Actualitate
EXPLOZIV/Cazul judecătorului Lavinia Coțofană. Va fi exclusă din magistratură doamna Cristina Tarcea, Președintele ICCJ?
Acest episod reprezintă cel mai elocvent exemplu despre cum a funcționat justiția înfăptuită de Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când se afla sub protocol secret cu SRI și cum acționează cei care reprezentau brațul din justiție al protocolului SRI acum, când nu mai există protocol secret cu SRI.
Acest episod are și două personaje principale: judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, exclus din magistratură pentru că a respectat legea și nu a închis ochii la infracțiuni. Al doilea personaj este judecătorul Cristina Tarcea, Președinte al ICCJ, magistrat care a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană în perioada protocolui secret SRI-ICCJ.
Pe scurt, doamna Cristina Tarcea ne-a demonstrat în 20 iunie 2018, pe cazul Coțofană, cum s-a ,,înfăptuit” în mod ticălos ,,justiția” sub protocol cu SRI, și cum ar fi trebuit să se îndeplinească dacă nu exista subordonarea justiției de către SRI, prin protocoale secrete. Sub protocol, a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană, fără protocol secret, doamna Tarcea a acționat exact ca doamna Coțofană (acțuni pentru care o exclusese din magistratură).
Cazul judecătorului Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, ați putut să îl aflați pe larg din investigația care a debutat în 7 mai 2017 în cadrul căreia am publicat:
Cazul judecatorului Lavinia Cotofana. Episodul III. Faza pe Inspectia Judiciara. DE CE Marcovici.
Astăzi public episodul IV, înaintea episodelor legate de execuția magistratului Coțofană de către Secția de Judecători a CSM (fiind exclusă cu 4 voturi din 9) și de episodul prin care completul de 5 magistrați al ICCJ, condus de Cristina Tarcea, în octombrie 2017, sub protocol cu SRI, punea efectiv în operă excluderea judecătorului Coțofană.
Un argument excepțional pentru formularea de mai sus (,,punea în operă”) a fost oferit publicului chiar de către judecătorul care a decis excluderea doamnei Coțofană, Președintele ICCJ, Cristina Tarcea, în data de 20 iunie 2018, așa cum voi demonstra.
Cine este Cristina Tarcea.
Este Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și magistratul care a generat cel mai important breaking-news de la desecretizarea protocoalelor ticăloase încheiate de SRI cu Parchetele și cu instanțele din România, Inspecția Judiciară, CSM și mai ales cu cea mai cea mai înaltă instanță din România – ICCJ. Probabil că sesizarea Parchetului în privința falsului semnăturii de pe protocol este cea mai corectă decizie luată vreodată de doamna Tarcea, ca magistrat.
Subliniez – protocoale ticăloase -, pentru că prin acestea SRI devenea adevăratul complet de judecată în instanțe civile și penale, interzicând accesul la probe al părților, încălcându-le ticălos dreptul la apărare, probabil șoptind în ureche instanțelor civile sau penale ce decizie să ia, dar categoric determinându-le, sub protecția protocolului ne-existând nicio opreliște pentru stabilirea culoarelor în justiție prin falsificarea repartizărilor aleatorii pentru a ajunge la judecători cu ștate vechi, predispuși să dispună cum au interesul oameni din SRI sau oameni protejați instituțional de SRI (unii infractori) în cauze civile sau penale.
Cine este Președintele ICCJ
Cristina Tarcea (54 de ani), are 14 ani de experiență ca judecător la Înalta Curte, activitatea de judecător reluând-o în martie 2004, după o lungă experiență în Ministerul Justiției unde a fost adusă de (i) Ion Predescu (la final de mandat, în noiembrie 1996) doar pentru a fi preluată imediat de (ii) Valeriu Stoica ca și consilier – cel care o propulsează până în poziția de Director al Direcției Agentului Guvernamental pentru CEDO, poziție din care o preia (iii)Rodica Stănoiu, care o numește secretar de stat în Ministerul Justiției (2002) până în martie 2004, de unde s-a înscăunat direct în poziția de judecător al Curții Supreme.
Experiența anterioară pozițiilor politice (1996-2004) a doamnei Tarcea nu a inclus activitatea de magistrat la vreo Curte de Apel ci 10 luni judecător de Tribunal, anterior fiind judecător timp de 7 ani al unei Judecătorii de Sector.
La 54 de ani doamna Tarcea are efectiv 22 de ani de experiență de judecător, cea mai mare parte (ultimii 14 ani de carieră la ICCJ) venind în urma pozițiilor obținute în urma deciziilor celor 3 miniștrii ai justiției sub care a activat și a crescut: Ion Predescu, Valeriu Stoica, Rodica Stănoiu.
