatea de judecător reluând-o în martie 2004, după o lungă experiență în Ministerul Justiției unde a fost adusă de (i) Ion Predescu (la final de mandat, în noiembrie 1996) doar pentru a fi preluată imediat de (ii) Valeriu Stoica ca și consilier – cel care o propulsează până în poziția de Director al Direcției Agentului Guvernamental pentru CEDO, poziție din care o preia (iii)Rodica Stănoiu, care o numește secretar de stat în Ministerul Justiției (2002) până în martie 2004, de unde s-a înscăunat direct  în poziția de judecător al Curții Supreme.

Experiența anterioară pozițiilor politice (1996-2004) a doamnei Tarcea nu a inclus activitatea de magistrat la vreo Curte de Apel ci 10 luni judecător de Tribunal, anterior fiind judecător timp de 7 ani al unei Judecătorii de Sector.

La 54 de ani doamna Tarcea are efectiv 22 de ani de experiență de judecător, cea mai mare parte (ultimii 14 ani de carieră la ICCJ) venind în urma pozițiilor obținute în urma deciziilor celor 3 miniștrii ai justiției sub care a activat și a crescut: Ion Predescu, Valeriu Stoica, Rodica Stănoiu.

Cine sunt Ion Predescu, Valeriu Stoica și Rodica Stănoiu. În ordine invers cronologică.

(i) Despre Rodica Stănoiu (,,Sanda”) știm că există o decizie definitivă că a fost colaborator al Securității, turnând la securitate sub numele de ,,Sanda”, la fel sau diferit cum Mugur Isărescu turna sub numele de ,,Manole”.

(ii) Despre Valeriu Stoica urmează să aflăm mai multe. Până atunci vă invit să vă reamintiți cât de vocal a fost împotriva desecretizării arhivei SIPA, de parcă ar fi turnat cineva pe el sare formată din acid nitric și potasă (am scris despre asta AICI, în mai 2017).

Relevam în acel articol și opinia mea – de ce trebuie desecretizată arhiva SIPA: ,,Sunt convins ca au fost presiuni asupra lui Tudorel Toader sa nu publice lista: toti avocatii ,,celebri” au sarit sa faca presiuni pentru topirea SIPA. Ceea ce ar fi un lucru anti-national (nepublicarea arhivei SIPA). Intrucat nepublicarea si topirea ei ar conduce la pastrarea retelelor infractionale de santaj prin care diversi mafioti, sprijiniti de avocati si grefieri, dirijeaza dosare catre anumite complete, despre care aceleasi retele mafiote au capacitatea sa detina prin datele furate din arhiva SIPA, instrumente de santaj si sa obtina beneficii prin coruptie. Despre faptul că pe lângă magistrații corupți, primii care au intersul ca arhiva SIPA sa fie topita sunt avocații laolaltă cu grefierii și cu alți funcționari ai instanțelor.

Un an mai târziu după afirmațiile mele din mai 2017, concluziile preliminare ale Comisiei Parlamentare de verificare SIPA făcute publice în 13 iunie 2018, confirmau susținerea mea (punctul 7 din Raport):

,,Ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau”.

Iar Monica Macovei nu este singurul ministru al justiției care a demonstrat un interes major pentru arhiva SIPA.

Valeriu Stoica ar fi avut interesul să vadă și să extragă atât date despre propria persoană aflate în arhiva SIPA cât și despre alți magistrați judecători, a căror supraveghere a inițiat-o ca ministru al Justiției, așa cum dovedește fără dubiu protocolul publicat ieri de către luju.ro, datând din 1998:

Așa cum vedeți în subsolul paginii de mai sus, planul de acțiune privind urmărirea operativ-informativă includea, la punctul 3, ,,procurori, judecători, grefieri ori alți funcționari din domeniul justiției implicați în înfăptuirea actului de justiție”.

Datele informativ-operative ajungeau și în arhiva SIPA de unde cei care aveau acces le puteau folosi pentru a șantaja grefieri, judecători, procurori și a îi transforma în manivele pentru dispunerea soluțiilor dorite de către cei care îi puteau șantaja. Revin imediat la acest document publicat în exclusivitate ieri și pe care l-am anunțat, în premieră, în urmă cu 3 luni,  în fața Comisiei de control SRI condusă de Claudiu Manda.

Nu numai că Valeriu Stoica a sprijinit-o pe doamna Tarcea, dar a și decorat-o.

La propunerea lui Valeriu Stoica, prin Decretul 557/1 decembrie 2000, fostul Președinte Constantinescu și fostul turnător al securității sub numele de ,,Manole” – cunoscut ca Academician Mugur Isărescu, o decorează pe doamna Tarcea cu Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler.

E interesant de lecturat întreaga listă cu cei decorați prin acel decret.

Printre ei, Dan Lupașcu, Gheorghe Buta (cel care din poziția de judecător ICCJ a fost preluat direct la societatea și chiar familia fostului ofițer al Securității Gheorghe Mușat) la fel ca și Constantin Branzan, decorat în 2000 prin același decret, ajuns judecător la ICCJ și preluat imediat după pensionare de societatea fostului ofițer al Securității. Dar și alții.

Nela Petrișor, e un alt judecător ICCJ care în 2017 a plecat direct la Mușat și Asociații (dar nu a prins acel decret). L-a prins Lucia Uță, acum judecător de Curte de Apel care nu are nici o tresărire de abținere în cauzele în care se întâlnește ea ca judecător cu Stoica Valeriu ca avocat, față de cel care a propus-o la decorare și promovat-o în Ministerul Justiției.

