Procurori pe muchie de nerv: sistemul a descoperit, în sfârșit, ce știa toată lumea

Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația „Lumea Justiției”, o situație demnă de un film absurd s-a produs la concursul pentru funcțiile de conducere de la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel: trei procurori au fost declarați inapți psihic.

Da, ați citit bine: oameni care, teoretic, au puterea de a trimite cetățeni în judecată, de a decide soarta unor dosare penale, au picat la capitolul echilibru psihic exact când au vrut să avanseze pe funcții de șefi.

Până acum, sistemul părea convins că toți sunt „apți, capabili și bine ancorați în realitate”. Brusc, realitatea i-a mușcat de CV.

Când psihologul spune „nu”, dar sistemul ar vrea „lasă că merge și-așa”

Conform informațiilor prezentate de „Lumea Justiției”, la evaluările psihologice organizate pentru ocuparea funcțiilor de conducere, trei candidați la șefie au primit verdictul care, într-o lume normală, ar fi declanșat un cutremur instituțional: inapt psihic pentru funcție de conducere.

Ce au făcut distinșii candidați? Ce știe să facă orice om din sistem care se respectă: au depus contestație.
Ce a făcut sistemul? Ce știe el mai bine: a reconfirmat situația, dar cu aceeași voce stinsă cu care îți spune că „se va face o anchetă internă”.

Rezultatul: după contestație, tot respinși au rămas. Doar că, în timp ce verdictul sună grav, reacția oficială seamănă cu un oftat birocratic: „Ei, asta e, data viitoare…”

Inapți la șefie, dar perfect buni de semnat rechizitorii?

Întrebarea pe care orice om normal și-o pune este simplă: dacă acești procurori sunt inapți psihic pentru funcții de conducere, sunt brusc apți psihic pentru a rămâne procurori de execuție?

Adică prea „tulburați” pentru a coordona un parchet, dar suficient de „stabili” ca să decidă soarta unor oameni în dosare penale?

În logica sistemului, asta pare să fie rețeta:

• pentru semnat acte care trimit oameni în instanță – merge;
• pentru condus o instituție – nu merge, că acolo e „responsabilitate mare”.

Cu alte cuvinte: nu ești suficient de echilibrat să coordonezi colegi, dar ești destul de echilibrat să decizi libertatea altora.

Concurs de șefi cu surprize: „Ruleta rusească” a sănătății mintale

Concursurile pentru șefia parchetelor au devenit un fel de ruletă:

• știi că vor candida „ai sistemului”,
• știi că vor fi declarați „buni profesional”,
• nu știi însă cine mai scapă la testul psihologic.

Faptul că, potrivit informațiilor publicate de „Lumea Justiției”, trei procurori au fost opriți de la șefie pe motiv de inapt psihic spune mai mult despre întregul mecanism decât toate discursurile solemne despre „reforma justiției”.

Dacă ăștia trei au fost prinși acum, câți alții au trecut de filtre ani de zile, cu zâmbetul pe buze și cu parafa pregătită pentru oricine le-a intrat în vizor?

Contestația eternă: reflexul de sistem al celui care nu se vede niciodată vinovat

Nimic nu descrie mai bine mentalitatea din sistem decât reacția celor trei: au făcut imediat contestație.

Nu pentru că ar fi avut o revelație bruscă despre sănătatea lor mintală, ci pentru că, în lumea lor, orice rezultat nefavorabil trebuie atacat:

• pici un examen? contești.
• iei notă mică? contești.
• te declară psihologul inapt? evident, contești.

Este aceeași logică prin care și un rechizitoriu șubred devine „opera vieții”: dacă a fost contestat, înseamnă că „a deranjat pe cineva important”.

Doar că, de data asta, sistemul – culmea! – nu a mai răsucit concluziile: după contestație, verdictul a rămas același. Inapți. Punct.

Justiția cu nervii la limită: cetățeanul ca material de test

Tabloul de ansamblu este ridicol și în același timp sinistru: doar când se pune problema funcțiilor de conducere începe cineva să verifice cu adevărat dacă cei din sistem sunt apți psihic.

Până acolo, cetățeanul de rând rămâne obiect de testare:

• să vedem cât rezistă la citații,
• la abuzuri,
• la termene amânate,
• la rechizitorii făcute pe genunchi.

Abia când trebuie pusă o fundă frumoasă pe o funcție de șef își aduc aminte brusc că există și testări psihologice. Până atunci, sănătatea mintală pare mai degrabă o glumă administrativă bifată formal.