Cine sunt Ion Predescu, Valeriu Stoica și Rodica Stănoiu. În ordine invers cronologică.
(i) Despre Rodica Stănoiu (,,Sanda”) știm că există o decizie definitivă că a fost colaborator al Securității, turnând la securitate sub numele de ,,Sanda”, la fel sau diferit cum Mugur Isărescu turna sub numele de ,,Manole”.
(ii) Despre Valeriu Stoica urmează să aflăm mai multe. Până atunci vă invit să vă reamintiți cât de vocal a fost împotriva desecretizării arhivei SIPA, de parcă ar fi turnat cineva pe el sare formată din acid nitric și potasă (am scris despre asta AICI, în mai 2017).
Relevam în acel articol și opinia mea – de ce trebuie desecretizată arhiva SIPA: ,,Sunt convins ca au fost presiuni asupra lui Tudorel Toader sa nu publice lista: toti avocatii ,,celebri” au sarit sa faca presiuni pentru topirea SIPA. Ceea ce ar fi un lucru anti-national (nepublicarea arhivei SIPA). Intrucat nepublicarea si topirea ei ar conduce la pastrarea retelelor infractionale de santaj prin care diversi mafioti, sprijiniti de avocati si grefieri, dirijeaza dosare catre anumite complete, despre care aceleasi retele mafiote au capacitatea sa detina prin datele furate din arhiva SIPA, instrumente de santaj si sa obtina beneficii prin coruptie. Despre faptul că pe lângă magistrații corupți, primii care au intersul ca arhiva SIPA sa fie topita sunt avocații laolaltă cu grefierii și cu alți funcționari ai instanțelor.”
Un an mai târziu după afirmațiile mele din mai 2017, concluziile preliminare ale Comisiei Parlamentare de verificare SIPA făcute publice în 13 iunie 2018, confirmau susținerea mea (punctul 7 din Raport):
,,Ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau”.
Iar Monica Macovei nu este singurul ministru al justiției care a demonstrat un interes major pentru arhiva SIPA.
Valeriu Stoica ar fi avut interesul să vadă și să extragă atât date despre propria persoană aflate în arhiva SIPA cât și despre alți magistrați judecători, a căror supraveghere a inițiat-o ca ministru al Justiției, așa cum dovedește fără dubiu protocolul publicat ieri de către luju.ro, datând din 1998:
Așa cum vedeți în subsolul paginii de mai sus, planul de acțiune privind urmărirea operativ-informativă includea, la punctul 3, ,,procurori, judecători, grefieri ori alți funcționari din domeniul justiției implicați în înfăptuirea actului de justiție”.
Datele informativ-operative ajungeau și în arhiva SIPA de unde cei care aveau acces le puteau folosi pentru a șantaja grefieri, judecători, procurori și a îi transforma în manivele pentru dispunerea soluțiilor dorite de către cei care îi puteau șantaja. Revin imediat la acest document publicat în exclusivitate ieri și pe care l-am anunțat, în premieră, în urmă cu 3 luni, în fața Comisiei de control SRI condusă de Claudiu Manda.
Nu numai că Valeriu Stoica a sprijinit-o pe doamna Tarcea, dar a și decorat-o.
La propunerea lui Valeriu Stoica, prin Decretul 557/1 decembrie 2000, fostul Președinte Constantinescu și fostul turnător al securității sub numele de ,,Manole” – cunoscut ca Academician Mugur Isărescu, o decorează pe doamna Tarcea cu Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler.
E interesant de lecturat întreaga listă cu cei decorați prin acel decret.
Printre ei, Dan Lupașcu, Gheorghe Buta (cel care din poziția de judecător ICCJ a fost preluat direct la societatea și chiar familia fostului ofițer al Securității Gheorghe Mușat) la fel ca și Constantin Branzan, decorat în 2000 prin același decret, ajuns judecător la ICCJ și preluat imediat după pensionare de societatea fostului ofițer al Securității. Dar și alții.
Nela Petrișor, e un alt judecător ICCJ care în 2017 a plecat direct la Mușat și Asociații (dar nu a prins acel decret). L-a prins Lucia Uță, acum judecător de Curte de Apel care nu are nici o tresărire de abținere în cauzele în care se întâlnește ea ca judecător cu Stoica Valeriu ca avocat, față de cel care a propus-o la decorare și promovat-o în Ministerul Justiției.
Așa cum spuneam, despre Valeriu Stoica, cel care a promovat-o și propus-o la decorare pe doamna Cristina Tarcea, avocat care recent își punea cenușă în cap la Realitatea TV ,,am făcut și greșeli”, se va mai vorbi, inclusiv de ce a dezincriminat, ca minsitru al justiției, pentru o scurtă perioadă de timp bancruta frauduloasă și cine sunt beneficiarii reali.