Așa cum spuneam, despre Valeriu Stoica, cel care a promovat-o și propus-o la decorare pe doamna Cristina Tarcea, avocat care recent își punea cenușă în cap la Realitatea TV ,,am făcut și greșeli”, se va mai vorbi, inclusiv de ce a dezincriminat, ca minsitru al justiției, pentru o scurtă perioadă de timp bancruta frauduloasă și cine sunt beneficiarii reali.

Dar important este și (iii) Ion Predescu, cel care a ,,recrutat-o” în Ministerul Justiției pe doamna Tarcea, în noiembrie 1996, deși a fost ministru doar pentru 3 luni.

Dacă nu va mai amintiți de Ion Predescu, vă reamintesc că din 2004 până în 2013 el a fost judecător al Curții Constituționale. Făcut celebru de generalul Florian Coldea în scandalul bilețelelor cu nume de judecători în dreptul cărora era trecute numere de dosare la CNSAS.

Vă amintiți bilețelele lui Coldea care ar fi reprezentat în 2007 la prima suspendare a lui Traian Băsescu ,,muniție” de șantaj pentru acesta la adresa judecătorilor Curții Constituționale? Veți regăsi și numele Rodicăi Stănoiu (dovedită Sanda) ministru al justiției și cea care a ales-o ca secretar de stat pe doamna Tarcea în 2002. Veți regăsi și numele lui Ion Predescum cel care a adus-o în Ministerul Justiției:

Concluziv, doamna Cristina Tarcea a ajuns în anul 2004 judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție în urma sprijinirii decisive în cariera sa de către cel puțin doi miniștrii ai Justiției care au avut legături cu Securitatea, din care cel puțin unul (de sub mantia căruia a plecat la ICCJ)  a fost colaborator.

Am alocat mai mult spațiu aportului decisiv adus de Valeriu Stoica (care a și decorat-o) în plasarea doamnei Tarcea pe traseul care a condus-o la șefia celei mai înalte instanțe din România, în lumina afirmațiilor pe care le-am făcut și în fața Comisiei parlamentare de Control SRI în data de 4 aprilie 2018, atunci când am fost audiat de Comisie după ce în exclusivitate am semnalat în spațiul public indicii de fals în privința ultimelor 2 pagini din protocolul SRI-PICCJ, publicate de SRI.

Declarația mea din 4 aprilie 2018 (și altele) sunt consemnate de Agepres (AICI), în ziua în care s-a și aflat public de protocolul SRI-ICCJ, care a fost desecretizat abia în 18 iunie 2018. Extrag atat:

,,Am spus, din punctul meu de vedere, elemente care interconectează instituții aflate sub protocol cu SRI, că vorbim de Înalta Curte în primul rând, de Inspecția Judiciară, de Curțile de Apel, din punctul meu de vedere este obligatoriu să cunoaștem imediat data și numărul de file al protocolului dintre SRI și Înalta Curte. (…) Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu„.

Valeriu Stoica, cel care a decorat-o pe doamna Tarcea și a dispus supravegherea magistraților prin echipe mixte.

Nu numai că nu am fost nicicum contrazis de la acele afirmații făcute și în fața Comisiei, ba mai mult, am fost confirmat.

Brusc, Traian Băsescu  după ce negase în mod ticălos și jignitor la TVR1, în direct, într-o emisiune în care participam, știința vreunui protocol, și-a adus aminte, în contextul Elenei Udrea, despre echipele comune de coloborare DNA-SRI (în baza protocolului SRI-ICCJ) care au îmbrăcat forma operațiunii ,,Bujorul”.

Mai mult, în data de 21 iunie 2018, într-o intervenție la Antena3, Viorica Costiniu, Președinte de Onoare al Asociației Magistraților din România a făcut vorbire despre o Hotărâre CSAT din anul 1997, desecretizată, care prevedea supravegherea preventivă a unor categorii de persoane.

Parte din ceea ce am afirmat după audiere că a fost istoria protocoalelor care coincide cu perioada în care ministru al Justiției era Valeriu Stoica, iar consilier în ministerul Justiției, la Direcția Agentului guvernamental pentru CEDO era chiar doamna Cristina Tarcea.

Iar ceea ce am afirmat în urmă cu 3 luni în fața Comisiei SRI a fost probat fără nici cel mai mic dubiu ieri, 1 iulie 2018 când luju.or a publicat documentul din 1998 care poartă semnăturile lui Valeriu Stoica și Costin Georgescu. Documentul, AICI.

 

Era supravegherea ,,prevenitivă” a anumitor categorii profesionale compatibilă cu drepturile fundamentale ale omului?

Au fost deciziile ICCJ, luate sub protocol, compatibile cu drepturile fundamentale ale omului?

În data de 20 iunie 2018, la două zile după desecretizarea protocolului SRI-ICCJ-PICCJ, cu o întârziere de peste 20 de ani de la primul protocol pe care l-am anunțat în aprilie 2018 ca fiind încheiat în 1998, doamna Cristina Tarcea pare să spună că nu, prin decizia care a luat-o și care a reprezentant BREAKING NEWS. Știre pe care ați putut să o citiți în exclusivitate pe http://www.soviani.com:

EXCLUSIV (document)! Cristina Tarcea – Președintele ICCJ a sesizat Parchetul în privința semnaturii fostului Presedinte ICCJ, Nicolae Popa

Cristina Tarcea a sesizat Parchetul la două zile după desecretizarea protocolului SRI-PICCJ-ICCJ și la numai o zi după discuția cu fostul Președinte al ICCJ, Nicolae Popa, care i-a spus că deși semnătura arată ca a lui, nu își amintește să fi semnat protocolul în data de 2 septembrie 2009, având în vedere și că din 1 septembrie 2009 se pensionase și nu a mai călcat pe la ICCJ.