Concluzie amară: sistemul a recunoscut problema, dar nu știe ce să facă cu ea

Dezvăluirea făcută de „Lumea Justiției” despre procurorii declarați inapți psihic nu este doar o știre picantă de colț de pagină. Este un diagnostic brutal pus unui sistem care a funcționat ani de zile pe pilot automat:

• verificări formale,
• responsabilități uriașe în mâinile unor oameni despre care nimeni nu s-a obosit să vadă dacă sunt apți psihic,
• reacții slabe atunci când realitatea lovește în față.

Faptul că cei trei au fost opriți din drumul spre funcții de șefi este, poate, un început. Dar întrebarea care arde este alta:

Dacă acum sistemul recunoaște că există procurori inapți psihic pentru șefie, are curajul să se uite și la cei care au condus deja ani de zile? Sau vom continua cu aceeași piesă ipocrită, în care doar cei prinși pe „filmare” sunt problema, iar restul se bucură în liniște de imunitatea obiceiului?

Până vom primi un răspuns serios, rămânem cu pamfletul. Din păcate, realitatea îl scrie singură. (Irinel I.).

Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, procurori suspendați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, vor rămâne în arest preventiv, la fel ca Dumitru-Daniel Learciu, directorul AFIR Constanța și fost consilier județean PSD. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus prelungirea măsurii pentru 30 de zile, începând cu 12 octombrie și până la 10 noiembrie 2026, inclusiv.

Propunerea procurorilor, admisă de instanța supremă

Potrivit publicației Lumea Justiției, judecătoarea Înaltei Curți Maricela Cobzariu a admis, vineri, 2 octombrie 2026, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de prelungire a arestării preventive pentru cei trei inculpați.

Decizia a fost pronunțată în dosarul nr. 1811/1/2026, prin încheierea nr. 365/2026. Hotărârea poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Acuzațiile reținute în cazul celor doi procurori

Conform minutei instanței, Gigi-Valentin Ștefan este cercetat pentru mai multe infracțiuni de trafic de influență, unele în formă continuată. Acuzațiile vizează, între altele, relații presupus infracționale cu Dumitru-Daniel Learciu, George Dorel Popa și Cartali Mihale, precum și alte fapte despre care anchetatorii susțin că ar fi fost comise în perioada decembrie 2025–mai 2026.

Teodor Niță este cercetat, potrivit aceleiași încheieri, pentru acuzații care includ instigare la abuz în serviciu, șantaj, uzurparea funcției și cercetare abuzivă.

Dumitru-Daniel Learciu este cercetat pentru cumpărare de influență, în formă continuată, în patru acte materiale.

Măsura se aplică pentru încă 30 de zile

Instanța a dispus prelungirea arestării preventive pentru fiecare dintre cei trei inculpați, pentru perioada 12 octombrie–10 noiembrie 2026, inclusiv. Potrivit minutei, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Acuzațiile menționate în hotărâre sunt cele reținute în cadrul anchetei și nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției. Decizia privind prelungirea arestului poate fi atacată cu contestație în termenul legal de 48 de ore de la comunicare. (Irinel I.).

Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a participat în perioada 24–25 septembrie la Riga, în Letonia, la summitul „The Impact of AI on the Judiciary”. Evenimentul a fost organizat de Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN) și găzduit de Academia Judiciară din Letonia, relatează publicația Lumea Justiției.

Potrivit comunicatului CSM, Drăgușin a reprezentat Consiliul în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), unde este desemnat să participe în numele instituției.

Formarea magistraților și riscurile „Shadow AI”

Judecătorul a contribuit la discuțiile despre resursele de formare în domeniul inteligenței artificiale pentru profesioniștii din justiție. A participat și la sesiunile dedicate garanțiilor statului de drept în utilizarea AI și fenomenului „Shadow AI” — folosirea unor astfel de instrumente de către angajați fără aprobarea sau supravegherea instituției.

Utilizarea necontrolată a AI poate ridica riscuri pentru confidențialitatea informațiilor, inclusiv posibilitatea unor scurgeri de date, precum și întrebări privind responsabilitatea și protecția drepturilor fundamentale.

CSM: responsabilitatea actului de justiție trebuie să rămână umană

Dezbaterile summitului au vizat atât beneficiile potențiale ale AI — precum eficientizarea activității judiciare și accesul rapid la informații —, cât și riscurile legate de independența justiției, transparență, imparțialitate și protecția drepturilor fundamentale.

În comunicat, CSM subliniază că inteligența artificială poate sprijini activitatea judecătorilor și poate contribui la eficiența sistemului, însă controlul și responsabilitatea asupra actului de justiție trebuie să rămână umane. Consiliul mai arată că schimbul european de experiență și bune practici poate contribui la dezvoltarea programelor de formare a magistraților din România. (Irinel I.).