Dar important este și (iii) Ion Predescu, cel care a ,,recrutat-o” în Ministerul Justiției pe doamna Tarcea, în noiembrie 1996, deși a fost ministru doar pentru 3 luni.
Dacă nu va mai amintiți de Ion Predescu, vă reamintesc că din 2004 până în 2013 el a fost judecător al Curții Constituționale. Făcut celebru de generalul Florian Coldea în scandalul bilețelelor cu nume de judecători în dreptul cărora era trecute numere de dosare la CNSAS.
Vă amintiți bilețelele lui Coldea care ar fi reprezentat în 2007 la prima suspendare a lui Traian Băsescu ,,muniție” de șantaj pentru acesta la adresa judecătorilor Curții Constituționale? Veți regăsi și numele Rodicăi Stănoiu (dovedită Sanda) ministru al justiției și cea care a ales-o ca secretar de stat pe doamna Tarcea în 2002. Veți regăsi și numele lui Ion Predescum cel care a adus-o în Ministerul Justiției:
Concluziv, doamna Cristina Tarcea a ajuns în anul 2004 judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție în urma sprijinirii decisive în cariera sa de către cel puțin doi miniștrii ai Justiției care au avut legături cu Securitatea, din care cel puțin unul (de sub mantia căruia a plecat la ICCJ) a fost colaborator.
Am alocat mai mult spațiu aportului decisiv adus de Valeriu Stoica (care a și decorat-o) în plasarea doamnei Tarcea pe traseul care a condus-o la șefia celei mai înalte instanțe din România, în lumina afirmațiilor pe care le-am făcut și în fața Comisiei parlamentare de Control SRI în data de 4 aprilie 2018, atunci când am fost audiat de Comisie după ce în exclusivitate am semnalat în spațiul public indicii de fals în privința ultimelor 2 pagini din protocolul SRI-PICCJ, publicate de SRI.
Declarația mea din 4 aprilie 2018 (și altele) sunt consemnate de Agepres (AICI), în ziua în care s-a și aflat public de protocolul SRI-ICCJ, care a fost desecretizat abia în 18 iunie 2018. Extrag atat:
,,Am spus, din punctul meu de vedere, elemente care interconectează instituții aflate sub protocol cu SRI, că vorbim de Înalta Curte în primul rând, de Inspecția Judiciară, de Curțile de Apel, din punctul meu de vedere este obligatoriu să cunoaștem imediat data și numărul de file al protocolului dintre SRI și Înalta Curte. (…) Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu„.
Valeriu Stoica, cel care a decorat-o pe doamna Tarcea și a dispus supravegherea magistraților prin echipe mixte.
Nu numai că nu am fost nicicum contrazis de la acele afirmații făcute și în fața Comisiei, ba mai mult, am fost confirmat.
Brusc, Traian Băsescu după ce negase în mod ticălos și jignitor la TVR1, în direct, într-o emisiune în care participam, știința vreunui protocol, și-a adus aminte, în contextul Elenei Udrea, despre echipele comune de coloborare DNA-SRI (în baza protocolului SRI-ICCJ) care au îmbrăcat forma operațiunii ,,Bujorul”.
Mai mult, în data de 21 iunie 2018, într-o intervenție la Antena3, Viorica Costiniu, Președinte de Onoare al Asociației Magistraților din România a făcut vorbire despre o Hotărâre CSAT din anul 1997, desecretizată, care prevedea supravegherea preventivă a unor categorii de persoane.
Parte din ceea ce am afirmat după audiere că a fost istoria protocoalelor care coincide cu perioada în care ministru al Justiției era Valeriu Stoica, iar consilier în ministerul Justiției, la Direcția Agentului guvernamental pentru CEDO era chiar doamna Cristina Tarcea.
Iar ceea ce am afirmat în urmă cu 3 luni în fața Comisiei SRI a fost probat fără nici cel mai mic dubiu ieri, 1 iulie 2018 când luju.or a publicat documentul din 1998 care poartă semnăturile lui Valeriu Stoica și Costin Georgescu. Documentul, AICI.
Era supravegherea ,,prevenitivă” a anumitor categorii profesionale compatibilă cu drepturile fundamentale ale omului?
Au fost deciziile ICCJ, luate sub protocol, compatibile cu drepturile fundamentale ale omului?