Prin sesizarea Parchetului după ce a căutat în arhiva ICCJ și alte documente semnate de Nicolae Popa, doamna Cristina Tarcea, Președintele ICCJ, ne-a demonstrat diferența uriașă dintre justiția înfăptuită de ICCJ și doamna Tarcea personal aflată sub protocol secret cu SRI până la data de 18 iunie 2018 și justiția înfăptuită de ICCJ și doamna Tarcea personal, cu protocolul desecretizat. Diferența este totală.

Nu există un argument mai bun pentru afirmația de mai sus decât modul în care doamna Cristina Tarcea, ca judecător al ICCJ aflat sub protocol cu SRI a judecat în septembrie 2017 și a pronunțat în octombrie 2017 excluderea din magistratură a doamnei judecător Nicoleta Lavinia Coțofană.

Cu justiția și doamna Tarcea aflată sub protocol cu SRI (octombrie 2017), doamna Crisitina Tarcea a exclus-o din magistratură pe doamna Nicoleta Lavinia Coțofană, pentru că a sesizat ,,în grabă” Parchetul (conform Legii) pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător, la Arad, indicii de infracțiuni probate, inclusiv falsuri și care aveau drept consecință furtul din bani publici, cu complicatatea unor avocați și judecători.

În data de 20 iunie 2018, cu protocolul desecretizat în data de 18 iunie 2018, deci fără protocol secret cu SRI, doamna Cristina Tarcea sesizează de îndată Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de magistrat, conduită pe care în urmă cu numai 8 luni (sub protocol secret cu SRI) doamna Tarcea o blama și o sancționa suprem, excluzând-o din magistratură pe Nicoleta Lavinia Coțofană și considerând-o abatere disciplinară. 

Când a acționat corect doamna Tarcea care cumulează și poziția de ,,șef al structurii de securitate al ICCJ” în relație cu SRI?

În octombrie 2017 când, sub protocol, a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană pentru că a acționat total conform legii și a sesizat Parchetul, cererea de excludere din magistratură fiind formulată de Inspecția Judiciară – (instituția ,,robinet” aflată deasemenea sub protocol cu SRI) pe motivul ,,sesizării de îndată a Parchetului”.

Sau acum când, fără protocol secret, doamna Tarcea a făcut exact ce prevede legea, întocmai ca doamna Coțofană?

Dacă doamna Tarcea a judecat corect atunci când, sub protocol SRI-ICCJ și SRI-Inspecția Judiciară a acceptat și validat argumentele ticăloase și ticluite ale Inspecției Judiciare, atunci doamna Tarcea trebuie să se aștepte la excluderea din magistrutură.

Tot în mod ticălos, dar sunt convins că la Mușat și Asociații mai există un loc de avocat păstrat special pentru magistrații (auto)extrași de la Înalta Curte, precum Buta, Petrișor sau Brânzan cu care doamna Tarcea se poate reuni.

Dar investigația mea jurnalistică al cărei prim episod l-am publicat în 7 mai 2017 îmi dă toate motivele să cred că doamna Cristina Tarcea nu a procedat corect atunci când, pe probe ticluite și nelegale dar  și probabil pe ,,șoptit în ureche” (așa spun eu actelor materiale ticăloase făcute în baza Protocolului ticălos, întrucât, conform protocolului care adaugă la lege, informațiile prezentate de SRI pentru a determina o anumită decizie a judecătorilo nu lasă urme, ceea ce încalcă flagrant dreptul la apărare, inclusiv la contestarea lor).

Prin sesizarea Parchetului de îndată (,,în grabă”, la o zi după ce a discutat cu fostul Președinte ICCJ posibilitatea ca semnătura lui pe protocolul din 2009 să fi fost pusă de altcineva) chiar doamna Tarcea admite, în opinia mea, că a procedat profund incorect atunci când a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană, pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat cunoștință în exercitarea funcției publice de magistrat.

Diferența de la cer la pământ între cele două decizii ale doamnei Tarcea (octombrie 2017 – de excludere a doamnei Coțofană) și iunie 2018, de a acționa întocmai ca doamna Coțofană, conform legii, arată că doamna Tarcea a ținut în mod expres să arate cum era justiția ,,independentă” atunci când ea însăși judeca sub protocol, și cum, cu protocolul desecretizat, decizia este TOTAL contrară.

Ceea ce arată, în opinia mea, probează fără niciun drept de apel faptul că doamna Coțofană a fost exclusă din magistratură în mod ticălos, doar pentru că a respectat legea și nu a închis ochii la indicii de infracțiuni în sarcina unor persoane protejate de protocoale. Atitudine pe care semnatarii protocolului ticălos o vroiau IREPETABILĂ. Iar ca să o facă irepetabilă și de alți magistrați corecți, au acționat folosind infrastructura de siguranță națională destinată la propriu siguranței naționale, pentru a îl executa, cu titlul de exemplu pe magistratatul care a sesizat Parchetul pentru verificarea furtului din bani publici de către avocați și judecători.

