Laura Codruta Kovesi, sefa a Parchetului European, alaturi de OLAF are puteri depline sa ancheteze fraude legate de orice fel de conexiuni pe banii europeni. Parchetul European ar putea să-şi înceapă activitatea de la 1 iunie și multe dintre dosare ar putea să-i vizeze pe români, precizeaza cei de la Ziua News.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) il are reprezentant pentru Romania pe Lucian Isar, un personaj controversat in domeniul bancar, un adversar declarat al guvernatorului Mugur Isarescu si al echipei acestuia. Isar face obiectul unei anchete interne a BERD intrucat a facut niste contracte de consultanta bazate pe „lipsa de loialitate”, in sensul ca a folosit informatii din interiorul institutiei pentru a le furniza partilor implicate in contracte directe, aducand prejudicii, dupa cum ne spun sursele.

Intrucat este vorba despre bani europeni, fie ca sunt de la BERD, de la BCE sau prin alte trasee ale Comisiei UE, daca ajung in litigiu, atunci se pot ancheta (cerceta) doar de OLAF, sau mai nou de Parchetul European al lui Kovesi. Iar asta dupa finalizarea anchetei interne a BERD, care am inteles de la sursele noastre ca se va incheia pana la finalul lunii in curs, si dupa inaintarea rezultatelor la OLAF si Parchetul European. Ca atare am putea asista in curand la un dosar european pe care Kovesi il face lui Isar. Ar plati in felul asta si o polita mai veche, intrucat sotia lui Isar, Alina Gorghiu a fost una din marile adversare ale lui Kovesi și ale numirii acesteia la Parchetul European.

Mai trebuie spus ca jocurile politice interne si externe sunt mult mai ample. Lucian Isar este un prieten apropiat al lui Florin Cîțu, ambii au fost angajati la Banca Nationala a Romaniei, de unde au fost dati afara de Mugur Isarescu (de aici si ura pe care o au cei doi pentru guvernatorul BNR) pentru grave speculatii bancare. Isar nu este numai reprezentantul Romaniei la BERD, ci si consilierul special al actualului premier pentru chestiuni legate de imprumuturi externe, unul dintre cei care „aduce bani de afara”. Din informatiile noastre, o mare parte din acuzatiile pe care i le aduce BERD e legata de aceste imprumuturi din surse „care contravin politicilor UE”.

Parchetul European, un nou organism de luptă împotriva infracţiunilor privind bugetul Uniunii Europene (UE), ar putea să-şi înceapă anchetele la 1 iunie, după mai multe luni de întârziere, apreciază şefa acestuia Laura Codruţa Kövesi. Procurorul-şef a trimis o scrisoare comisarilor europeni ai Justiţiei Didier Reynders şi Bugetului Johannes Hahn, în care le propune această dată, a anunţat miercuri, într-un comunicat Parchetul European.

Această nouă instanţă urma, iniţial, să-şi înceapă activitatea în noiembrie 2020. Însă acest termen a fost amânat în mai multe rânduri, din cauza unor întârzieri în desemarea procurorilor delegaţi de către cele 22 de state membre UE care participă la această cooperare consolidată. Comisia Europeană (CE) este însărcinată să aprobe data începerii activităţii parchetului. Didier Reynders a îndemnat în ma multe rânduri la o lansare cât mai rapid posibil, în primul semestru al lui 2021, subliniind urgenţa de a dispune de acest instrument nou de apărare a bugetului plurianual al UE şi a planului masiv de relansare economică postcovid.

Parchetul European a numit deja cel puţin un procuror delegat în zece dintre cele 22 de state membre – Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Germania, Lituania, Olanda, România, Slovacia -, declară o purtătoare de cuvânt a instanţei, Tine Hollevoet. „Pe baza procedurilor în curs, suntem încrezători să avem cel puţin un procuror delegat de la fiecare stat membru până la 1 iunie”, o condiţie de îndeplinit înaintea începerii activităţii, apreciază ea.

Numărul acestor procurori delegaţi a crescut astfel la 40, în urma unor numiri, miercuri, de către Colegiul Parchetului European, alcătuit din românca Laura Codruţa Koevesi şi din 22 de procurori, câte unul din fiecare stat membru. Acest colegiu a validat trei candidaţi propuşi de Bulgaria, însă a respins patru din aceeaşi ţară, apreciind că ei nu îndeplinesc criteriile solicitate. Colegiul urmează să se pronunţe cu privire la cinci candidaţi prezentaţi de Franţa.

Parchetul European va avea puterea să cerceteze, să urmărească şi să trimită în judecată, în jurisdicţiile naţionale, autorii unor infracţiuni penale care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul a fost instalat la sfârşitul lui septembrie 2020 la Luxemburg, unde Koevesi, fosta şefă a parchetului anticorupţie din România, şi echipa sa de 22 de procurori au depus jurământul.

Procurorii delegaţi sunt însărcinaţi să ancheteze în statele lor. Dintre cele 27 de state membre UE, cinci nu participă la Parchetul European – şi anume Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca. Această autoritate independentă este competentă în fraudarea fondurilor europene, fraudarea TVA prin infracţiuni vizând peste zece milioane de euro şi corupţie. Kövesi estimează că aceste infracţiuni provoacă prejudicii în valoare de 30 până la 60 de miliarde de euro pe an. (Irinel I.).