În data de 20 iunie 2018, la două zile după desecretizarea protocolului SRI-ICCJ-PICCJ, cu o întârziere de peste 20 de ani de la primul protocol pe care l-am anunțat în aprilie 2018 ca fiind încheiat în 1998, doamna Cristina Tarcea pare să spună că nu, prin decizia care a luat-o și care a reprezentant BREAKING NEWS. Știre pe care ați putut să o citiți în exclusivitate pe http://www.soviani.com:
Cristina Tarcea a sesizat Parchetul la două zile după desecretizarea protocolului SRI-PICCJ-ICCJ și la numai o zi după discuția cu fostul Președinte al ICCJ, Nicolae Popa, care i-a spus că deși semnătura arată ca a lui, nu își amintește să fi semnat protocolul în data de 2 septembrie 2009, având în vedere și că din 1 septembrie 2009 se pensionase și nu a mai călcat pe la ICCJ.
Prin sesizarea Parchetului după ce a căutat în arhiva ICCJ și alte documente semnate de Nicolae Popa, doamna Cristina Tarcea, Președintele ICCJ, ne-a demonstrat diferența uriașă dintre justiția înfăptuită de ICCJ și doamna Tarcea personal aflată sub protocol secret cu SRI până la data de 18 iunie 2018 și justiția înfăptuită de ICCJ și doamna Tarcea personal, cu protocolul desecretizat. Diferența este totală.
Nu există un argument mai bun pentru afirmația de mai sus decât modul în care doamna Cristina Tarcea, ca judecător al ICCJ aflat sub protocol cu SRI a judecat în septembrie 2017 și a pronunțat în octombrie 2017 excluderea din magistratură a doamnei judecător Nicoleta Lavinia Coțofană.
Cu justiția și doamna Tarcea aflată sub protocol cu SRI (octombrie 2017), doamna Crisitina Tarcea a exclus-o din magistratură pe doamna Nicoleta Lavinia Coțofană, pentru că a sesizat ,,în grabă” Parchetul (conform Legii) pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător, la Arad, indicii de infracțiuni probate, inclusiv falsuri și care aveau drept consecință furtul din bani publici, cu complicatatea unor avocați și judecători.
În data de 20 iunie 2018, cu protocolul desecretizat în data de 18 iunie 2018, deci fără protocol secret cu SRI, doamna Cristina Tarcea sesizează de îndată Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de magistrat, conduită pe care în urmă cu numai 8 luni (sub protocol secret cu SRI) doamna Tarcea o blama și o sancționa suprem, excluzând-o din magistratură pe Nicoleta Lavinia Coțofană și considerând-o abatere disciplinară.
Când a acționat corect doamna Tarcea care cumulează și poziția de ,,șef al structurii de securitate al ICCJ” în relație cu SRI?
În octombrie 2017 când, sub protocol, a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană pentru că a acționat total conform legii și a sesizat Parchetul, cererea de excludere din magistratură fiind formulată de Inspecția Judiciară – (instituția ,,robinet” aflată deasemenea sub protocol cu SRI) pe motivul ,,sesizării de îndată a Parchetului”.
Sau acum când, fără protocol secret, doamna Tarcea a făcut exact ce prevede legea, întocmai ca doamna Coțofană?
Dacă doamna Tarcea a judecat corect atunci când, sub protocol SRI-ICCJ și SRI-Inspecția Judiciară a acceptat și validat argumentele ticăloase și ticluite ale Inspecției Judiciare, atunci doamna Tarcea trebuie să se aștepte la excluderea din magistrutură.
Tot în mod ticălos, dar sunt convins că la Mușat și Asociații mai există un loc de avocat păstrat special pentru magistrații (auto)extrași de la Înalta Curte, precum Buta, Petrișor sau Brânzan cu care doamna Tarcea se poate reuni.
Dar investigația mea jurnalistică al cărei prim episod l-am publicat în 7 mai 2017 îmi dă toate motivele să cred că doamna Cristina Tarcea nu a procedat corect atunci când, pe probe ticluite și nelegale dar și probabil pe ,,șoptit în ureche” (așa spun eu actelor materiale ticăloase făcute în baza Protocolului ticălos, întrucât, conform protocolului care adaugă la lege, informațiile prezentate de SRI pentru a determina o anumită decizie a judecătorilo nu lasă urme, ceea ce încalcă flagrant dreptul la apărare, inclusiv la contestarea lor).
Prin sesizarea Parchetului de îndată (,,în grabă”, la o zi după ce a discutat cu fostul Președinte ICCJ posibilitatea ca semnătura lui pe protocolul din 2009 să fi fost pusă de altcineva) chiar doamna Tarcea admite, în opinia mea, că a procedat profund incorect atunci când a exclus-o din magistratură pe doamna Coțofană, pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat cunoștință în exercitarea funcției publice de magistrat.