În 20 iunie 2018 doamna Tarcea a procedat corect și a respectat legea, sesizând de îndată Parchetul pentru indiciile de care a luat cunoștință. În absența unui protocol secret.

Ceea ce arată că în octombrie 2017, doar sub imperiul protocolului secret cu SRI, doamna Tarcea a comis, cu știință, pe baza altor informații decât cele de la dosar, o gravă eroare judiciară. Cum poți exclude din magistratură un judecător pentru că a respectat legea și să îi cauționezi astfel pe cei care nu au respectat-o? Simplu, la scutul protocolului.

Concluzia de bun simț pe care o trag este următoarea: De ce? Pentru că așa a dispus protocolul ticălos. Cum? Prin ,,șoptit în ureche”.

Altfel Cristina Tarcea ar fi admis recursul doamnei Coțofană și ar fi respins decizia de excludere din magistratură ticuluită de inspectori ai Inspecției Judiciare (aflată deasemenea sub protocol secret cu SRI). Adică doamna Tarcea ar fi validat comportamentul corect al judecătorului Coțofană de a sesiza Parchetul, comportament pe care inclusiv domnia sa l-a aplicat atunci când protocolul nu a mai fost secret și ar fi respins ,,acțiunea Inspecției Judiciare”.

Și încă ceva: un mesaj cheie legat de ,,informațiile” care ajung la doamna Tarcea.

La începutul acestui an, potrivit luju (5 ianuarie 2018), în contextul votului în urma căruia judecătorul Simona Marcu a fost aleasă Președinte CSM, a existat pe forumul judecătorilor un schimb de replici între judecătorul Sorina Marinaș și judecătorul Cristina Tarcea. Răspunsul doamnei Tarcea este neprețuit:

,,Îmi pare rău că uneori dezamăgesc, dar tot ceea ce pot să vă spun este că niciodată nu am făcut compromisuri, mai ales atunci când votez. E posibil să mă înșel, să nu am informația corectă, sau pur și simplu să dau dovadă de naivitate

În opinia mea, preocupată să își pun cenușă în cap în urma criticilor atrase de colegii judecători (atitudinea asta am mai văzut-o la persoane instruite înainte de 1989 gen Mișu Negrițoiu, persoane cu altă meserie decât cea, spre exemplu, de bancher – pe care o pretextează Mișu Negrițoiu), doamna Tarcea pierde noțiunea cuvintelor. ,,Niciodată nu am făcut compromisuri, mai ales atunci când votez” este o construcție oximoronică. Ori e ,,niciodată” ori e ,,mai ales”, termenii alăturați fiind incompatibili. ,,Mai niciodată” nu există.

Sigur că în acest context este vorba de vot, pe bază de informații ,,posibil” incorecte. Un vot în perioada în care ICCJ avea protocol secret cu Serviciul Român de Informații. 

Doamna Tarcea când se expune uman în fața criticilor unui judecător nu face referire la fapte și probe atunci când ia o decizie, ci la informații, pe baza cărora ,,e posibil să mă înșel”. Nu există judecător în vacanță, care să judece pe bază de informații când votează la CSM și diferit când dispune în instanță.

Și ce se întâmplă dacă doamna Tarcea judecă incorect (,,să nu am informația corectă”), într-o decizie definitivă și neraportându-se la fapte și probe? Îi trimite pe justițiabili la revizuire? Și ce se întâmplă cu aceia care nu au capacitatea și determinarea să nu renunțe niciodată?

Desigur că în mesajul de ,,cenușă în cap” transmis pentru Forumul Judecătorilor, doamna Tarcea poate face referire când spune ,,să dau dovadă de naivitate” la primul înțeles din DEX: ,,(1) comportare de om naiv; simplitate; nevinovăție; ingenuitate; candoare;” deși naivitatea nu este compatibilă cu funcția de magistrat, care judecă despre oameni.

Sau este compatibilă într-un alt sistem de valori. Cel în care naivitatea, ca trăsătură, este speculată de grupuri de interese atunci când netezesc, precum la ,,curling”, un anumit traseu unei pietre de granit pentru a ajunge într-o anumită poziție.

,,Naivitatea” are în DEX și sensul peiroativ de ,,lipsă de maturitate în judecată și comportare”, exact ca piatra de granit folosită în curling. Dacă lipsa de maturitate în judecată și comportare poate fi înțeleasă  pentru o piatră de granit sau pentru persoane despre care sunt folosite date din arhiva SIPA în sensul descris de Comisia de Anchetă, ea este inacceptabilă pentru poziția de judecător, care dispune nu despre pietre de granit ci despre destine.

Ca și concluzie

  1. Sub protocol secret cu SRI, știindu-se că e posibil să  dai dovadă de naivitate, să te înșeli sau nu ai informația corectă, doamna Tarcea ajunge să o excludă din magistratură pe doamna Coțofană pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător.
  2. Fără protocol secret cu SRI, doamna Tarcea sesizează de îndată Parchetul, întocmai ca judecătorul Coțofană, pentru verificarea indiciilor de infracțiuni observate de magistrat.
  3. Judecând după ,,jurisprudența” doamnei Tarcea, însuși magistratul Tarcea ar putea fi exclus din magistratură, pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul, grabă pe care o sancționa cu excluderea atunci când judeca cazul Coțofană ca Președinte al Completului de 5 al ICCJ, instuție aflată sub protocl secret cu SRI.

Desigur, dacă va fi exclusă din magistratură în urma unei acțiuni ticăloase a Inspecției Judiciare, doamna Tarcea va putea contesta decizia la Înalta Curte, acolo unde acum este Președinte.

Iar atunci un alt judecător va fi în postura să o întrebe pe doamna Tarcea, așa cum domnia sa a întrebat-o în septembrie 2017 pe doamna Coțofană: ,,doamna judecător, în condițiile în care ați fi reprimită în magistratură, ați mai proceda la fel? Ați mai sesiza Parchetul?” (am participat la ședința publică de judecată).

Răspunsul domanei Coțofană a arătat ferm că pentru domnia sa nu există VREODATĂ compromisuri sau ,,mai ales”. ,,Da”, a răspunsul judecătorul Coțofană. Și doamna Tarcea, aflată ca instituție sub protocol cu SRI, a exclus-o din magistratură.

Pun rămășag că dacă doamna Tarcea se va afla vreodată în această postura va alege să își pună cenușă în cap și va replica din nou: ,,E posibil să mă înșel, să nu am informația corectă sau pur și simplu să dau dovadă de naivitate”, spre deosbire de judecătorul Coțofană.

Sperând că nu va fi exclusă din magistatură și va putea să își continue activitatea, măcar ca avocat, reunindu-se poate la Mușat și Asociații cu colegii de medalii: Buta, Brânzan și de ce nu, cu Nela Petrișor.

Dar, așa cum doamna Tarcea a dovedit prin cazul Coțofană că judecata este cu totul alta atunci când judecă sub protocol cu SRI și fără protocol cu SRI, e foarte posibil ca un eventual complet care ar judeca excluderea domniei sale din magistratură să judece pe probe și fapte și nu pe impresii.

Ceea ce eu numesc ,,șoptit” în ureche care funcționează în cazul unor persoane care pot fi naive (în sensul de lipsite de maturitate în judecată și comportare) sau șantajabile în urma datelor furate din arhiva SIPA de către diverși, în scop de șantaj. Date obținute prin supravegherea judecătorilor, grefierilori, celor care repartizează ,,aleator” dosarele, procurorilor și nu valorificate pentru a îi stârpi pe cei corupți din magistratură ci pentru a îi propăși, fiind șantajabili și a-i ,,planta” și ,,cultiva”.

Și încă ceva. Judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană are oficial statutul de avertizor de integritate pentru actele legale de sesizare a Parchetului întreprinse la Arad.

Doamna Tarcea, care a judecat sub protocol, nu. Dacă Inspecția Judiciară, aflată sub protocol cu SRI la momentul ticluirii acțiunii împotriva judecătorului Coțofană atunci când s-a sesizat ,,de pe holuri”, se va sesiza la fel și în cazul doamnei Tarcea, știind cum a fost executată doamna Coțofană, doamnei Tarcea îi rămâne doar pretextul ,,naivității”. Dar doar în al doilea înțeles din DEX, cel peiorativ, la adresa propriei persoane, și anume ,,,lipsă de maturitate în judecată și comportare”.

Pentru că, în opinia mea,  în ședința din 25 septembrie 2017 la care am participat, doar o astfel de persoană naivă ar fi putut afirma adresându-se judecătorului Coțofană: ,,nu ați avut noroc nici cu soțul”.

O altă ședință la care am participat prezidată de doamna Tarcea a fost cea din 25 iunie 2018, când judeca o cauză între Camelia Bogdan și o asociație care reprezenta interesele domnului Dan Voiculescu. Jumătate de oră a durat discuția despre ,,data poștei” între Președintele Înaltei Curți și un avocat al Asociației, când lucrurile erau clare din prima secunda. Dar altceva mi-a atras atenția în mod special în acea ședință de judecată:

Cum să îl întrebi tocmai pe avocatul care în ultim sens reprezenta interesele lui Dan Voiculescu dacă ,,există articole la comandă” în condițiile în care chiar Înalta Curte a condamnat mai multe persoane din Antena Group în urma unui promo difuzat și apreciat de procurorii DNA ca fiind șantaj?

Dar poate doamna Tarcea nu îl întreba pe avocatul respectiv, peiorativ.

Poate doamna Tarcea mă întreba pe mine, care stăteam pe direcția avocatului, dacă există articole la comandă. Eu nu am putut să îi răspund, fiind prezent doar în public: dar i-aș fi spus: categoric da, așa cum există și dispuneri nelegale ale instanțelor, tot la comandă, ale unor complete aflate sub protocoale ilegale cu SRI.

Și i-aș mai spus ceva: există în presă și conduite sub care instituții de presă aflate sub influența unor persoane din SRI efectiv nu abordează un subiect. Așa cum s-a întâmplat în cazul Coțofană unde pare să fi fost un consemn generalizat: ,,să nu se vorbească”.

Iar dacă doamna Tarcea nu mă crede, este suficient să privească modul în care a fost preluată știrea care a rămas exclusivitate pentru mine și pentru http://www.soviani.com, timp de 24 de ore – sesizarea Parchetului de către doamna Tarcea în privința falsificării semnăturii de pe protocolul ilegal SRI-PICCJ-ICCJ. Timp de 24 de ore pare să fi fost același consemn: ,,să nu se vorbească”.

Doar eu am difuzat această știre și abia atunci când nu a mai putut fi ignorată (24 de ore mai târziu) a fost preluată ca Breaking-News de mass-media centrală (unele instituții citând sursa).