Diferența de la cer la pământ între cele două decizii ale doamnei Tarcea (octombrie 2017 – de excludere a doamnei Coțofană) și iunie 2018, de a acționa întocmai ca doamna Coțofană, conform legii, arată că doamna Tarcea a ținut în mod expres să arate cum era justiția ,,independentă” atunci când ea însăși judeca sub protocol, și cum, cu protocolul desecretizat, decizia este TOTAL contrară.
Ceea ce arată, în opinia mea, probează fără niciun drept de apel faptul că doamna Coțofană a fost exclusă din magistratură în mod ticălos, doar pentru că a respectat legea și nu a închis ochii la indicii de infracțiuni în sarcina unor persoane protejate de protocoale. Atitudine pe care semnatarii protocolului ticălos o vroiau IREPETABILĂ. Iar ca să o facă irepetabilă și de alți magistrați corecți, au acționat folosind infrastructura de siguranță națională destinată la propriu siguranței naționale, pentru a îl executa, cu titlul de exemplu pe magistratatul care a sesizat Parchetul pentru verificarea furtului din bani publici de către avocați și judecători.
În 20 iunie 2018 doamna Tarcea a procedat corect și a respectat legea, sesizând de îndată Parchetul pentru indiciile de care a luat cunoștință. În absența unui protocol secret.
Ceea ce arată că în octombrie 2017, doar sub imperiul protocolului secret cu SRI, doamna Tarcea a comis, cu știință, pe baza altor informații decât cele de la dosar, o gravă eroare judiciară. Cum poți exclude din magistratură un judecător pentru că a respectat legea și să îi cauționezi astfel pe cei care nu au respectat-o? Simplu, la scutul protocolului.
Concluzia de bun simț pe care o trag este următoarea: De ce? Pentru că așa a dispus protocolul ticălos. Cum? Prin ,,șoptit în ureche”.
Altfel Cristina Tarcea ar fi admis recursul doamnei Coțofană și ar fi respins decizia de excludere din magistratură ticuluită de inspectori ai Inspecției Judiciare (aflată deasemenea sub protocol secret cu SRI). Adică doamna Tarcea ar fi validat comportamentul corect al judecătorului Coțofană de a sesiza Parchetul, comportament pe care inclusiv domnia sa l-a aplicat atunci când protocolul nu a mai fost secret și ar fi respins ,,acțiunea Inspecției Judiciare”.
Și încă ceva: un mesaj cheie legat de ,,informațiile” care ajung la doamna Tarcea.
La începutul acestui an, potrivit luju (5 ianuarie 2018), în contextul votului în urma căruia judecătorul Simona Marcu a fost aleasă Președinte CSM, a existat pe forumul judecătorilor un schimb de replici între judecătorul Sorina Marinaș și judecătorul Cristina Tarcea. Răspunsul doamnei Tarcea este neprețuit:
,,Îmi pare rău că uneori dezamăgesc, dar tot ceea ce pot să vă spun este că niciodată nu am făcut compromisuri, mai ales atunci când votez. E posibil să mă înșel, să nu am informația corectă, sau pur și simplu să dau dovadă de naivitate”
În opinia mea, preocupată să își pun cenușă în cap în urma criticilor atrase de colegii judecători (atitudinea asta am mai văzut-o la persoane instruite înainte de 1989 gen Mișu Negrițoiu, persoane cu altă meserie decât cea, spre exemplu, de bancher – pe care o pretextează Mișu Negrițoiu), doamna Tarcea pierde noțiunea cuvintelor. ,,Niciodată nu am făcut compromisuri, mai ales atunci când votez” este o construcție oximoronică. Ori e ,,niciodată” ori e ,,mai ales”, termenii alăturați fiind incompatibili. ,,Mai niciodată” nu există.
Sigur că în acest context este vorba de vot, pe bază de informații ,,posibil” incorecte. Un vot în perioada în care ICCJ avea protocol secret cu Serviciul Român de Informații.
Doamna Tarcea când se expune uman în fața criticilor unui judecător nu face referire la fapte și probe atunci când ia o decizie, ci la informații, pe baza cărora ,,e posibil să mă înșel”. Nu există judecător în vacanță, care să judece pe bază de informații când votează la CSM și diferit când dispune în instanță.
Și ce se întâmplă dacă doamna Tarcea judecă incorect (,,să nu am informația corectă”), într-o decizie definitivă și neraportându-se la fapte și probe? Îi trimite pe justițiabili la revizuire? Și ce se întâmplă cu aceia care nu au capacitatea și determinarea să nu renunțe niciodată?
Desigur că în mesajul de ,,cenușă în cap” transmis pentru Forumul Judecătorilor, doamna Tarcea poate face referire când spune ,,să dau dovadă de naivitate” la primul înțeles din DEX: ,,(1) comportare de om naiv; simplitate; nevinovăție; ingenuitate; candoare;” deși naivitatea nu este compatibilă cu funcția de magistrat, care judecă despre oameni.