Știre care arată în esență că într-un fel judecă doamna Tarcea atunci când se află sub protocol secret cu SRI și o exclude din magistratură pe judecătoarea Coțofană pentru că a sesizat Parchetul și în alt fel, total opus, judecă atunci când protocolul a fost devoalat și acționează exact la fel ca doamna Coțofană, pe care o exclusese din magistratură pentru asta.

 

N.R. Incisiv de Prahova a prezentat pe larg acest caz uluitor:

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/23/exclusivculisele-executarii-magistratului-nicoleta-lavinia-cotofana-supravegheat-tehnic-in-mod-ilegal-ilegalitati-musamalizate-de-csm/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/22/exclusivculisele-executarii-magistratului-nicoleta-lavinia-cotofana-ilegalitati-grosolane-girate-de-csm-privind-primirea-profesie-lui-marcovici-dantes-de-catre-baroul-tulcea-sisau-alte-ilegali/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/16/exclusivculisele-executarii-magistratului-nicoleta-lavinia-cotofana-ilegalitati-grosolane-girate-de-uniunea-nationala-barourilor-din-romania-privind-primirea-profesie-lui-marcovici-dantes-de/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/15/exclusivexecutarea-magistratului-nicoleta-lavinia-cotofana-falsuri-grosolane-pe-axa-judecatoria-arad-baroul-arad-marcovici-dantes-csm/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/15/exclusivexecutarea-magistratului-nicoleta-lavinia-cotofana-falsuri-grosolane-pe-axa-judecatoria-arad-baroul-arad-marcovici-dantes-csm/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/14/exclusivjudecatorul-nicoleta-lavinia-cotofana-exclus-din-magistratura-pentru-faptul-ca-aplicat-legea-sesizat-greco-directia-generala-afaceri-juridice-si-drepturile-omului-consiliul-europei/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/08/explozivcazul-cotofana-cine-sunt-calaii-judecatoarei-din-arad-exclusa-din-magistratura-umbra-unui-fost-general-din-sri-deasupra-intereselor-care-puteau-proteja-practicile-penale/

 

 

 

Actualitate

Ținute de zi cu accente puternice: cum folosești culoarea și imprimeurile fără exces

Publicat

pe

Culoarea și imprimeurile au puterea de a transforma o ținută simplă într-una memorabilă, însă secretul unui look reușit stă în echilibru. Accentele puternice pot adăuga personalitate și energie stilului de zi cu zi, fără a crea un efect încărcat, dacă sunt alese și combinate cu atenție. De la piese în nuanțe vibrante la modele grafice, florale sau geometrice, există numeroase modalități de a integra elemente îndrăznețe într-o garderobă versatilă. În continuare, vei descoperi cum să folosești culoarea și imprimeurile pentru a obține ținute moderne, armonioase și ușor de adaptat diferitelor ocazii.

Stabilește piesa accent și construiește ținuta în jurul ei

Orice ținută reușită pornește de la un punct cheie. Alege o singură piesă care atrage atenția și las-o să conducă restul combinației.

Poate fi o rochie într-o nuanță saturată, precum verde smarald sau albastru regal. Poate fi o fustă cu imprimeu geometric ori o pereche de pantofi colorați. Important este să decizi de la început ce vrei să evidențiezi.

Dacă alegi o piesă puternică în partea superioară, cum ar fi o cămașă cu print floral amplu, păstrează partea de jos într-o culoare neutră, alb, bej, gri sau bleumarin. Dacă accentul este o pereche de pantaloni roșii, combină-i cu un top simplu și o jachetă într-o croială curată.

Aplică regula proporțiilor 60-30-10

Pentru rezultate stabile, folosește regula 60-30-10. Aceasta simplifică alegerea culorilor și te ajută să eviți excesul.

  1. 60% culoare de bază Alege un neutru: alb, negru, gri, bej, bleumarin sau denim clasic. De exemplu, pantaloni bej și sacou într-o nuanță apropiată.
  2. 30% culoare secundară Introduce o nuanță care susține baza, fără să domine. Poate fi o cămașă bleu pal sau o jachetă kaki peste un tricou alb.
  3. 10% accent puternic Adaugă un element intens: pantofi galbeni, geantă fucsia sau curea roșie.

Un exemplu concret pentru birou: costum gri deschis, cămașă albă și pantofi burgundy. Într-o variantă casual, poți purta jeans albaștri, tricou alb și sneakers turcoaz.

Regula nu trebuie aplicată matematic, dar oferă un reper clar. Dacă accentul începe să ocupe prea mult din suprafața vizuală, redu-l. Dacă pare prea discret, îl poți susține cu un accesoriu mic în aceeași familie cromatică.

Alege combinații de culori care se susțin reciproc

Contrastul controlat funcționează mai bine decât opozițiile dure. În majoritatea cazurilor, culorile puternice arată echilibrat lângă tonuri neutre sau lângă nuanțe din aceeași temperatură.

Câteva combinații sigure pentru ținute de zi:

  • Roz pal cu fucsia
  • Bleumarin cu galben muștar
  • Gri deschis cu roșu
  • Verde oliv cu teracota
  • Albastru deschis cu alb
  • Burgundy cu crem

Verifică temperatura culorilor. Tonurile calde, precum portocaliu, corai sau muștar, se potrivesc între ele. Tonurile reci, precum albastru cobalt sau verde smarald, arată coerent alăturate.