Sau este compatibilă într-un alt sistem de valori. Cel în care naivitatea, ca trăsătură, este speculată de grupuri de interese atunci când netezesc, precum la ,,curling”, un anumit traseu unei pietre de granit pentru a ajunge într-o anumită poziție.
,,Naivitatea” are în DEX și sensul peiroativ de ,,lipsă de maturitate în judecată și comportare”, exact ca piatra de granit folosită în curling. Dacă lipsa de maturitate în judecată și comportare poate fi înțeleasă pentru o piatră de granit sau pentru persoane despre care sunt folosite date din arhiva SIPA în sensul descris de Comisia de Anchetă, ea este inacceptabilă pentru poziția de judecător, care dispune nu despre pietre de granit ci despre destine.
Ca și concluzie
- Sub protocol secret cu SRI, știindu-se că e posibil să dai dovadă de naivitate, să te înșeli sau nu ai informația corectă, doamna Tarcea ajunge să o excludă din magistratură pe doamna Coțofană pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul pentru verificarea indiciilor de infracțiuni de care a luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător.
- Fără protocol secret cu SRI, doamna Tarcea sesizează de îndată Parchetul, întocmai ca judecătorul Coțofană, pentru verificarea indiciilor de infracțiuni observate de magistrat.
- Judecând după ,,jurisprudența” doamnei Tarcea, însuși magistratul Tarcea ar putea fi exclus din magistratură, pentru ,,graba” cu care a sesizat Parchetul, grabă pe care o sancționa cu excluderea atunci când judeca cazul Coțofană ca Președinte al Completului de 5 al ICCJ, instuție aflată sub protocl secret cu SRI.
Desigur, dacă va fi exclusă din magistratură în urma unei acțiuni ticăloase a Inspecției Judiciare, doamna Tarcea va putea contesta decizia la Înalta Curte, acolo unde acum este Președinte.
Iar atunci un alt judecător va fi în postura să o întrebe pe doamna Tarcea, așa cum domnia sa a întrebat-o în septembrie 2017 pe doamna Coțofană: ,,doamna judecător, în condițiile în care ați fi reprimită în magistratură, ați mai proceda la fel? Ați mai sesiza Parchetul?” (am participat la ședința publică de judecată).
Răspunsul domanei Coțofană a arătat ferm că pentru domnia sa nu există VREODATĂ compromisuri sau ,,mai ales”. ,,Da”, a răspunsul judecătorul Coțofană. Și doamna Tarcea, aflată ca instituție sub protocol cu SRI, a exclus-o din magistratură.
Pun rămășag că dacă doamna Tarcea se va afla vreodată în această postura va alege să își pună cenușă în cap și va replica din nou: ,,E posibil să mă înșel, să nu am informația corectă sau pur și simplu să dau dovadă de naivitate”, spre deosbire de judecătorul Coțofană.
Sperând că nu va fi exclusă din magistatură și va putea să își continue activitatea, măcar ca avocat, reunindu-se poate la Mușat și Asociații cu colegii de medalii: Buta, Brânzan și de ce nu, cu Nela Petrișor.
Dar, așa cum doamna Tarcea a dovedit prin cazul Coțofană că judecata este cu totul alta atunci când judecă sub protocol cu SRI și fără protocol cu SRI, e foarte posibil ca un eventual complet care ar judeca excluderea domniei sale din magistratură să judece pe probe și fapte și nu pe impresii.
Ceea ce eu numesc ,,șoptit” în ureche care funcționează în cazul unor persoane care pot fi naive (în sensul de lipsite de maturitate în judecată și comportare) sau șantajabile în urma datelor furate din arhiva SIPA de către diverși, în scop de șantaj. Date obținute prin supravegherea judecătorilor, grefierilori, celor care repartizează ,,aleator” dosarele, procurorilor și nu valorificate pentru a îi stârpi pe cei corupți din magistratură ci pentru a îi propăși, fiind șantajabili și a-i ,,planta” și ,,cultiva”.
Și încă ceva. Judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană are oficial statutul de avertizor de integritate pentru actele legale de sesizare a Parchetului întreprinse la Arad.
Doamna Tarcea, care a judecat sub protocol, nu. Dacă Inspecția Judiciară, aflată sub protocol cu SRI la momentul ticluirii acțiunii împotriva judecătorului Coțofană atunci când s-a sesizat ,,de pe holuri”, se va sesiza la fel și în cazul doamnei Tarcea, știind cum a fost executată doamna Coțofană, doamnei Tarcea îi rămâne doar pretextul ,,naivității”. Dar doar în al doilea înțeles din DEX, cel peiorativ, la adresa propriei persoane, și anume ,,,lipsă de maturitate în judecată și comportare”.