Dacă vrei să introduci un accesoriu cu personalitate, păstrează restul ținutei cât mai simplu. De exemplu, o rochie midi bleumarin devine mai interesantă alături de o geantă Desigual cu imprimeu expresiv. Modelul atrage atenția, iar baza neutră îl pune în valoare.

Poartă imprimeurile cu măsură și logică

Imprimeurile aduc dinamism, dar cer atenție sporită. În ținutele de zi, un singur print dominant oferă claritate.

Alege o fustă cu flori mari și combin-o cu un top uni într-una dintre culorile regăsite în imprimeu. Sau optează pentru o cămașă cu dungi fine și pantaloni simpli, într-o croială dreaptă.

Dacă vrei să combini două imprimeuri, respectă două reguli simple:

  • păstrează o culoare comună între ele;
  • variază dimensiunea printului, unul mare și unul mic.

De exemplu, o fustă cu flori în tonuri de roz și verde poate fi asociată cu o bluză cu buline mici roz pal. Fără o legătură cromatică, combinația riscă să pară întâmplătoare.

Pentru utilizare uzuală, limitează printurile foarte mari sau foarte contrastante la contexte casual. La birou, alege modele discrete, precum dungi subțiri sau motive geometrice mici.

Echilibrează cu încălțămintea potrivită

Pantofii pot susține accentul sau îl pot crea. Dacă ținuta este neutră, încălțămintea colorată schimbă imediat dinamica.

O rochie neagră simplă capătă energie prin pantofi roșii sau verzi. Jeans și tricou alb pot arăta complet diferit dacă adaugi sneakers într-o culoare intensă.

Când alegi încălțăminte colorată, verifică două aspecte: proporția și contextul. Într-un mediu office, un model într-o nuanță profundă, precum burgundy sau albastru închis, se integrează mai ușor decât un neon puternic.

Pentru opțiuni care acoperă atât zona smart, cât și urban casual, poți consulta colecția Flavia Passini din categoria de încălțăminte pentru femei. Modelele includ variante în culori expresive, dar și finisaje curate, ușor de integrat în ținute de zi.

Dacă pantofii devin accentul principal, păstrează geanta într-o nuanță neutră. Evită potrivirea identică a culorii pantofilor cu cea a genții. O armonie cromatică discretă arată mai actual decât un match perfect.

Adaptează intensitatea la context și vârstă

Accentele puternice nu au limită de vârstă, dar cer ajustare în funcție de context și stil personal.

La birou, un sacou colorat peste o ținută neutră transmite încredere fără a încălca codul vestimentar. Pentru întâlniri informale, poți alege o rochie cu imprimeu amplu și sandale simple.

Pentru femeile peste 60 de ani, tonurile saturate precum smarald, albastru regal sau teracota aduc prospețime, mai ales în croieli simple. Materialele de calitate și liniile curate susțin culoarea și păstrează eleganța.

Testează culorile la lumină naturală și observă dacă îți luminează tenul. Dacă o nuanță pare prea dură, mut-o în zona accesoriilor. O eșarfă sau o geantă colorată poate oferi același efect, cu un impact mai controlat.

Verifică ținuta și elimină surplusul

Ultimul pas ține de ajustare. După ce compui ținuta, privește ansamblul și răspunde la trei întrebări:

  1. Există un punct focal clar?
  2. Am folosit mai mult de un accent puternic?
  3. Pot elimina un element fără să afectez coerența?

Dacă răspunsul la a doua întrebare este „da”, simplifică. Scoate un accesoriu sau înlocuiește o piesă cu una neutră. Ținutele de zi funcționează mai bine atunci când păstrează claritate și structură.

Accentele puternice, folosite cu măsură, adaugă personalitate și actualizează garderoba fără investiții majore. Alege conștient piesa statement, controlează proporțiile și adaptează combinațiile la context. Astfel construiești look-uri de zi care exprimă stil, fără să cadă în exces.

Citeste in continuare

Actualitate

ALIANȚA PENTRU „CER CURAT”: NATO și Ucraina lansează un program istoric de finanțare pentru anihilarea dronelor rusești

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să schimbe echilibrul de forțe pe frontul tehnologic, clusterul ucrainean pentru tehnologii de apărare, Brave1, și NATO au pus bazele primului program comun de inovare. Această inițiativă fără precedent vizează finanțarea directă a companiilor de apărare capabile să dezvolte soluții radicale împotriva celor mai presante amenințări aeriene: dronele FPV și sistemele de tip Shahed.

O investiție colosală pentru neutralizarea amenințărilor aeriene

Programul, lansat oficial la începutul acestei săptămâni, reprezintă un mecanism de granturi menit să unească expertiza combatantă a Ucrainei cu resursele tehnologice ale statelor membre NATO. Miza financiară este uriașă: sunt disponibile fonduri de până la 500 de milioane de euro pentru fiecare parteneriat stabilit între o firmă ucraineană și o entitate dintr-o țară membră a Alianței.

Această injecție masivă de capital nu este doar un sprijin economic, ci o tentativă de a crea o „linie de asamblare a inovației” care să poată ține pasul cu ritmul accelerat al războiului modern. Parteneriatele transfrontaliere sunt condiția esențială pentru accesarea acestor resurse, subliniind dorința NATO de a integra lecțiile învățate direct din tranșee în arsenalul său tehnologic viitor.