Pentru că, în opinia mea, în ședința din 25 septembrie 2017 la care am participat, doar o astfel de persoană naivă ar fi putut afirma adresându-se judecătorului Coțofană: ,,nu ați avut noroc nici cu soțul”.
O altă ședință la care am participat prezidată de doamna Tarcea a fost cea din 25 iunie 2018, când judeca o cauză între Camelia Bogdan și o asociație care reprezenta interesele domnului Dan Voiculescu. Jumătate de oră a durat discuția despre ,,data poștei” între Președintele Înaltei Curți și un avocat al Asociației, când lucrurile erau clare din prima secunda. Dar altceva mi-a atras atenția în mod special în acea ședință de judecată:
Cum să îl întrebi tocmai pe avocatul care în ultim sens reprezenta interesele lui Dan Voiculescu dacă ,,există articole la comandă” în condițiile în care chiar Înalta Curte a condamnat mai multe persoane din Antena Group în urma unui promo difuzat și apreciat de procurorii DNA ca fiind șantaj?
Dar poate doamna Tarcea nu îl întreba pe avocatul respectiv, peiorativ.
Poate doamna Tarcea mă întreba pe mine, care stăteam pe direcția avocatului, dacă există articole la comandă. Eu nu am putut să îi răspund, fiind prezent doar în public: dar i-aș fi spus: categoric da, așa cum există și dispuneri nelegale ale instanțelor, tot la comandă, ale unor complete aflate sub protocoale ilegale cu SRI.
Și i-aș mai spus ceva: există în presă și conduite sub care instituții de presă aflate sub influența unor persoane din SRI efectiv nu abordează un subiect. Așa cum s-a întâmplat în cazul Coțofană unde pare să fi fost un consemn generalizat: ,,să nu se vorbească”.
Iar dacă doamna Tarcea nu mă crede, este suficient să privească modul în care a fost preluată știrea care a rămas exclusivitate pentru mine și pentru http://www.soviani.com, timp de 24 de ore – sesizarea Parchetului de către doamna Tarcea în privința falsificării semnăturii de pe protocolul ilegal SRI-PICCJ-ICCJ. Timp de 24 de ore pare să fi fost același consemn: ,,să nu se vorbească”.
Doar eu am difuzat această știre și abia atunci când nu a mai putut fi ignorată (24 de ore mai târziu) a fost preluată ca Breaking-News de mass-media centrală (unele instituții citând sursa).
Știre care arată în esență că într-un fel judecă doamna Tarcea atunci când se află sub protocol secret cu SRI și o exclude din magistratură pe judecătoarea Coțofană pentru că a sesizat Parchetul și în alt fel, total opus, judecă atunci când protocolul a fost devoalat și acționează exact la fel ca doamna Coțofană, pe care o exclusese din magistratură pentru asta.
N.R. Incisiv de Prahova a prezentat pe larg acest caz uluitor:
Actualitate
Texasul, ales pentru ultima stație a rețelei americane de supraveghere a spațiului profund
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au desemnat zona Lake Kickapoo, din Texas, drept locația preferată pentru construirea celui de-al treilea și ultimului radar al rețelei Deep Space Advanced Radar Capability (DARC), destinată monitorizării obiectelor aflate pe orbita geostaționară.
Proiectul ar urma să consolideze capacitatea Statelor Unite, Australiei și Regatului Unit de a detecta și urmări sateliți într-un mediu spațial tot mai contestat.
Lucrările ar putea începe în 2027
Construcția instalației din Texas este planificată să înceapă în 2027, după atribuirea contractului și obținerea tuturor aprobărilor necesare. Lucrările civile ar urma să fie finalizate în 2029, urmând apoi testarea și evaluarea echipamentelor.
Acceptarea operațională a radarului este programată pentru 2030, însă calendarul depinde de încheierea etapelor administrative și tehnice.
Printre aprobările necesare se numără și certificarea emisă de Administrația Federală a Aviației. Aceasta trebuie să confirme că radarul militar nu va interfera cu sistemele utilizate de controlorii traficului aerian civil.
O rețea globală pentru supravegherea orbitei geostaționare
Generalul Douglas Schiess, șeful operațiunilor spațiale americane, a declarat că alegerea Texasului menține planul de creare a unei rețele globale de senzori pentru spațiul profund.
Potrivit acestuia, noua capacitate va îmbunătăți vizibilitatea asupra unui domeniu strategic disputat și va consolida protejarea sistemelor spațiale de care depind Statele Unite și aliații săi.
DARC se bazează pe tehnologii dezvoltate de Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins. Sistemul este proiectat pentru monitorizarea permanentă a orbitei geostaționare, indiferent de condițiile meteorologice și inclusiv pe timp de zi — o performanță care îl diferențiază de majoritatea radarelor existente.
Australia și Țara Galilor găzduiesc primele două instalații
Primul radar al rețelei este construit în Australia de compania Northrop Grumman. Contractul inițial, în valoare de 341 de milioane de dolari, a fost atribuit în februarie 2022.
În septembrie 2023, Statele Unite, Australia și Regatul Unit au semnat un memorandum prin care și-au asumat cooperarea în cadrul programului DARC pentru următorii 22 de ani.
A doua instalație va fi amplasată în Pembroke, Țara Galilor. Northrop Grumman a primit în august 2024 un contract de aproximativ 200 de milioane de dolari pentru dezvoltarea acestui radar.
Ulterior, valoarea contractului a fost majorată cu aproape 216 milioane de dolari. Fondurile suplimentare sunt destinate achiziției anticipate a unor componente cu termen lung de producție, precum echipamentele antenelor și fabricarea propriu-zisă a acestora. Valoarea totală a contractului a ajuns astfel la aproximativ 495 de milioane de dolari.
Construcția instalației din Țara Galilor este programată să înceapă anul viitor, potrivit noii strategii spațiale britanice.
Programul, afectat de întârzieri și costuri suplimentare
Implementarea DARC a fost marcată de întârzieri încă din primele etape. Rapoarte succesive ale Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală din Statele Unite au semnalat amânări repetate ale calendarului și creșteri neprevăzute ale costurilor.
Pentru instalația din Australia, atingerea capacității operaționale inițiale a fost amânată de mai multe ori. Inițial, Forțele Spațiale estimau că aceasta va fi atinsă în septembrie 2025. Termenul a fost ulterior mutat pentru februarie 2026, iar cea mai recentă estimare indică luna ianuarie 2027.
În luna mai a anului trecut, Forțele Spațiale au început să utilizeze anticipat anumite capabilități la baza aeriană Eglin. Măsura a urmărit punerea la dispoziție a unor funcții militare esențiale înainte de acceptarea operațională completă.
Implementarea se desfășoară gradual, astfel încât operațiunile inițiale să poată începe în paralel cu activitățile de dezvoltare și integrare derulate de contractor.
Primul test a confirmat funcționarea coordonată a antenelor
În august, Northrop Grumman a anunțat finalizarea unui prim test la instalația din Australia. Rezultatul a demonstrat că antenele radarului pot funcționa împreună ca un sistem integrat și pot urmări simultan mai mulți sateliți.
Testarea a implicat însă doar șapte dintre cele 27 de antene parabolice planificate pentru sistemul complet. Acest fapt indică faptul că instalația australiană se află încă într-o etapă de dezvoltare și extindere operațională.
Problemele de la primul amplasament ar putea afecta calendarul american
În cel mai recent raport de evaluare, autoritățile americane au indicat riscul ca întârzierile și creșterile de costuri înregistrate la primul amplasament să se răsfrângă asupra construcției stației din Statele Unite.
Printre cauzele identificate se numără modificările necesare pentru respectarea unor cerințe impuse de țara gazdă. Aceste ajustări au generat presiuni suplimentare asupra calendarului și bugetului programului.
Forțele Spațiale au respins însă informațiile potrivit cărora dificultățile de la instalația australiană ar fi provocat deja întârzieri în proiectul din Texas.
Toate cele trei radare ar trebui să fie operaționale până în 2032
Potrivit celei mai recente estimări, toate cele trei instalații DARC — din Australia, Țara Galilor și Texas — ar urma să fie complet operaționale până în decembrie 2032.
Finalizarea rețelei va oferi aliaților o capacitate extinsă de monitorizare a orbitei geostaționare, unde sunt amplasați numeroși sateliți utilizați pentru comunicații, navigație, supraveghere și securitate națională. Prin acoperirea celor trei regiuni, sistemul este proiectat să furnizeze o imagine permanentă asupra activităților din spațiul profund și să sprijine protejarea infrastructurii spațiale critice.
Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut
Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.
Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.
Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.
Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate
Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.
Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.
Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.
Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.
Costul interceptării poate depăși valoarea țintei
Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.
Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.
Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.
Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.
Roiurile de drone schimbă regulile jocului
Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.
Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.
Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.
Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.
Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan
Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.
Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.
Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.
Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.
Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă
Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.
În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.
Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.
Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte
Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.
Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.
Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.
Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.
Producția la scară largă devine decisivă
Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.
Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.
Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.
Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată
Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.
Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.
Actualitate
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
-
Exclusivacum 4 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 3 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 4 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 16 ore
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 3 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 2 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 5 zile
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.