Cinci piloni tehnologici: De la scuturi active la război electromagnetic

Brave1 a definit clar prioritățile acestui program, focusându-se pe cinci domenii critice în care dronele rusești fac ravagii. În centrul atenției se află sistemele de protecție activă împotriva dronelor FPV și soluțiile accesibile din punct de vedere al costurilor pentru anihilarea dronelor Shahed.

Dincolo de distrugerea fizică a țintelor, programul pune un accent deosebit pe spectrul electromagnetic. Finanțarea va viza tehnologii de suport pentru informații electronice (SIGINT), sisteme de atac electromagnetic specifice împotriva vehiculelor FPV și dezvoltarea platformelor de mare altitudine. Scopul este crearea unui ecosistem defensiv stratificat, capabil să detecteze, să bruieze și să doboare dronele înainte ca acestea să își atingă obiectivele.

Războiul dronelor: Adaptarea la „Shahed-urile cu reacție” și barajele balistice

Ugența acestui program este dictată de realitatea brutală a statisticilor de pe teren. Doar în decursul a 24 de ore, forțele ruse au lansat peste 130 de drone, alături de o panoplie de rachete de croazieră și balistice Iskander-M sau S-400. Deși Ucraina deține o expertiză de neegalat în operarea sistemelor fără pilot, volumul imens și diversitatea atacurilor fac ca implementarea defensivă să fie o provocare continuă.

Evoluția tactică a inamicului adaugă un nou nivel de complexitate: Moscova a început să utilizeze variante de drone Shahed dotate cu motoare cu reacție pentru atacuri în interiorul teritoriului ucrainean, în timp ce versiunile convenționale sunt folosite tot mai des ca înlocuitor pentru artileria cu rază lungă de acți. În acest context, alianța tehnologică dintre Brave1 și NATO nu este doar o oportunitate de business, ci o necesitate vitală pentru supraviețuirea infrastructurii critice și securitatea spațiului aerian.

Citeste in continuare

Actualitate

Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone

Publicat

pe

De

Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.

O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur

Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.

Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.

Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului

Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.

Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.

De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele

Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.

Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

Doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început

CÂND CERUL FACE CE N‑AU FĂCUT MINISTRELE, SENATORII ȘI DIRECTORII CU RACHETA ÎN BUZUNAR Două lucruri nu pot fi mituite:...

Exclusiv12 ore ago

Cum îți mănâncă statul pensia cu contribuția ta: operațiunea «Șaorma cu de toate, fără carne»

Contribuția care nu se mai întoarce: ți-o ia statul, ți-o fură plafonul În România pensiilor militare, polițistul plătește „contribuție individuală...

Exclusiv12 ore ago

Republica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei

„Mințile luminate” la raport: ședință, scuturare și dresaj colectiv Potrivit surselor noastre din interiorul fabricii de la Ploiești, lucrurile nu...

Exclusiv23 de ore ago

Corpul de Control a aterizat în nor: „Mafia antigrindină” prinsă cu racheta în buget și fără lege în cer. Incisiv de Prahova și fermierii au avut dreptate, oficial. (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA, DIN „PAMFLET” ÎN PROBĂ OFICIALĂ Ceea ce autoritățile au încercat ani de zile să vândă drept „panică...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete

Justiția română, sufocată de… o plângere „de complexitate medie” În România, nu marile rețele de crimă organizată pun justiția în...

Exclusiv2 zile ago

Fără rachete, dar cu ploaie: doi ani în care fermierii au trăit, iar mafia antigrindină a tușit – cum a lăsat Ciolacu mafia antigrindină fără ploaia de bani

Când Curtea de Conturi scrie negru pe alb, iar cerul scrie cu apă: experimentul antigrindină, pus pe silent În timp...

Exclusiv2 zile ago

Republica secretelor de stat la bucata: Contabilul-Șef al jefuielii din MAI și „excelența” lui în furt cu ordin clasificat

Contabilul care numără milioane, nu și drepturile polițiștilor Același contabil din Ministerul Afacerilor Interne care, potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul...

Exclusiv2 zile ago

„Anexa minune” care te face sclav pe gratis. Cum se fură munca polițiștilor cu ștampilă și zâmbet administrativ

Delegarea ilegală, marca Poliția Română: „Nu te-am mutat, doar te-am anexat” Sindicatul Europol dezvăluie, cu documente și exemple concrete, una...

Exclusiv2 zile ago

Expertul universal de pe Facebook lovește din nou: cum a împărțit prost 1.081,25 și a dat cu oiștea-n gard

S-a redeschis sezonul de „specialiști universali”. Episodul Giurgiu: matematică, oi și zero rușine Credeați că au dispărut „deontologii” de Facebook...

Exclusiv2 zile ago

Poliția Penitenciară, atacată de hackeri. Sindicatele, rugate să nu strice decorul de pe Titanic

Criză cibernetică la Poliția Penitenciară: cine a stins lumina la servere? Poliția Penitenciară a luat-o recent „în freză” de la...

Exclusiv4 zile ago

Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră

Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...

Exclusiv4 zile ago

„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro

Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...

Exclusiv5 zile ago

Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat

Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...

Exclusiv5 zile ago

Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele

1,32 miliarde de euro din solda militarilor. Pentru „pensiile lor speciale”… Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, comunicate prin...

Exclusiv5 zile ago

Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private

Star Focus bate la ușa MAE: „Deschideți, nu venim cu flori, venim cu întrebări” Redacția STAR FOCUS nu mai bate...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv